Realizarea scenariului Tema scenariului: aspect fundam. De viata in baza caruia artistul comp. sub. Operei - aspectele fundam.

Sunt reductibile la un concept: iubirea, ura, prietenia,etc - functia temei este de a genera un sub. (tema generica), de a da coerenta operei Ideea artistica= modalit. Unica, origin.irepetabila de tratare a temei ca aspect fundam. De viata 2 teorii: 1. Pudovkin: tema=concept =>schema de realizare a scenariului in etape: 1.tema; 2 subiectul; 3 elaborarea cinemat. a sub. 2. Ernest Lindgren: tema intrigii- tema=rezumat al act. Centrale=>tema nu trebuie confundata cu idea, pt. ca unitatea filmului rezulta din actiune Tema scenariului= relatia dintre o semnific. Artistica si un proiect compositional. 2 perspective: 1. tema ca pct. De plecare pt. citire 2. tema ca pct. De plecare pt. autor Ideea artistica: ex din Romeo si Julieta: Ea il iubeste pe el, el pe ea, dar nici parintii lui, nici ai ei nu le dau voie sa se casatoreasca si astefel ei se sinucid. =>O lucrarea a carei ide artistica nu poate fi rezumata intr-o fraza inseamna ca sub. E gandit insufficient sau confuz Trasaturi generale: - act. Este form. Din faze omogenizate bazate per el. De opozitie si similaritate, nu prin simpla continuitate factologica. - fiecare faza are ca pivot un predicat narativ - alc. Compozitiei se sprijina pe o retea de opozitii si similaritati Planul lui Tolstoi:Faza :1. eroul se straduieste sa-si realizeze idealul la tara 2 dar negasind posibilit. In sat 3 incearca instit. Idealului in fam 4 unde sotia ii sugereaza ca fericirea nu consta in ideal 5 ci in munca neintrerupta cu scopul de a realize fericirea altora 1,3,5 marcheaza opozitii semantice.2,4 similaritati Concluzie: Cele 2 retele semantice alc. Criteriul de reusita a predicatului compositional, nu insa si calit. Lui Expansiunea temei( descomp. Predicatului proiectului) - in fct. De tema aleasa, autorul vine cu un bagaj propriu de cunostinte si experiente - elem. Fizice nu sunt cuprins explicit in tema; dar modelarea vizuala este ceruta de scopul eroului - trebuie gasita norma proprie de trecere de la formarea temei la semnific acesteia - deznodam.= elem. Generator; da cauzalitate - conflictul= relatie dintre prejudiciere, proiect, lupta si intreruperea prejudicierii Deplierea predicatelor in predicate analitice(secventiale). Ce este o suita de actiuni? Deplierea unui verb: a.continuitate(a incepe, a se opri, a duce mai departe) b opozitie(a incepe, a se opri, a porni din nou) Predicatul temei= pctl. De plecare pt. predicatele fazelor. Nimic din ceea ce apartine sub. Nu trebuie sa scape scopului fundamental al mesajului. - dialog intre secvente ( necesar) - se amana deznodam. Pt. a evita pericolul povestirii pe nerasuflate Materialul thematic: 1. obiectele, figurile umane cu limbajul verbal si monoverbal(comunicarea si existenta lor)

2. evenimentele(practice sociale, istorice, culturale); procese psihologice, rationale, affective, emotionale, etice, creatoare 3. universul de simboluri, concepte, idei care actioneaza asupra omului 4. univ. textelor scriseinsumeaza memoria umanitatii, luptele, evenim datate sau prezentate, obiceiuri Fabulatia si subiectul: -mat. Semantic trebuie preselectat = fabulatie (V. Sklovski) - dispunerea acronologica a evenimentelor - fabulatia decupeaza frontierea dintre arta si realitate - totalit. act. unui individ in relatie cu alti indivizi concreti si cu obiectele accesibile lui - autorul retine din fabulatie doar ce ii este necesar - actiunile similare trebuie sa se poata combina cu act de valoare semnatica diferita Structura generala a scenariului narativ: 1. Stratul fonetico-lexicalconfig. Simpla si clara(cuv=sens) 2. Stratul unitatilor de sens cuvintele= reprezentatii vizuale si auditive 3. Stratul obiectelor starea epica= obiecte cu stare ascunsa 4. Modelarea obiectelor este det. De stratul imaginii sugestiv, compus din elem. Ce pot crea efecte poetice(ritm +atmosfera) 5. Stratul naratiunii vedem ce fac figurile si obiectele vedem ce fac figurile ,obiectele si ce li se intampla lor. Se naste din mediul imaginii 6. Stratul ideii artistice, individuale semnific. Nerostite ale textului Conceptul de teleologie= studiul scopurilor, din ceea ce fac sau suporta personajele deducem o semnific. Ascunsa in epica Relatia strat narativ-stratul imaginii, din ea rez. Sensul nerostit.Roland Barthes a remarcat 3 regimuri ale expresiei:1. sensul este enuntat, act. numita darn u detaliata 2.sensul enuntat, act. nu este doar numita ci si descrisa(relatata) 3. act este relaltata, dar sensul e trecut sub tacere ( in cazul scenariului) Motivatia poate fi asimilata codurilor de interpretare actoriceasca, prin indicatii regizorale Fazele parti ale structurii scenariului: -dubla segmentare a discursului narativ:subfrasticasecvente lingvistice - suprafrastica perioade, supraperioade, scene, capitole, faze, parti O perioada sau supraperioada poate fi realizata: 1. descriere-descriptiva enunt de stare 2. relatare-narativa desemneaza act coerente, supuse vb 3. discutie-dialogala(inclusa in 1 sau 2) 4. apreciere-apreciativa disimuleaza o indicatie de stare cu atasate 1 sau 2. referire la mizanscena / interpretare 5. analiza-analitica analizeaza stari sufletesti . Faza imediat urmat=secventa Secventa: -form din unul sau mai multe episoade si omogenizate de un predicat ( o ide) - contine incadraturile, misc de aparat, unghiulatia regasite in struct de montaj Tipuri de secvente: 1.secv intr-un singur episod( numita de Metz cadru-secventa)= narativa, ampla act concurente, paralele sau successive 2.secv paralela 2 trasee narrative a 2 personaje 3.secv in acolada mai multe episoade centrate necrologic in jurul unei idei

