Finantele Publice 1.Notiunea de nante publice 2.Concepte privind nantele publice 3.

Structura si trasaturile caracteristice ale nantelor publice 4.Functiile nantelor publice 5.Activitatea nanciara a statului 1. Notiunea de nante publice - se presupune ca cuvantul nante provine de la cuvintelelatinesti nes nare are, care au semnicatia de-a solutiona un diferend. respectiva achita o suma de bani. De la aceste exprese s-au desprins, asa notiuni ca:I.Finansia pecuniaria - adica plata in bani a unei obligatii legaleII.Finanta - expresia a capatat o raspandire mai larga in Franta, unde in secolul XV sefoloseau, expresiile Om de nans sau Finansie, care desemnau persoanele, careincasau impozite pentru rege, in secoleleIII.IV. XV-XVII, in Germania se intalneau expresiile Finantz care insemna plata in bani siFinantzer care il desemna pe camatar, cu timpul cuvantul nante, a capatat un sensfoarte larg incluzand, asa notiuni ca impozite, taxe, buget, venituri, cheltuieli, etc.Domeniul public include acele bunuri, care au o utilitate publica, sunt bunuri de carecetatenii se folosesc in general, in mod gratuit de regula aceste bunuri nu aducvenituri, pe cand cheltuielile de intretinerea lor sunt destul de mari.Domeniul privat include acele bunuri, pe care statul, ne detine ca orice proprietar si acestebunuri sunt aducatoare de venituri.Expresia nantele publice, este asociata cu statul, cu unitatile administrativ teritoriale saucu alte subiecte de drept public, in legatura cu veniturile, imprumuturile, cheltuielileacestora. Diferit de aceasta nantele private, sunt asociate cu unitatile economice, banci,societati de asigurare private, iarasi in legatura cu resursele nanciare ale acestora, avandin vedere cele expuse, putem face urmatoarele concluzii:*Finantele publice sunt folosite in scopul satisfacerii nevoilor generale, ale societatii intimp ce nantele private sunt folosite pentru realizarea de proturi sau venituri de catreagentii privati.Notiuni de nante publice:*Moris Diverge - considerea nantele publice o stiinta, care studiaza activitatea statului incalitatea sa de utilizator, a unor tehnici nanciare specici (buget, taxe, impozit, venit)*Lamiere - arata ca nantele publice se ocupa cu studiul mijloacelor, prin care statulincearca sa

realizeze, concomitent cu acoperirea cheltuielilor publice pe seamaresurselor publice, interventii pe plan social si economic*Finantele publice reprezinta, totalitatea relatiilor sociale de natura economica, care aparin procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a tuturor resurselor necesarestatului pentru indeplinirea sarcinilor si functiilor sale 2.Concepte privind nantele publice - conceptiile specialistilor care abordeaza problemanantelor publice sunt urmatoarele:*Finantele publice clasice - caracteristic perioada sec.XVIII-XX*Finantele publice moderne - primele deceniii sec.XX-1970 Oleg Televca - Drept Financiar *Finantele publice post-moderne - anii 1970-prezent Finantele publice clasice - conceptiile clasice privind natele publice, reecta doctrinaliberala, in dezvoltarea economica a societatii statul liberal era neutru in ceea ce privesteactivitatea economica, rolul sau ind limitat la indeplinirea atributiilor de baza. La bazanatelor publice au stat, o multime de principii:-Guvernul era cel mai bun, este acel care lucreaza cel mai putin-Reducerea la minim a cheltuielilor publiceVeniturile publice se constituie pe seama, contributiei generaleImpozitele imprumuturile trebuiau in asa mod asezate, in cat sa aiba un caracter neutru,astfel sa nu modice relatiile socialeconomice deja existente-Asigurare si mentinerea unui echilibru intre veniturile si cheltuielile bugetare Finantele publice moderne - dupa primul razboi mondial, se arma tot mai mult doctrinainterventionista a statului in activitatea economica, ce sustine cresterea rolului autoritatilorpublice in viata economica, cu scopul de-a inuenta procesele economice si de-a prevenicrizele economice, toate acestea au dus la inintarea, unor intreprinderi publice sausocietati comerciale cu capital mixt, acordarea de subventii si facilitati unitatilor economiceprivate. Obiectivele economice ale guvernului, au fost sa promoveze ecienta, stabilitateasi echitatea astfel promovarea stabilitatii economice, urmareste inregistrarea unei cresterieconomice si de durata, ocuparea deplina a manei de lucru si stabilizarea preturilor, inscopul promovarii echitatii statul urmareste, eliminarea inegalitailor de venit, prinimpozitare progresiva, transferuri de la bugetul statului, subventionarea categoriilordefavorizate.

Finantele publice post-moderne Republica Moldova - Neokeyneism sau Neoliberalism?!?!?!?! Finantele publice au evoluat si s-au perfectionat continuu intre altele si sub aspectulcomponentelor structurale, astfel din cele mai vechi timpuri si pana in prezent au ramasaconstante doua elemente: 1. Veniturile publice - au evoluat diferentiat de la un stat la altul, dar au pastrat constatelementele impozitelor, taxelor, completate in functie de necesitati cu imprumuturilepublice 2. Cheltuielile publice - care se manifestau in trebuintele banesti de intretinere a institutiilorpublice si fortelor armate de dezvoltare, a institutiilor si serviciilor publice a. Imprumut de stat sau creditul public b. Finantele organizatiilor internationaleSistemul nanciar al RM la etapa actuala este format din urmatoarele elemente: 1. Sistemul bugetar - art.2 Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar, nespune ca sistemul bugetar, este un sistem unitar de bugete si fonduri, care constituiebugetul public national (vezi art.131 Constitutia RM) si include: bugetul de stat -constituie totalitatea veniturilor si destinatiei cheltuielilor pentru un an bugetar; bugetulasigurarilor sociale de stat - care cuprinde veniturile si cheltuielile si rezultatelenanciare ale sistemului public; bugetele locale - bugetele autoritatilor administrativeteritoriale; fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala - art.48 acestefonduri se examineaza si se aproba de Parlament RM, o data cu bugetul de stat, acestefonduri se constituie din primele de asigurare obligatorii de asistenta medicala, alteincasari prevazute de legislatie; fondurile speciale (extra bugetare) - art.49 aceeasilege, in aceste fonduri se colecteaza venituri cu destinatie speciala pentru realizarea

Oleg Televca - Drept Financiar Republica Moldova -N e o k e y n e i s m s a u Neoliberalism?!?!?!?! unor scopuri si programe ale Guvernului si organelor administratiei publice locale.Fondul Ecologic National si Local; Fondul special pentru manuale; Fondul nationalpentru sustinerea stiintei; nantele intreprinderilor institutiilor publice Articolul 130: Sistemul nanciar- creditar 1.Formarea, administrarea, utilizarea i controlul resurselor nanciare alestatului, ale unit ilor administrativ-teritoriale i ale institu iilor publice sntreglementate prin lege. asigurarea de stat obligatorie - din buget sunt asigurati politia, procurorii, judecatorii,organele de control nanciar, militarii; L E G Ecu privire la statutul judec torului Articolul 33. Asigurarea de stat i pl ile de compensare (1) Via a, s n tatea i bunurile judec

 torului snt supuse asigur rii de stat obligatorii de la bugetul de stat. Via a is n tatea judec torului snt supuse asigur rii de stat obligatorii la o sum egal cu suma mijloacelor lui b ne ti de ntre inere pe 15 ani la ultimul loc de lucru.(2) Suma de asigurare se pl te te n caz de:a) moarte violent sau deces al judec torului n exerci iul func iunii, dac

decesul a survenitca urmare a unor leziuni corporale sau altei v t m ri violente a s n t ii ori a unui accident demunc , - succesorilor lui, sub forma unei indemniza ii unice egale cu produsul nmul irii salariuluimediu anual al decedatului la num rul de ani comple i pe care acesta nu i-a supravie uit pn laatingerea plafonului de vrst , dar nu mai pu in de 15 salarii medii anuale; b) mutilare a judec torului sau de o alt v t mare violent

 as n t ii ori mutilare, sau o alt v t mare a s n t ii judec torului ca urmare a unui accident de munc care exclude posibilitatea dea continua activitatea profesional i a provocat pierderea capacit ii depline de munc - sub formaunei indemniza ii unice egale cu suma mijloacelor lui b ne ti de ntre inere pe 15 ani;c) cauzare judec

 torului n exerci iul func iunii de leziuni corporale sau de o alt v t mareviolent as n t ii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui accident de munc ce nu au provocat pierderea capacit ii de munc , dar exclud posibilitatea de a continua activitatea profesional - sub forma unei indemniza ii unice egale cu suma mijloacelor lui b ne ti de ntre inere pe un an;d) mutilare a judec torului n exerci

iul func iunii sau de o alt v t mare violent as n t iiori mutilare, sau o alt v t mare a s n t ii judec torului ca urmare a unui accident de munc ceexclude posibilitatea de a continua activitatea profesional - sub forma unei compensa ii lunareegale cu salariul pe care l-a avut n func ia de judec

 tor. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pn sau dup pierderea capacit ii de a continua activitatea profesional nu se includn calculul desp gubirii. n aceast desp gubire nu se include nici salariul primit de c tre judec tor dup v t mare i desp gubirile de asigurare de stat;e) moarte violent sau deces al judec torului ca urmare a unor leziuni corporale sau a alteiv t m

ri violente a s n t ii, sau a unui accident de munc - membrilor familiei acestuia inap i demunc , afla i la ntre inerea lui, sub forma unei indemniza ii lunare egale cu diferen a dintre parteace le revenea din salariul celui decedat i pensia stabilit n leg tur cu pierderea ntre in torului,f r a se lua n calcul ajutorul unic.(3) n cazul decesului judec torului n exerci

 iul func iunii, familiei lui i se pl te te oindemniza ie unic n m rimea i n condi iile stabilite la art.26 alin.(4).(4) n cazul decesului judec torului n exerci iul func iunii, al judec torului demisionat sau pensionat, familiei acestuia i se pl te te o indemniza ie de deces n m rime de dou salarii mediilunare ale judec torului n func ia respectiv

 . Oleg Televca - Drept Financiar (5) Prejudiciul material cauzat n leg tur cu activitatea de serviciu a judec torului prindeteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se repar integral de la bugetul de stat. LEGEA REPUBLICII MOLDOVAcu privire la poli ie Nr.416-XII din 18.12.90Articolul 34.Asigurarea de stat i pl ile de compensare ncazul mor ii sau mutil rii colaboratorului poli iei To i colaboratorii poli iei snt supu i asigur rii de stat obligatorii pe o sum egal

cu suma mijloacelor b ne tide ntre inere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum i din contul mijloacelor ncasate pe baz de contract de la ministere, departamente, ntreprinderi, institu ii i organiza ii. n cazul n care colaboratorul poli iei i pierde via a n exerci iul func iunii, familiei celui c zut saupersoanelor ntre inute de el li se pl te te un ajutor unic echivalent cu suma mijloacelor b ne

ti de ntre inerepe zece ani ale celui c zut i, n afar de aceasta, timp de cinci ani din ziua mor ii persoanelor ntre inute lise pl tesc lunar mijloacele lui b ne ti de ntre inere inndu-se cont de indexarea salariului. La expirarea acinci ani se stabile te pensie de urma n modul stabilit de legisla ie. [In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94] n caz de mutilare a colaboratorului poli iei n exerci iul func iunii, de invaliditate survenit

n perioadasatisfacerii serviciului sau cel mult dup trei luni de la eliberarea din serviciu, sau dup expirarea acestuitermen, ns ca urmare a unei afec iuni din perioada satisfacerii serviciului, n lipsa de temei pentru primireapensiei de vechime n munc el beneficiaz lunar de mijloace de ntre inere pn la restabilirea capacit ii demunc , ns pe parcursul a cel mult zece ani. Dup expirarea acestui termen lui i se stabile te pensie deinvaliditate. [In redactia Legii nr.78-XIII din 26.04.94] Paguba material , cauzat colaboratorului poli iei sau a unei rude apropiate a lui i determinat

deactivitatea lui de serviciu, se repar pe cale juridic n volum deplin din mijloacele bugetului respectiv. LEGE Nr. 1104din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru CombatereaCrimelor Economice i Corup iei Articolul 39. Asigurarea obligatorie (1) Angaja ii Centrului snt asigura i obligatoriu de la bugetul de stat i din alte surse prev zute n acest scop. (2) Suma asigurat se pl te te: a) n caz de deces al asiguratului n exerci iul func iunii sau n decursul unui an de dup eliberare din organeleCentrului din cauza v t

m rii integrit ii corporale, contuziilor, bolilor contractate n exerci iul func iunii -mo tenitorilor lui n cuantum de 10 salarii medii lunare calculate pentru ultimul an; b) n cazul stabilirii gradului de invaliditate contractat n exerci iul func iunii sau n decursul unui an de la eliberaredin organele Centrului a persoanei asigurate: - n cuantum de 7,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul I; - n cuantum de 5 salarii medii lunare - invalidului de gradul II; - n cuantum de 2,5 salarii medii lunare - invalidului de gradul III. c) n cazul v t m rii grave a integrit ii corporale n exerci iul func iunii - n cuantum egal cu mijloacele b ne

 ti de ntre inere anual i n cazul v t m rii medii a integrit ii corporale n exerci iul func iunii - n cuantum egal cumijloacele b ne ti de ntre inere semestrial . (3) Mijloacele b ne ti de ntre inere anual se calculeaz conform ultimei func

ii din cadrul Centrului i includ toatedrepturile b ne ti cuvenite n anul producerii cazului asigurat. (4) Alte condi ii de asigurare obligatorie a angajatului Centrului se stabilesc n contractul ncheiat ntre Centru iorganiza ia de asigurare. Credit: a. Credit bancar b. Credit public sau imprumut de stat Oleg Televca - Drept Financiar Trasaturile caracteristice ale natelor publice.Finantele publice ca relatii nanciare se caracterizeaza in principal prin urmatoareletrasaturi particulare: * Sunt relatii sau raporturi cu caracter economic intru-cat ele apar in procesul formarii,repartizarii si utilizarii produsului social * Sunt relatii ce imbraca o forma baneasca, intru-cat ele apar in procesul de productie-reproductie si circulatie a marfurilor; apar in procesul retribuirii muncii; apar in relatiiledintre autoritatile publice; institutiile publice; agentii economici si populatia; * Sunt relatii fara echivalent, intru-cat nu presupun in mod necesar o contra-prestatiedirecta din partea subiectului beneciar al mjiloacelor banesti * Mijloacele banesti sub care se prezinta relatiile nanciare nu se ramburseaza (suntmijloacele de formare ale bugetului public

national) sau transferurile catre populatie subforma de salarii pensii, burse, alocatii, etc.Functiile nantelor publice.In literatura de specialitate sunt expuse doua opinii: a. Autori din Occident - nantele publice indeplinesc doua functii (functia de distribuire,alocare si de stabilizare) b. Autori din Romania - natele publice indeplinesc doua functii (functia de repartitie sifunctia de control) Functia de repartitie - a nantelor publice cunoaste doua faze distincte, dar care suntstrans legate intre ele, e vorba de constituirea fondurilor banesti si de distribuirea aacestora, la constituirea fondurilor banesti participa urmatoarele subiecte: societatilecomerciale; institutiile publice si unitatile subordoante acestuia; populatia;. Aceste subiectecontribuie la formarea fondurilor banesti prin impozite, taxe, contributii de asigurarimedicale, sociale, amenzi, penalitati; majorari de intarziere, dobanzi, donatii, etc. Functia de distribuire - se face in functie de resursele nanciare existente si de cerereala aceste resurse prin repartitia produsului national brut, se intelege atat distribuireaprimara cat si redistribuirea acesteia. Distribuirea primara, consta in impartirea acestuiaintre participantii directi, nemijlociti la procesul productiei materiale. Procesul deredistribuire a produsului national brut, cuprinde doua faze este vorba de mobilizare sidirijare. Mobilizare cuprinde acele relatii social-economice cu ajutorul carora se atrage prinmecanismul economic, nanciar si bancar, prin sistemul preturilor si tarifelor, aplicatbunurilor si serviciilor, inca o parte a veniturilor agentilor economici. Functia de dirijare relatii banesti prin intermediul carora sunt dirijate si folosite acestefonduri, impreuna cu o parte a resurselor banesti, mobilizate in procesul distribuiriiprodusului national se indreapta catre sfera social-culturala ordinea publica, apararenationala, precum si catre grupele de populatie care nu au primit bani sau au primitresurse nanciare, dar insucient. Functia de control -

necesitatea acestei functii decurge din faptul ca fondurile de resursenanciare, constituite la dispozitia statului, apartin intregii societati, functia de control alnantelor publice urmareste modul de constituire a fondurilor in economie, repartizarea pedestinatii si gestionarea lor, cu o maxima ecienta de catre agentii economici, totodatacontrolul exercitat de nantele publice contribuie la realizarea controlului echilibrului,valutar, nanciar in economie. Functia de control se exercita prin intermediul unor organespecializate ale statului: Ministerul Finantelor; Banca Nationala a Moldovei; Curtea deConturi; Serviciul Vamal; Serviciul Control Financiar si Revizie; Inspectoratul FiscalPrincipal de Stat; C.C.C.E.C.; Functia de control este strans legata cu functia de repartitie,dar are o sfera mult mai larga decat prima, deoarece vizeaza pe langa constituirea sirepartizarea acestor fonduri si modul de utilizare a acestora. Oleg Televca - Drept Financiar Activitatea nanciara a statului.Intelegem activitatea statului pentru formarea, repartizarea si utilizarea mijloacelornanciare, atat centrale si locale, care asigura dezvoltarea si indeplinirea functiilor sale: 1. Formarea si adoptarea bugetului de stat 2. Repartizarea mijloacelor nanciare intre autoritatile publice centrale si locale 3. Activitatea nanciara a statului nostru la etapa actuala, are loc in conditiile colaborariieconomice internationale cu partenerii externi 4. Statul desfasoara activitate nanciara prin intermediul organelor sale, organe decompetenta generala (Parlamentul RM; Guvernul; Organele Administratiei PubliceLocale; Organele de Competenta Speciala; Organele Statale care desfasoara oactivitate nanciara pe langa indeplinirea atributiilor de baza; Organele Statale a caroractivitate nanciara este de baza) 5. Statul desfasoara activitate nanciara prin intermediul la doua forme: forma juridica siforma nejuridica Drept Financiar ca Ramura de Drept 1. Notiunea

2. Obiectul 3. Metoda de reglementare a dreptului nanciar 4. Izvoarele Dreptului Financiar 5. Principiile Dreptului Financiar 6. Notiunea si felurile normelor dreptului nanciar 7. Raporturile juridice nanciare 8. Subiectele dreptului nanciar 9. Locul si rolul dreptului nanciar in sistemul ramurilor de dreptInsemnatatea reglementarii juridice a relatiilor nanciare, rezulta din faptul ca nantelepublice sunt destinate pentru a participa direct la dezvoltarea social-economica asocietatii. Obiectul reglementarii juridice nanciare, nu reprezinta altceva decat continutuldreptului nanciar, iar acesta se circumscrie componentele structurale ale nantelorpublice, cu respectarea delimitarii acestora de nantele private.Sub aspectele generale dreptul nanciar, are ca obiect de reglementare: * Bugetul de stat * Bugetul local * Bugetul asigurarilor de stat * Veniturile bugetare * Cheltuielile bugetare * Imprumutul de stat * Finantele institutiilor publiceCa parti componente a dreptului nanciar mai pot urmatoarele momente:

* Circualtia monetara * Regimul juridic al valutelor * Controlul nanciar * Organizarea si functionarea aparatului nanciar, bancar si de creditAvand in vedere obiectul de reglementare a dreptului nanciar. Putem deni dreptulnanciar, ca totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire,repartizare si utilizare, a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice destinate,satisfacerii sarcinilor social-economice ale societatii.Iona Glica: dreptul nanciar reprezinta ansamblul normelor juridice instituite conformconceptului modern al nantelor publice, din statele contemporane, care reglementeaza in Oleg Televca - Drept Financiar regim de drept public constituirea si intrebuintarea fondurilor banesti, ale statului sicelorlalte colectivitati publice, precum si controlul nanciar de interes public.Autorii rusi, romani si ucraineni: dreptul nanciar reprezinta ansamblul de norme juridicecare reglementeaza relatiile sociale, care apar in procesul de constituire repartizare siutilizare, a fondurilor banesti, (centrale si descentralizate), destinate pentru realizareasarcinilor sale.Metoda de reglementare.Metoda de baza este: a. Metoda Imperativa b. Metoda de Recomandare sau Coordonare a activitatii autoritatii publice ce tine deactivitatea bugetara a statuluiIzvoarele Dreptului Financiar.In sens juridic prin izvor de drept se intelege, forma specica de exprimare a normelor juridice care se infatiseaza intr-o diversitate de forme si care poarta denumirea de actenormative. Izvoarele dreptului nanciar sunt alcatuite din totalitatea normelor normativecare reglementeaza, raporturile juridice nanciare, in raport de gradul de generalitate sauspecicitate distingem: * Izvoare comune *

Izvoare specice Izvoare Comune:CONSTITUTIA REPUBLICII MOLDOVA Adoptat la 29 iulie 1994.Publicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 18.08.1994. Articolul 58: Contribu ii financiare 1 . C e t enii au obliga ia s contribuie, prin impozite i prin taxe, la cheltuielile publice.2 . S i s t e m u l l e g a l d e i m p u n e r i trebuie s asigure a ezarea just a sarcinilor fiscale.3 . O r i c e a l t e p r e s t a ii snt interzise, n afara celor stabilite prin lege. Articolul 66: Atribu iile de baz Parlamentul are urm toarele atribu

 ii de baz :h) aprob bugetul statului i exercit controlul asupra lui;i) exercit controlul asupra acord rii mprumuturilor de stat, asupra ajutorului economic i de alt natur acordat unor state str ine, asupra ncheierii acordurilor privind mprumuturile i creditele de stat din surse str ine; Articolul 95: Resursele financiare ale aparatului Pre edintelui, indemniza ia i alte drepturi 1.Resursele financiare ale aparatului Pre edintelui Republicii Moldova se aprob , la propunerea acestuia, dec

 tre Parlament i se includ n bugetul de stat.2 . I n d e m n i z a ia i alte drepturi ale Pre edintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege. Articolul 130: Sistemul financiar-creditar 1.Formarea, administrarea, utilizarea i controlul resurselor financiare ale statului, ale unit ilor administrativ-teritoriale i ale institu iilor publice snt reglementate prin lege.2 . M o n e d a ional a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Oleg Televca - Drept Financiar 3.Dreptul exclusiv la emisia monetar apar ine B ncii Na ionale a Republicii Moldova. Emisia se efectueaz conform deciziei Parlamentului. Articolul 131: Bugetul public na

n a

 ional 1.Bugetul public na ional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigur rilor sociale de stat i bugetele raioanelor,ora elor i satelor.2 . G u v e r n u l e l a b o r e a z anual proiectul bugetului de stat i bugetului asigur rilor sociale de stat, pe care lesupune, separat, aprob rii Parlamentului. n caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezint spreaprobare Parlamentului.3 . D a c bugetul de stat i bugetul asigur rilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel pu in trei zilenainte de expirarea exerci iului bugetar, se aplic n continuare bugetul de stat i bugetul asigur rilor socialede stat ale anului precedent, pn

 la adoptarea noilor bugete.4 . O r i c e p r o p u n e r e l e g i s l a t i v sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare saumprumuturilor, precum i majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dup ce sntacceptate de Guvern. [Alin.4 art.131 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000] 5. Bugetele raioanelor, ora elor i satelor se elaboreaz , se aprob i se execut n condi iile legii.6. Nici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat f r stabilirea sursei de finan are. Articolul 132: Sistemul fiscal

1.Impozitele, taxele i orice alte venituri ale bugetului de stat i ale bugetului asigur rilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, ora elor i satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.2 . O r i c e a l t e p r e s t ri snt interzise. Articolul 133: Curtea de Conturi 1.Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuin are a resurselor financiare publice.2 . C u r t e a d e C o n t u r i e s t e alc tuit din 7 membri.3 . P r e edintele Cur ii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Pre edintelui acestuia, pentru un termende 5 ani. Membrii Cur ii snt numi i de Parlament, la propunerea Pre

edintelui acesteia.4 . C u r t e a d e C o n t u r i p r e z i n t anual Parlamentului un raport asupra administr rii i ntrebuin rii resurselor financiare publice.5 . A l t e a t r i b u ii, precum i modul de organizare i func ionare a Cur ii de Conturi, se stabilesc prin lege organic . LEGEA REPUBLICII MOLDOVAcu privire la GuvernNr.64-XII din 31.05.90Articolul 13. Principalele mputerniciri ale Guvernuluin domeniul finan elor, creditelor,impozitelor, pre urilor i circula iei monetareGuvernul:1) asigur , n limitele competen ei sale, transpunerea n via a politicii unice a statului n domeniul finan

elor, creditelor icircula iei monetare; Oleg Televca - Drept Financiar 2) elaboreaz i prezint anual Parlamentului spre examinare iaprobare proiectele bugetului de stat i bugetului asigur rilor socialede stat, precum i proiectul fondului extrabugetar, n cazul form riilui;3) promoveaz politica unic a statului n domeniul pre urilor;4) promoveaz politica vamal i financiar-valutar . LEGEA REPUBLICII MOLDOVAprivind administra ia public

local ( redac ie nou )Capitolul XI ADMINISTRAREA FINAN ELOR PUBLICE Articolul 82. Finan ele publice locale Finan ele unit ilor administrativ-teritoriale se administreaz n condi iile Legii cu privire la finan ele publice locale, conform principiului autonomiei locale.Procesul bugetar de la nivelul local este independent i separat de procesul bugetar de la nivelul na ional.Autorit ile publice locale dispun de baz fiscal proprie i distinct de cea a statului, constituit

 din impozite,cuantumul c rora este stabilit prin legea finan elor publice locale i este propor ional competen elor propriiprev zute de Constitu ie, de prezenta lege i de alte acte legislative.Autorit ile administra iei publice locale au dreptul i la alte resursefinanciare nefiscale: taxe locale, venituri din administrare propriet ii unit ilor administrativ-teritoriale icele provenite din prestarea serviciilor.Veniturile nefiscale nu se includ la calcularea transferurilor cu destina ia general .Procedurile de distribuire a resurselor fiscale proprii ale autorit

ilor publice locale, precum i orice modific riale legisla iei referitoare la func ionarea sistemului finan elor publice locale vor fi consultate n modobligatoriu cu structurile reprezentative ale autorit ilor publice locale.Sprijinul unit ilor administrativ-teritoriale mai slabe din punct de vedere financiar necesit utilizarea unor proceduri de repartizare financiar just sau unor m suri echivalente destinatecorij rii efectelor repartiz rii inegale a resurselor poten iale de finan are i a sarcinilor ce le revin.Este interzis orice delegare de competen f

 r nso irea i alocareade surse financiare, necesare pentru a se acoperi costul exerci iului competen ei respective.Criteriile de distribuire a suportului financiar acordat de stat unit ilor administrativ-teritoriale trebuie s fieobiective i stabilite conform legii. CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVANr.985-XV din 18.04.2002Capitolul X INFRAC IUNI ECONOMICE Articolul 236. Fabricarea sau punerea n circula ie a banilor fal isau a titlurilor de valoare false(1) Fabricarea n scopul punerii n circula ie sau punerea ncircula ie a biletelor B ncii Na ionale a Moldovei, a monedelor, avalutei str

 ine, a hrtiilor de valoare de stat sau a altor titluri devaloare false, utilizate pentru efectuarea pl ilor,se pedepse te cu nchisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridic se pedepse te cu amend n m rime de la 1000 la 3000 unit iconven ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit activitate.(2) Acelea i ac iuni s vr ite:a) repetat;b) de un grup criminal organizat sau de o organiza ie criminal ;c) n propor ii marise pedepsesc cu nchisoare de la 10 la 20 de ani, iar persoana juridic se pedepse

te cu amend n m rime de la 3000 la 6000 unit iconven ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit activitatesau cu lichidarea ntreprinderii. [Art.236 completat prin Legea nr.211-XV din 29.05.03, n vigoare 12.06.03] Articolul 237. Fabricarea sau punerea n circula ie a cardurilor sau a altor carnete de plat false(1) Fabricarea n scopul punerii n circula ie sau punerea ncircula ie a cardurilor sau a altor carnete de plat false, care nuconstituie valut sau titluri de valoare, dar care confirm , stabilescsau acord drepturi sau obliga ii patrimoniale,se pedepse te cu amend de la 200 la 700 unit i conven

ionale sau Oleg Televca - Drept Financiar cu nchisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridic se pedepse te cuamend n m rime de la 1000 la 3000 unit i conven ionale cu privarea dedreptul de a exercita o anumit activitate.(2) Acelea i ac iuni s vr ite:a) repetat;b) de un func ionar ori alt salariat n exerci iul func iunii;c) de un grup criminal organizat sau de o organiza ie criminal ;d) n propor ii marise pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridic se pedepse