4. secv descriptiva episoade descriptive chronologic sau nu 5. secv alternate scenariul politest alt secv urmarit-urmaritor 6. secv episodica episoade simetrice despartite prin elipse ample 7. secv acronologica episoade dislocate spatial( sub semnul aceluias predicat) 8. secv in scena ( din int) respecta unit de timp-loc-spatiu-uneori abundant dialogata sau discursive Scenariul ca discurs: I. Personajul-centru sis cop al scenariului - cel mai imp scop al scenariului= de a modela total un pers. - Obiectul temei scenariului=personajul - Caracteristicile personajului:1. are o fizionomie si un nume 2.el este produsul propriilor experiente mentale si comportamentale 3. are relatii cu lumea din jur care ii definesc caracterul, personalitatea 4.este imaginea propriei vorbiri si a vorbirii altor pers la care se adauga gesturile, mimica 5. isi releva in detalii existenta prin discursul autorului=enuntarea subiectului Amploarea si trainicia pers povestit decide asupra relatiei narrator-naratar(destinatar) II. Numele, descrierea si modul de aparitie al pers:-autorul trebuie sa-si denumeasca pers asa cum nominaliz lucrurile -numele pers are semnific evenimentiala (eticheta ce semnaleaza un destin posibil, sau un sir de intamplari inca neprevazute;vezi filmele despre pers istorice) -filmul este cel care determina visual pers -aparitia pers trebuie sa poarte in ea germenele desfasurarii ulterioare -la prima vedere aparitia pers pare o simpla situare in spatiu, dar ea ascunde o enigma III.Actiunea din scenario si din viata cotidiana:-actiunea=suma faptelor intreprinse de pers pt atingerea unui scop -se poate pune in opozitie cu nonactiunea (repaosul narativ) -ambele fac obiectl modelarii artistice -si in realit si in lumea fictionala, omul act in toate dir cu un sir de consecinte: modificand natura se modifica pe sine, se descopera si se imbogateste IV.Evenimentul din scenario si din viata cotidiana: -omul este subiect si obiect al actiunilor - daca pers este pe rand subiect si obiect, act are contur dramatic - evenim se naste cand mediul, ca realitate constienta sau nu isi indreapta efectele prin act buna sau rele asupra pers si acesta le resimte ca intamplari exterioare - actiunea=exteriorizarea, transf in fapt a unui scop individual sau de grup - evenim= interiorizarea la nivel individual sau de grup a unei intamplari sau serii de intamplari exterioare care pot stimula, amana sau deturna scopurile V.Particularitati ale actiunii si evenimentului din scenariu: - se deosebesc de cele cotidiene:1. se situeaza in planul imaginarului artistic sin u in cel real 2. proiectii ale exp de viata in cadrul general uman 3.pot fi segmentate si imbinate, rezumate sau dilatate, accentuate sau suprimate prin elipse 4.au tipuri dif de semnific fiind insusite ca modfel 5.sintetizeaza experiente umane fundamentale 6. in opera viata nu este negate, ci replasmuita.Momentul descries capata val de reprezentare a unei intregi categ de momente similare

VI. Act si evenimentul din scenario- sinteza epicului cu dramaticul: -scenariul poate parea o piesa de teatru pt ca act e mereu la present; relatarea e perceputa ca sir de evenim dialogate, act e pusa in seama unor interpreti care se misca in spatii determinate, uneori inchise ca si scena - naratorul din scenario abordeaza altfel mat epic, abordand timpul, visul in imag concrete - in teatru vorbirea este cea care modeleaza discursul - naratorul din scenario intra in lumea fictionala ca intr-o realitate in care vorbirea este doar o parte - timpul este present, un present atemporal, scenariul se lectureaza acum. Dar ceea ce se petrece trece prin timpul incert al modelarii epice Timpul din scenariu imbina in compozitie duratele epice ale personajelor