 te cu amend n m rime de la 3000 la 6000 unit iconven ionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumit activitatesau cu lichidarea ntreprinderii. Codul Civil al RM Izvoarele Specice ale Dreptului Financiar: vezi lista cu acte normativePrincipiile dreptului Financiar.Activitatea nanciara ale statului, organelor administratiei publice locale, institutiilor publiceeste bazata pe anumite principii adica reguli si cerinte fundamentale, care exprima celemai esentiale si scopuri ale acestei activitati. Continutul acestor principii este determinatde Constitutia RM si anume: * Principiul legalitatii - orice activitate in stat inclusiv cea nanciara se desfasoara in bazalegii * Principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si autoritatilor publice Articolul 16: Egalitatea 1. Respectarea i ocrotirea persoanei constituie o ndatorire primordial a statului. 2. To i cet enii Republicii Moldova snt egali n fa

 a legii i a autorit ilor publice, f r deosebire de ras ,na ionalitate, origine etnic , limb , religie, sex, opinie, apartenen politic , avere sau de origine social . * Principiul publicitatii Articolul 23: Dreptul fiec rui om de a i cunoa te drepturile i ndatoririle 1. Fiecare om are dreptul s

i se recunoasc personalitatea juridic . 2. Statul asigur dreptul fiec rui om de a i cunoa te drepturile i ndatoririle. n acest scop statul public i faceaccesibile toate legile i alte acte normative. LEGE Nr. 847din 24.05.96 privind sistemul bugetar si procesul bugetar*Articolul 5. Intrarea n vigoare i publicarealegii bugetare anualeLegea bugetar anual intr n vigoare la 1 ianuarie a fiec rui an sau la o alt dat

prev zut n textul ei i se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. * Principiul repartizarii functiilor in domeniul activitatii nanciare * Principiul participarii cetatenilor la administrarea treburilor publice inclusiv si a celornanciare * Principiul autonomiei locale (autonomie nanciara) Articolul 109: Principiile de baz aleadministr rii publice locale 1. Administra ia public n unit ile administrativ-teritoriale se ntemeiaz pe principiile autonomiei locale, aledescentraliz rii serviciilor publice, ale eligibilit ii autorit ilor administra

iei publice locale i ale consult riicet enilor n problemele locale de interes deosebit. 2. Autonomia prive te att organizarea i func ionarea administra iei publice locale, ct i gestiuneacolectivit ilor pe care le reprezint . 3. Aplicarea principiilor enun ate nu poate afecta caracterul de stat unitar. * Oleg Televca - Drept Financiar vezi lista cu acte normative * Principiul de planicare a activitatii nanciare ale statului la constituirea, repartizarea siutilizarea resurselor nanciare aceasta planicare se face in conformitate cu activitateaorganelor statale atat centrale si locale, ale institutiilor publice, agentilor economici, etc. * Principiul caracterului social al activitatii nanciare ale statului Articolul 47:

Dreptul la asisten i protec ie social 1. Statul este obligat s ia m suri pentru ca orice om s aib un nivel de trai decent, care s -i asigure s n tatea i bun starea, lui i familiei lui, cuprinznd hrana, mbr c mintea, locuin a, ngrijirea medical , precum iserviciile sociale necesare.

2. Cet enii au dreptul la asigurare n caz de: omaj, boal , invaliditate, v duvie, b trne e sau n celelalte cazuride pierdere a mijloacelor de subzisten , n urma unor mprejur ri independente de voin a lor. * Principiul determinarii juste a sarcinilor scale Articolul 58: Contribu ii financiare 1. Cet enii au obliga ia s contribuie, prin impozite i prin taxe, la cheltuielile publice. 2. Sistemul legal de impuneri trebuie s

asigure a ezarea just a sarcinilor fiscale. 3. Orice alte presta ii snt interzise, n afara celor stabilite prin lege. Normele dreptului nanciar.Norma dreptului nanciar, este acea categorie a normelor juridice ce au un obiect dereglementare specic, care se refera la drepturile si obligatiile participantilor la raporturilede drept nanciar, si care prescriu conduita acestora, in procesul de formare, repartizare,utilizare si control asupra banului public, respectarea lor ind garantata prin forta deconstrangere a statului, dupa continutul lor normele dreptului nanciar pot : * Materiale - sunt acele care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la acesteraporturi, structura sistemului bugetar al RM sau continutul obligatiilor persoanelor zicesi juridice fata de stat. * Procesuale - normele nanciar procesuale stabilesc forma si modalitatea de actiune anormelor materiale, exemplu: procesul bugetarNormele dreptului nanciar, au un caracter general impersonal, deoarece privesc unnumar nedeterminat de subiecte. Ca exceptie unele norme de drept nanciar, au uncaracter individual, in virtutea anumitor necesitati nanciare-concrete, de exemplu:Din punct de vedere al structurii logico-juridice normele ale dreptului nanciar: cuprind celetrei elemente ipoteza, dispozitie, sanctiuneIpotezele prevad imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitiile acestor norme.Dispozitiile prevad conduita subiectelor vizate de acestea norme, dupa felul decomportament al subiectelor, dispozitiile cuprinse in aceste norme pot : onerative,permisive, prohibitive, celel mai multe dintre normele dreptului nanciar contin onerativeUnele din normele dreptului nanciar, contin dispozitii permisive de exemplu: Curtea deConturi, poate participa la activitatea organismelor internationale.Acoperirea decalajelor temporare, aparute in cursul executarii bugetelor locale pe seamaresurselor trezorariei statuluiUnele norme ale dreptului

nanciar, contin dispozitii prohibitive, de exemplu: se interziceacoperirea cheltuielilor bugetare prin recurgerea la o noua emisiune monetara.Elementul specic al normei de drept nanciar, este sanctiunea astfel sunt stabilitesanctiuni specice, caracteristice acestor norme si anume: amenda, majorari de intarziere,suspendarea creditarii, suspendarea nantarii, majorarea dobanzilor, vanzarea silita agarantiei gajului, etc. In dependenta de semnicatia disciplinara, gradul de pericol social siurmarile care pot aparea, pot aplicate unele sanctiuni, prevazute in CodulContraventional si unele pedepse prevazute de Codul Penal al RM. Oleg Televca - Drept Financiar Vezi anexele bugetului de statpe anul 2010 Raporturile juridice nanciare sunt formate de relatiile sociale, care i-au nastere si se sting,in procesul de constituire, repartizare, si utilizare a fondurilor banesti ale statului si caresunt reglementate, de normele de drept nanciar. Raporturile juridice nanciare, se distingde alte raporturi juridice prin urmatoarele trasaturi particulare: * Subiectele participante si pozitia pe care o au una fata de alta (un subiect obligatoriu aldreptului nanciar, relatii de subordonare) * Dupa obiectul de reglementare in functie de sfera de cuprindere a nantelor publiceraporturile de drept nanciar pot : bugetare, de creditare, monetare, de control nanciar,etc. * Dupa modalitatile de realizare a formei de activitate: raporturile de drept nanciar senasc, se modica si se sting, in baza manifestarii, unilaterale de vointa ale statului si ingeneral se executa fara a necesara o hotarare judecatoreasca. * Elementele raportului nanciar sunt: subiect, obiect, continut.Subiectele participante la raport de drept nanciar: a. Subiectul principal - statul care este reprezentat prin organele sale (BNM; IFPS;Guvernul;) b.

Subiectii secundari - persoanele juridice si persoanele ziceCategorii persoane juridice: Articolul 5. No iuni generaleUrm toarele no iuni se aplic n scopul impozit rii, f r modificarea statutului juridic al persoanelor juridice i fizice prev zut de legisla ia n vigoare:4) Persoan juridic - orice societate comercial , cooperativ , ntreprindere, institu ie,funda ie, asocia ie, inclusiv creat

 cu participarea unei persoane str ine, i alte organiza ii, cuexcep ia subdiviziunilor structurale ale organiza iilor nominalizate ce nu dispun de patrimoniuautonom i a formelor organizatorice cu statut de persoan fizic , potrivit legisla iei. Categorii persoane zice: Articolul 5. No iuni generale * Persoan fizic :a) cet ean al Republicii Moldova, cet ean str in, apatrid; b) forma organizatoric cu statut de persoan

 fizic , potrivit legisla iei, inclusivntreprinz torul individual, gospod ria r neasc (de fermier), dac prezentul cod nu prevede altfel. Persoana zica rezident Rezident :a) orice persoan fizic care corespunde uneia din cerin ele de mai jos:i) are domiciliu permanent n Republica Moldova, inclusiv:- se afl la tratament sau la odihn , sau la nv tur , sau n deplasare peste hotare;- este persoan cu func

ii de r spundere a Republicii Moldova, aflat n exerci iul func iunii peste hotare;ii) se afl n Republica Moldova cel pu in 183 de zile pe parcursul anului fiscal; b) orice persoan juridic sau form organizatoric cu statut de persoan fizic ac reiactivitate este organizat sau gestionat n Republica Moldova ori al c rei loc de baz dedesf urare a activit ii este Republica Moldova.

Persoana zica nerizedent Nerezident :a) orice persoan fizic care nu este rezident n conformitate cu pct. 5) lit.a) ori, de icorespunde cerin elor pct.5) lit.a), se afl n Republica Moldova: Oleg Televca - Drept Financiar - n calitate de persoan cu statut diplomatic sau consular ori n calitate de membru alfamiliei unei asemenea persoane;- n calitate de colaborator al unei organiza ii interna ionale, create n baza tratatuluiinterna ional la care Republica Moldova este parte, sau n calitate de membru al familiei unuiasemenea colaborator;- la tratament sau la odihn , sau la nv tur , sau n deplasare, dac aceast persoan fizic

s-a aflat n Republica Moldova exclusiv n aceste scopuri;- exclusiv n scopul trecerii dintr-un stat str in n alt stat str in prin teritoriul RepubliciiMoldova (trecere tranzit); [Art.5 pct.6 lit.a) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] b) orice persoan juridic sau form organizatoric cu statut de persoan fizic care nucorespunde cerin elor pct.5) lit.b). [Art.5 pct.6, lit.b) n redac ia LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611,n vigoare01.01.06] Obiectul de reglementare dreptului nanciar.Obiectul raportului de drept nanciar, este diferit determinat in primul rand de sferadeosebit de larga si complexa a nantelor publice, iar in al doilea rand de fapte, actenormative si operatiuni specice cu privire la activitatea nanciara. In prima situatie,obiectul este format din actiuni de prognoza si organizare bugetara, actiuni de creditare,actiuni de control nanciar, etc.In acea de-a doua situatie obiectul este format, dintr-o suma de bani la care sunt tinute,subiectele raportului de drept nanciar.Continutul dreptului nanciar: totalitatea drepturilor si obligatiilor, subiectelor raporturilor dedrept nanciar. Specic consta in aceea ca aceste doua se realizeaza in momentul de:repartizare, constituire a nantelor

publice.Subiectii dreptului nanciar.Subiectii se impart dupa autorii RUSSIAN: a. Unitatile administrativ-teritoriale (sate, comune, orase, municipii) b. Subiectele colective (organele administratiei de stat centrale si locale, institutiile publice,societatile comerciale) c. Subiectii individuali (cetatenii statului, cetatenii straini, apatrizii)Considerarea dreptului nanciar, ca o ramura de drept desinestatoare, este sustinuta defaptul, ca are un obiect de reglementare propriu, circum-scris, de componentele structuraleale nantelor publice. In conditiile divizarii dreptului pozitiv, in dreptul public si drept privat,dreptul nanciar este o ramura a dreptului public, deoarece la fel ca si celelalte ramuri dedrept public si in relatia de interferenta cu ele, dreptul nanciar este instituit in scopulsatisfacerii nevoilor generale ale societatii.Corelatia dreptului nanciar cu dreptul constitutionalCorelatia dreptului nanciar cu dreptul administrativ, legatura stransa se manifesta princompararea, raporturilor juridice din ambele ramuri de drept. Legatura stransa dintreaceste doua ramuri, se mai datoreaza faptului ca aparatul nanciar-bancar si de credit,precum si cel al asigurarilor social de stat, fac parte in general din sistemul de organe aladministratiei publice.Corelatia dreptului nanciar cu dreptul penal, se datoreaza prin depistaera infractiunilor dindomeniul nantelor publice, de catre organele de control nanciar,Corelatia dreptului nanciar cu dreptul muncii si protectiei sociale, legatura se inventeazain virtutea dispozitiilor referitoare la nantarea acestei protectii din contul bugetuluiasigurarilor sociale de stat. Oleg Televca - Drept Financiar vezi punctul 2 tema nr.2 Corelatia dreptului nanciar cu dreptul international publice, corelatia se datoreazaexistentei mai multor conventii interstatale (conventii cu privire la imprumuturi externe),sau conventii cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor care se obtin pe teritoriulRM si se transfera in alte state si invers.Dreptul nanciar si dreptul civil, unicul punct de tangenta este ca ambele ramurireglementeaza raporturi patrimoniale (cu caracter patrimonial). Circulatia Monetara 1.

Moneda si functiile ei. 2. Suma de bani, necesara circulatiei monetare. Viteza de circulatie a banilor. 3. Reglementarea emisiunii monetare. 4. Reglementarea juridica platilor in numerar. 5. Reglementarea juridica a platilor fara numerar.Patru perioade a monedei: 1. Bani sacre - dinti de caini, scoici, pietre de mare; peste uscat; boabe de cacao; pismetii;blanuri; miere; 2. Banii de metal - care de la bun inceput au fost confectionati din bronz, cupru. Ceva maitarziu au introdus bani din argint si aur. 3. Banii de hartie - au aparut in China in sec.IX. In Europa e legat de suedezul care a emiscambia 4. Banii electronici - pentru prima data este legata de SUA in 1914. In anul 1950proprietarii de restaurante Dinner s Club au emis; Bank of America; Visa Card; EuroCard; Master Card;Moneda a contribuit substantial la patrimoniul de valori al omenirii, ind in primul rand uninstrument social-economic indispensabil oricarei economii, ea a reprezentat o institutieistorica, a urmat si urmeaza evolutia societatii umane. Unele denitii exprima particularitatiale monedei, alte o considera o marfa ori pur si simplu o notiune abstracta, de exempluintr-o denitie prin moneda, este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator decreditori sau vanzatori, un bon pentru cumpararea marfurilor, intr-o alte denitie seconsidera, ca atunci cand o marfa serveste continuu, ca intermediar pentru schimburiindirecte, ea devine moneda. Nominalistii considera moneda, drept un document de statdetasat de uctuatiile vietii socialeeconomice, care emana de la autoritatile publice,moneda in forma ei clasica de disc metalic si cu o greutate determinata, se utilizeaza camijloc de circulatii, de plata si tezaurizare.Moneda reprezinta un

instrument etalon, legal de plata pentru facilitarea schimburilor,pentru acumulari ind masuratorul general de valori, care poarta girul autoritatii emitente,statul si care se bucura de incredere publica.Functiile monetei.Functia de evaluare a valorilor economice, in moneda se masoara in valori materiale seexprima preturile, puterea de cumparare, creditul. Functia de mijlocire a schimbului debunuri si servicii, se face prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare, moneda aevoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri, prin schimb produsele devinmarfuri, a caror circulatie este inlesnita de moneda.Functia de mijlocire a platilor, ea dobandeste calitatea de moneda legala pentru cacreditorul este obligat sa primeasca moneda aata in circulatie, la data lichidarii uneidatorii.Functia de mijlocire a creditului, creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri decumparare, el este un imprumut de moneda. Oleg Televca - Drept Financiar Functia de mijlocire a economiilor, disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valoricacu ajutorul monedei.Functia de tezaurizare cu ajutorul monedei, se pot pastra si transfera valorile care se cermentinute in timp pentru o perioada indelungata.Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor, produsul social sedistribuie cu ajutorul monedei, celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.Functia de bani mondiali a doua sau mai multe state (Euro)Pentru ca o marfa sa poata sa e considerata moneda este sucient ca ea saindeplineasca una din functiile respectiveSuma necesara circulatiei banilor.Suma necesara de bani circulatiei, este formata din totalul valoric al semnelor banesti(masa monetara) care ofera posibilitatea efectuarii normale a schimbului de marfuri,prestarii serviciilor a diferitor plati, aceasta suma este determinata, de actiunea legilorobiective, a circulatiei banilor si legea vitezei de circulatie a mijloacelor de plata. Potrivitcerintelor acestor legi, pentru o anumita perioada suma de bani necesara circulatiei,rezulta din totalizarea sumei preturilor marfurilor si serviciilor care urmeaza a vandute siincasate si a sumei platilor scadente, din care se scade suma preturilor marfurilor vandutein credit si platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza.Suma necesara circulatiei este inuentata de urmatorii factori: * Factori de inuenta directa, modicarea volumului de marfuri aate in circulatie si nivelulpreturilor marfurilor si serviciilor

* Factori de inuenta indirecte, majorarea numarului de operatii in credit deoarece cu catmai multa marfa se vinde in credit, cu atat mai putin bani sunt necesari in circulatie siinvers * Dezvoltarea platilor fara numerar * Viteza de circulatie a banilor, care exprima numarul de tranzactii la care serveste ounitate monetara intr-o perioada de timp, accelerarea vitezei de circularea banilor, ducela micsorarea sumei de bani, necesare circulatiei si inversViteza de circulatiei a banilor este inuentata: * Masa banilor aati in circualtie * Depinde de proportia unitatii monetare, tinute in rezerva sau tezaurizare * Depinde stabilitatea social-politica si conjuctura economica * Depinde de volumul veniturilor banesti ale populatiei, frecventa si ritmicitatea incasarii decatre populatie a veniturilor sale banesti * Gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale populatiei * Factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a monedei nationaleAccelerarea vitezei a circulatiei banilor, contribuie atunci cand conditiile necesare suntcreate la reducerea masei banilor in circulatie, la micsorarea cheltuielilor de circulatie,aceeasi masa monetara isi dubleaza puterea de cumparare, daca circula de doua ori mairepede, cu alte cuvinte daca ea participa in acelasi timp la un numar dublu de tranzactii.Hotararea a BNM cu privire la politica monedara si valutara a BNM pentru anul 2010 - ? Reglementarea emisiunii monedare.Prin emisiune monedara (baneasca) se intelege un ansamblu de acte si operatiunirealizate de catre banca centrala a statului (BNM in RM) concretizate in: * Baterea semnelor monedare -

Articolul 60. Tip rirea monedei im surile de siguran Oleg Televca - Drept Financiar Vezi formula in caiet la ANTONOXANAHotararea BNM pentru anul2010??? Banca Na ional organizeaz tip rirea bancnotelor i baterea monedelor metalice i ia m suri pentru p strarea nsiguran a celor neemise n circula ie, de retragere i distrugere a bancnotelor i monedelor metalice retrase dincircula

ie. * Stocarea * Emiterea * Punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monezelor metalice, precum siformarea de bani scriptuali in conturi curente ale persoanelor zice si juridice * Bani scriptuali - bani care nu exista * Dreptul exlcusiv de-a emite in circulatie bancnote si monede metalice, ca mijloc de platape teritoriul RM (BNM) Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote i monede metalice Banca Na ional are dreptul exclusiv de a emite n circula ie bancnote i monede metalice ca mijloc de plat peteritoriul Republicii Moldova. * Leul moldovenesc - este unicul mijloc legal de plata pe teritoriul RM Articolul 56. Unitateamonetar (1) Unitatea monetar a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizeaz

n 100 de bani. (2) Leul moldovenesc este unicul mijloc legal de plat pe teritoriul Republicii Moldova. BNM stabileste prin regulamente sale valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, design-ul si alte caracteristici ale bancnotelor si monedelor metalice Articolul 26. mputernicirileConsiliului de administra ief) stabile te valoarea nominal , designul bancnotelor i monedelor metalice, modul de punere n i condi iile deretragere a lor din circul ie; HCA al BNM nr.200 din 27 iulie 2006REGULAMENTcu privire la opera iunile cu numerar n b ncile din Republica Moldova Platibile sunt bancnotele si monedele metalice autentice, incluzind urmatoarele deterioraribancnote:CAPITOLUL IVSemnele pl tibilit ii monedei na

ionale. Trierea iambalarea numerarului n moned na ional . Specimenele debancnote. 4.1 Pl tibile snt bancnotele i monedele metalice, avnd putere legal de plat peteritoriul Republicii Moldova, f r semne de falsicare sau contrafacereincluznd urm toarele deterior ri:a) bancnote - murdare, nvechite, cu pete, mbibate cu materii grase,cu ters turi, cu inscrip ii str ine, prezen a amprentelor de tampile;rupte, arse, g

 urite, cu lips de margini, col uri, fragmente (nu maimult de 45% din suprafa a lor), r de siguran , lipite din mai multefragmente, dac acestea indiscutabil apar in acelea i bancnote; cumodicarea culorii i / sau a uorescen ei privite n razeultraviolete;b) monede - ndoite, nvechite ce i-au p strat imaginea pe avers irevers.4.2 Entit ile, indiferent de forma lor de proprietate i domeniul de activitate sntobligate s ncaseze bancnote i monede autentice specicate n pct. 4.1 aprezentului Regulament. Oleg Televca - Drept Financiar LEGE Nr. 548din 21.07.1995 cu privire la Banca Na

ional aMoldoveiLEGE Nr. 548din 21.07.1995 cu privire la Banca Na ional aMoldovei HCA al BNM nr.200 din 27iulie 2006REGULAMENTcu privire la opera iunile cunumerar n b ncile din RepublicaMoldova LEGE Nr. 548din 21.07.1995 cu privire la Banca Na ional aMoldovei 4.3 B ncile snt obligate, pentru clien ii s i, s primeasc c tre schimb f r apercepe comision:a) bancnote

 i monede autentice specicate n pct. 4.1 a prezentuluiRegulament;b) bancnotele autentice cu inscrip ia MIT , vizibil n razeultraviolete, prezentate de organele scale, Ministerul AfacerilorInterne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice i Corup iei.4.4 B ncile sunt obligate s efectueze trierea i ambalarea numerarului ncasat. Emisiunea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii * Cumpararea sau vanzarea valorilor mobiliare de stat Articolul 42. Cump rarea hrtiilor de valoareemise de statNici o prevedere din prezentul capitol nu poate interzice B ncii Na ionale s cumpere is vnd

 hrtiile de valoareemise de stat: a) cu condi ia c Banca Na ional va cump ra, numai prin opera iuni de pia deschis , hrtiile de valoare cu scaden ade pn la 180 de zile, care au fost emise public; b) n leg tur cu acordarea de credite b ncilor. * In legatura cu acordarea de credite bancilor Articolul 18. Acordarea de credite b ncilor (1) Banca Na ional

 poate acorda b ncilor credite n condi ii stabilite periodic de Banca Na ional i garantate prin: a) hrtiile de valoare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice cu scaden a nu mai mare de un an dela data achizi ion rii lor de c tre Banca Na ional ; b) hrtiile de valoare emise de Banca Na ional ; c) cambii simple sau trate, emise if cute cu bun credin n scopuri comerciale, industriale sau agricole, con

 innddou sau mai multe giruri din care cel pu in unul s apar in unei b nci is e cu scaden a nu mai mare de 9 luni de ladata achizi ion rii lor de c tre Banca Na ional ; d) titlurile emise cu privire la bunuri sau m rfuri pe deplin asigurate mpotriva riscului sau pierderii la nivelulstabilit de Banca Na ional

; e) depozitele i alte conturi la Banca Na ional sau la o alt institu ie nancir acceptat de banc , reprezentndorice fel de active pe care Banca Na ional le poate cump ra, vinde i negocia. Reglementarea juridica a platilor in numerar.Din analiza legislatiei mai multor tari, pentru stingerea obligatiilor si natura documentelor,care se folosesc in acest scop, se disting urmatoarele forme: * Platile cu numerar - in care se intrebuinteaza semnul monedar metalic sau de hartie * Platile prin compensatii sau clearing - care constau in compensarea de drepturi siobligatii de plata reciproca Articolul 48. Clearing

 i decont ri interbancare Banca Na ional poate acorda asisten b ncilor prin organizarea serviciilor de clearing i de decont ri interbancare,inclusiv pl i prin cec sau prin alte instrumente de plat , precum i stabili reguli i emite acte normative respective. * Platile fara numerar - se realizeaza prin faptul ca moneda ce ar trebui sa faca obiectulplatii, in loc sa e inmanata bineciarului sub forma de moneda manuala, este substituitacu o dispozitie prin care disponibilul existent in contul debitorului se trece in contulbeneciarului suma convenita ca plataDreptul de-a alege forma de plata apartine: a. Intreprinderelor b. Institutiilor c. CetatenilorSunt cazuri cand legislatia concret prevede aceasta forma,

I. Dispozi ii generale 1. Toate ntreprinderile de stat, cooperatiste, pe ac iuni, de arend colective, mixte, ob te ti etc., asocia iile, organiza iile i institu iile (n continuare - ntreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, snt obligate s consemneze mijloacele lorb ne ti n institu iile nanciare.2. Decont rile dintre ntreprinderi pe angajamente se efectueaz , de regul , prin virament la institu ii nanciare. Oleg Televca - Drept Financiar

LEGE Nr. 548din 21.07.1995 cu privire la Banca Na ional aMoldoveiLEGE Nr. 548din 21.07.1995 cu privire la Banca Na ional aMoldoveiLEGE Nr. 548din 21.07.1995 cu privire la Banca Na ional aMoldoveiHOT RRE Nr. 764din 25.11.1992 Privind aprobarea Normelorpentru efectuarea opera iunilorde cas n economia na ional aRepublicii Moldova 5.ntreprinderile, de regul , primescde la institu iile nanciare ale republicii bani n numerar pentru retribuirea muncii,plata pensiilor i indemniza

 iilor, achizi ionarea produc iei agricole, procurarea ambalajului i obiectelor de la popula ie,acoperirea cheltuielilor de deplasare i pentru alte scopuri prev zute de Instruc iunea n vigoare a B ncii Na ionale aMoldovei cu privire la modul ntocmirii raportului statistic asupra volumului opera iunilor de cas la institu iilenanciare din Republica Moldova.ntreprinderile cu ncas ri permanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile indicate mai sus, cuexcep ia cheltuielilor de deplasare HOT RRE Nr. 474din 28.04.1998 cu privire la aplicarea ma inilor de cas

 i control cumemorie fiscal pentru efectuarea decont rilor n numerar 1. Se oblig contribuabilii care, potrivit legisla iei nvigoare, au obligativitatea inerii contabilit i is efectueze decont rile b ne ti n numerar cu utilizarea ma inilor decas i de control cu memorie scal . Se permite agen ilor economici, care dispun de ma ini de cas

 i control f r memorie scal , nregistrate lainspectoratul scal, s efectueze nlocuirea lor, n termen de pn la 31 decembrie 2000, cu atribuirea sumeineamortizate la deduceri (cheltuieli), concomitent cu implementarea noilor ma ini de cas i control cu memorie scal nregistrate n modul stabilit. Conform acestei legi Punctul 5. Fata de intreprinderi si organizatii, indiferent de tipullor de proprietate si forma de organizare juridica, careefectueaza decontari in numerar in suma ce depaseste 15 mii de leilunar, in baza obligatiilor lor financiare, incalcind modulstabilit de decontare prin virament, precum si care efectueazadecontari in numerar si prin virament prin intermediari,indiferent de suma decontarii efectuate, organeleServiciului Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Departamentul Control Financiar si Reviziesi organele lor teritoriale aplica sanctiuni pecuniare in proportie de 10 la suta din sumele platite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat. Asemenea sanctiuni seaplica fata de toti participantii la operatiunile devinzare-cumparare care au incalcat modul stabilit de decontarein baza obligatiilor financiare reciproce.Sanctiunile mentionate nu se aplica la efectuarea decontarilor cu cetatenii, gospodariile taranesti (de fermier), titularii depatente de intreprinzator si cu bugetul public national, laefectuarea decontarilor de catre persoanele indicate cu bugetul public national, cu intreprinderile si organizatiile, precum si laefectuarea decontarilor de catre intreprinderile si organizatiileale caror drepturi la

acest capitol se reglementeaza altfeldecit in actele normative ale Bancii Nationale a Moldovei, cuexceptia cazurilor efectuarii decontarilor prin intermediari. CAPITOLUL III Opera iunile cu numerar n B nci 3.1 n func ie de spectrul serviciilor prestate, Banca este n drept s efectueze ncas ri i eliber ri de numerar. Oleg Televca - Drept Financiar L EGEA REPUBLICIIMOLDOVAcu privire la antreprenoriatsi intreprinderiNr.845-XII din 03.01.1992 Contribuabilii care, potrivitlegisla iei n vigoare, auobligativitatea inerii contabilit i i HCA al BNM nr.200 din 27iulie 2006 REGULAMENTcu privire la opera iunile cunumerar n b ncile din RepublicaMoldova CAPITOL 3 Punct 3.1.-3.15

3.2 ncas rile de numerar includ:a) depuneri n conturile entit ilor sau persoanelor zice, deschise la Banc ;b) ncas ri n numerar generate de activitatea B ncii;c) retrageri de numerar de la lialele aceleia iB nci sau de la oricare alt Banc sau lialele acesteia;d) retrageri de numerar de la BNM.3.3 Eliber rile de numerar includ:a) retrageri de numerar de c tre clien ii B ncii;b) pl i generate de activitatea B ncii;c) eliber

ri de numerar ntre casieriile lialelor aceleia iB nci sau c tre oricealt Banc sau lialele acesteia;d) depuneri de numerar la BNM.3.4 Pentru efectuarea opera iunilor cu numerar, Banca, utilizeaz dup caz,urm toarele documente:ordin de ncasare a numerarului;ordin de eliberare a numerarului.3.5 Ordin de ncasare a numerarului (Anexa nr. 1) este un document de cas carese utilizeaz la orice tip de ncasare a numerarului de c tre Banc .3.6 Ordin de eliberare a numerarului (Anexa nr. 2) este un document de cas carese utilizeaz la eliberarea numerarului de c tre Banc

.3.7 Retragerea numerarului de c tre entit i, cu excep ia cazurilor n care sntutilizate cardurile de afaceri, se efectueaz n baza unei delega ii, forma iprocedurile de utilizare a c reia se elaboreaz de sine st t tor de c tre banc iva con ine n mod obligatoriu, dar nu se va limita la urm toarele elemente:denumirea B ncii;codul B ncii;codul scal al B

ncii;denumirea entit ii;codul scal al entit ii;num rul contului entit ii;data retragerii numerarului;numele persoanei responsabile de retragere a numerarului;suma n cifre i suma n litere;semn turile persoanelor responsabile pentru emiterea delega iei; Oleg Televca - Drept Financiar tampila entit ii;num rul, data, luna i anul emiterii documentului.3.8 Documentele utilizate pentru reectarea opera iunilor cu numerar se ntocmesc de c tre func

ionarul responsabil al B ncii i se execut n ziuaopera ional n care au fost emise.3.9 Documentele trebuie s e ntocmite n limba de stat. Parametrii formularelordocumentelor utilizate la opera iunile cu numerar, n func ie de volumul dedate incluse, se stabilesc de Banc de sine st t tor.3.10 Banca poate completa con inutul documentelor utilizate la opera iunile cunumerar cu rubricile necesare, conform procedurilor interne ale B ncii.3.11 Formularele documentelor utilizate pentru opera iunile cu numerar se ntocmesc pe suport hrtie sau n form electronic , care ulterior se imprim pe suport hrtie la imprimant

 . Num rul de exemplare se stabile te de Banc de sine st t tor, n conformitate cu procedurile interne ale B ncii.3.12 n formularele documentelor aferente opera iunilor cu numerar nu se admitcorect ri sau ters turi.3.13 Pe documentele utilizate la opera iunile cu numerar se aplic amprenta tampilei i semn turile persoanelor mputernicite ale B ncii.3.14 Eviden a opera iunilor cu numerar se

ine n registre, forma i con inutulc rora se elaboreaz de sine st t tor de c tre Banc .3.15 Procedurile interne privind modul de semnare, vizare, repartizare ip strare adocumentelor i a registrelor utilizate n opera iunile cu numerar se elaboreaz de c tre Banc de sine st t tor. CAPITOLUL VOpera iuni cu numerar n moneda na

ional ntre B nci 5.1 n rezultatul ncas rilor de numerar, Banca i stabile te zilnic volumulnecesar de numerar pentru activitatea ulterioar .5.2 B ncii i apar ine prerogativa de stabilire a excedentului de numerar pentru Oleg Televca - Drept Financiar HCA al BNM nr.200 din 27iulie 2006 REGULAMENTcu privire la opera iunile cunumerar n b ncile din RepublicaMoldova CAPITOL V Punct 5.1.-5.7. ziua urm toare i care poate oferit altor B nci sau depus la BNM.5.3 Banca, care i stabile te excedent de numerar, pentru ziua ulterioar , esteobligat

 s transmit la BNM, prin intermediul componentei de transport aSAPI un Aviz (Anexa nr. 4), privind disponibilitatea excedentului de numerarindicnd suma total , divizat pe valori nominale. n func ie de solicit rile denumerar de c tre alte B nci, Banca va actualiza, pn la ora 15, informa iaprezentat pe parcursul zilei.5.4 Banca Na ional va plasa pe pagina interbancar informa ia privinddisponibilul de numerar al B ncilor i va asigura actualizarea acesteia ncorespundere cu informa

ia recep ionat de la B nci.5.5 Orice Banc care posed insucien de numerar se va adresa b ncilor pentruacoperirea necesit ii cu numerar, conform informa iei plasate pe paginainterbancar .5.6 n cazul depist rii de c tre Banca solicitant a neconform rii cu cerin ele detriere i ambalare a numerarului, conform prevederilor Capitolului IV aprezentului Regulament, aceasta va nainta reclama ia respectiv B

ncii care apus la dispozi ie numerarul, cu expedierea concomitent a unei copii peadresa BNM.5.7 Banca va reglementa prin procedurile sale interne modalitatea de distribuire aexcedentului de numerar ntre lialele proprii, precum i altor B nci saulialelor acestora, amplasate n aceea i localitate sau n localit ile dinapropiere. CAPITOLUL VIOpera iunile cu numerar n moneda na ional ale B ncilorn rela ia cu BNM 6.1 n func ie de disponibilitatea excedentului de numerar sau de insucien aacestuia, B ncile pot respectiv depune sau retrage numerar la BNM.6.2 Retragerea i depunerea numerarului la BNM se efectueaz n baz

decontract.6.3 n scopul retragerii de numerar de la BNM, inclusiv a monedelor comemorative Oleg Televca - Drept Financiar HCA al BNM nr.200 din 27iulie 2006 REGULAMENTcu privire la opera iunile cunumerar n b ncile din RepublicaMoldova CAPITOL VI Punct6.1.-6.37. i jubiliare, Banca solicitant , n intervalul de timp 15 - 16 zilei anterioare deretragere a numerarului ini iaz o cerere, dup caz, (Anexa nr. 5/Anexa nr. 6),prin intermediul componentei de transport a SAPI, n care se indic suma total ,structura pe valori nominale i tipul monedelor.6.4 Cererea de retragere a numerarului de la BNM, cu excep ia monedelorcomemorative i jubiliare, se ini iaz de c tre Banc

 dup examinareainforma iei plasate pe pagina interbancar , conform prevederilor pct. 5.3 i 5.4din prezentul Regulament i distribuirea acestuia ntre B nci.6.5 Banca este n drept s i anuleze cererea privind retragerea de numerar,inclusiv a monedelor comemorative i jubiliare transmis anterior, prinini ierea unui Aviz (Anexa nr. 7), ce urmeaz a transmis nu mai trziu de ora16 a zilei anterioare, prin intermediul componentei de transport a SAPI.6.6 Banca Na ional a Moldovei va satisface solicitarea de numerar total saupar ial , n func

ie de excedentul de numerar disponibil al B ncilor i va ini ia,dup caz, dar nu mai trziu de ora 18, o Conrmare (Anexa nr. 8), prinintermediul componentei de transport a SAPI, n care se indic suma total ,structura valorilor nominale i timpul retragerii numerarului, la BNM.6.7 n baza mesajului recep ionat de la BNM, Banca n ziua retragerii numeraruluiefectueaz plata prin transfer, care trebuie s e egal cu sumaprobat pentru retragere. 9 6.8 n cazul retragerii monedelor comemorative i jubiliare, Banca n ziuaefectu rii transferului specicat la pct. 6.7, suplimentar, transfer la BNMdiferen a dintre pre ul de comercializare i valoarea nominal

a monedelorcomemorative i jubiliare.6.9 B ncile n proces de lichidare sau insolvabilitate, cu disponibil de numerar ncontul deschis la BNM, vor transmite cererea pentru retragere de numerar,prin fax la BNM.6.10 Banca are obliga ia de a transmite la BNM lista cu numele i specimenelesemn turilor tuturor persoanelor desemnate pentru efectuarea opera iunilorde retragere de numerar.6.11 Lista va purta semn tura conduc torului b ncii i a contabilului ef sau apersoanelor care i nlocuiesc i va cuprinde datele de identicare apersoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria i Oleg Televca - Drept Financiar num rul actului de identitate, num rul legitima iei de serviciu.6.12 Despre orice modicare ulterioar

a acestei liste Banca noticat BNM, ntimp util, pentru a permite efectuarea opera iunilor de retragere de numerar.6.13 Pentru retragerea numerarului, persoana desemnat de c tre Banc se prezint la casa central din cadrul BNM cu delega ia valabil numai pentru ziuarespectiv , actul de identitate i copia de pe actul de identitate.6.14 Pentru retragerea numerarului de c tre B ncile n proces de lichidare sauinsolvabilitate, administratorul b ncii se prezint la casa central din cadrulBNM cu actul de identitate i copia de pe actul de identitate.6.15 n cazul n care la vericarea documentelor prezentate de persoanaresponsabil de retragerea numerarului a B

 ncii au fost constatate erori, Bancava prezenta documente noi i va plasat n coada de a teptare pentruretragerea numerarului.6.16 Eliberarea numerarului de c tre BNM, inclusiv a monedelor comemorative i jubiliare va avea loc numai dup transferarea de c tre Banc a sumei cereprezint valoarea numerarului ce urmeaz a retras din casa central aBNM i respectiv a diferen ei dintre pre ul de comercializare i valoareanominal a monedelor comemorative i jubiliare.6.17 Banca Na ional

va elibera persoanei desemnate de c tre Banc , odat cunumerarul, un exemplar al ordinului de eliberare a numerarului.6.18 n cazul imposibilit ii de conectare la componenta de transport a SAPI,cererea de retragere a numerarului de c tre Banc inclusiv de c tre Bancaautorizat neparticipant la SAPI i conrmarea de c tre BNM se transmitrespectiv prin fax.6.19 n func ie de disponibilit i, B ncile pot depune la BNM:a) excedentul de numerar, cu putere circulatorie;b) numerarul clasat n categoria uzat;c) numerarul retras din circula ie f r

putere circulatorie.6.20 Depunerea de numerar cu putere circulatorie la BNM se efectueaz numai nbaza Conrm rii (Anexa nr. 8) transmise de BNM prin intermediul Oleg Televca - Drept Financiar componentei de transport a SAPI.6.21 Conrm rile privind disponibilitatea de depunere a excedentului de numerarcu putere circulatorie se ini iaz de sine st t tor de c tre BNM n bazainforma iei transmise de c tre B nci, conform prevederilor pct. 5.3 dinprezentul Regulament.6.22 Depunerile de numerar clasat n categoria uzat i a celui retras din circula ief r putere circulatorie se depun zilnic la BNM f r

restric ii de ordincantitativ i nominal.6.23 Pentru depunerea numerarului uzat i a celui retras din circula ie f r puterecirculatorie Banca este obligat , pn la ora 16 a zilei anterioare, s transmit la BNM, prin intermediul componentei de transport a SAPI, un Aviz (Anexanr. 9) de depunere a numerarului impropriu circula iei, indicnd suma total divizat pe valori nominale.6.24 Banca Na ional a Moldovei va ini ia, dup caz, dar nu mai trziu de ora 18,o Conrmare (Anexa nr. 8), prin intermediul componentei de transport aSAPI, cu indicarea timpului depunerii numerarului uzat

i a celui retras dincircula ie f r putere circulatorie.6.25 n cazul imposibilit ii de conectare la componenta de transport a SAPI, avizulde depunere a numerarului, ini iat de c tre Banc inclusiv de c tre Bancaautorizat neparticipant la SAPI i conrmarea opera iunii de c tre BNM, setransmit respectiv prin fax.6.26 Banca are obliga ia de a transmite la BNM lista cu numele i specimenelesemn turilor tuturor persoanelor desemnate pentru a efectua opera iuni dedepunere a numerarului.6.27 Lista va purta semn tura conduc

torului b ncii i a contabilului ef sau apersoanelor care i nlocuiesc i va cuprinde datele de identicare apersoanelor desemnate: numele, prenumele, codul numeric personal, seria inum rul actului de identitate, num rul legitima iei de serviciu.6.28 Despre orice modicare ulterioar a acestei liste Banca notic BNM n timputil, pentru a permite efectuarea opera iunilor de depunere numerar.6.29 Pentru depunerea numerarului, persoana desemnat de c tre Banc se prezint la casa central din cadrul BNM cu ordinul de eliberare a numerarului emis de Oleg Televca - Drept Financiar banca depun

toare (care prevede suma numerarului destinat pentru depunere n BNM), actul de identitate i copia de pe actul de identitate.6.30 n cazul n care la vericarea documentelor prezentate de persoana desemnat de c tre Banc pentru depunerea numerarului au fost constatate erori, Bancava prezenta documente noi i va plasat n coada de a teptare pentrudepunerea numerarului.6.31 n vederea aprecierii respect rii cerin elor de triere a excedentului de numerar,BNM, n prezen a persoanei desemnate de c tre Banc , va efectua vericareape un e antion de 10 la sut din cantitatea numerarului depus. Rezultateleveric rii se vor consemna ntr-un proces-verbal semnat de ambele p r i.6.32 n func

ie de rezultatul veric rii e antionului nominalizat, ntreaga cantitatede numerar se consider , dup caz, conformat sau neconformat cerin elor detriere a numerarului, stabilite de prezentul Regulament.6.33 Un exemplar al procesului-verbal va transmis persoanei responsabile dedepunere a numerarului.6.34 n urma depunerii numerarului, BNM va elibera persoanei desemnate a B nciidepun toare un exemplar al ordinului de ncasare a numerarului, dreptconrmare de depunere a numerarului.6.35 Banca Na ional a Moldovei, n ziua efectu rii opera iunii, va transfera B nciisuma ce reprezint valoarea numerarului depus de c tre Banc

la BNM.6.36 Excedentul de numerar depus de c tre Banc la BNM se supune integralveric rii. n cazul constat rii unor diferen e n minus, precum i a depist riifalsurilor, BNM va ntocmi i expedia b ncilor procesele-verbale deconstatare, dup caz, n baza c rora Banca este obligat s acopere diferen eledepistate. Diferen a depistat n plus, va transferat de c tre BNM, n contulde decontare al B

ncii, n baza procesului-verbal de constatare.6.37 Pentru serviciile prestate aferente opera iunilor de retragere i depunere denumerar, BNM percepe comisioane (Anexa nr. 10). Reglementarea juridica a platilor fara numerar.Pentru realizarea unui sistem de plati fara numerar, sunt necesare o serie de institutiispecializate, legate intre ele prin mijloace tehnice si juridice banca centrala a statuluibancile comerciale banci corespondent alte institutii nanciare Oleg Televca - Drept Financiar Existenta si perfectionarea acestor institutii se datoreaza in deplinire a doua conditii: * Increderea populatiei si a agentilor economici in banci si bancheri * Increderea reciproca intre banci pe de o parte si bancheri pe de o parte * SAPI - sistem online se transforma sumele mai mari de 50.000 MDL si sumele urgente2.50 bani * SAPI - sistem clearing se transforma platile mai mici de 50.000 MDL si platie trezoriale1.25 bani Conform hot rrea Consiliului de administra ieal B ncii Na ionale a Moldoveinr.226 din 20.11.2008 sistemul de plati al RM este compus din urmatoareleSistemele supravegheate de c tre Banca Na

ional a MoldoveiBanca Na ional a Moldovei supravegheaz sistemele de pl i i decont ri,func ionarea stabil i eficient ac rora este esen ial pentru stabilitatea sectoruluifinanciar, precum i sistemele care snt utilizate preponderent de c tre persoanele fizice i juridice pentru efectuarea pl ilor.Astfel, supravegherii snt supuse:a) sistemul automatizat de pl i interbancare; b) sistemul de decont

ri ale valorilor mobiliare;c) sistemele de pl i cu carduri;d) sistemele de transferuri interna ionale;e) sistemele de pl i destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RMoperate de c tre entit ile nebancare. Sistemul automatizat de pl i interbancare const din sistemul de decontare pe baz brut n timp real (SDBTR) i sistemul de compensare cu decontare pe baz net (SCDN), fiind administrate de c tre Banca Na ional a Moldovei. Sistemul de decont ri ale valorilor mobiliare include decont rile aferentetranzac

 iilor cu valori mobiliare de stat i valori mobiliare corporative (att transferurilede valori mobiliare ct i transferurile de mijloace b ne ti). Supravegherea sistemului ncauz este efectuat de Banca Na ional a Moldovei i de Comisia Na ional a Pie eiFinanciare, atribu iile fiind delimitate prin prisma prevederilor legisla iei n vigoare i aacordului de colaborare ncheiat ntre p r i. Sistemele de pl i cu carduri

snt sistemele prin intermediul c rora se efectueaz opera iuni de plat f r numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare.B ncile licen iate din Republica Moldova particip att n sistemele interna ionale de pl icu carduri, ct i n sistemele locale. Cardurile emise sub egida sistemelor interna ionalede pl i cu carduri au circula ie local i interna ional , pe cnd cardurile emise sub egidasistemelor locale au numai circula

ie local . Sistemele de transferuri interna ionale reprezint sistemele de pl i prinintermediul c rora snt transferate mijloacele b ne ti n/din str in tate. Sistemele de pl i destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate Oleg Televca - Drept Financiar de c tre entit ile nebancare reprezint sistemele prin intermediul c rora persoanelefizice efectueaz pl i pentru serviciile de utilit

 i publice, telefonie fix i alte tipuri deservicii, utiliznd n acest sens dispozitive speciale de primire a numerarului. Avantajul platilor fara numerar. * Numerarul disponibil al persoanelor zice si juridice ar reprezenta un capital in starelaten - tinut in case de bani, seifuri, la ciorap, scos din circuitul productiv. * Acelasi capital depus la o banca, poate investit in actiuni economice, iar depunatoruluiii revine un prot sub forma de dobanda * Riscurile legate de pastrarea si manipularea numerarului, pierderi, furt, deteriorariPlatile cu numerar presupun o deplasare a partilor contractante, aceasta situatie incomodasi riscanta se poate realiza prin platile in numerar, care se executa rapid si la distantefoarte mari.Platile fara numerar pot revazute, vericate, probate, controlate, dupa documentele deevidenta bancara, chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor (5 aniregula generala)Deponatorul are posibilitate sa se elibereze de preocuparile pentru unele plati periodice,printr-un ordin dat institutiilor bancare unde isi are deschis contulEconomisirea unor sume importante de bani, necesare acoperirii cheltuielilor legate demanuirea numeraruluiDocumentele de plata: * Ordin de plata * Cerere de plata * Ordinul de plata incaso * Cecuri Creditul 1. Notiunea si clasicarea creditului 2.

Functiile si rolul creditului 3. Imprumutul de stat (Creditul Public) 4. Creditul externEtimologic creditul isi are originea in cuvantul latin creditul (credere), care inseamna acrede, a se increde, a avea incredere. Creditul ind o categorie de natura economicananciara, a format obiectul unor ample cercetari in literatura de specialitate. Astfelprofesorul Sombat deneste creditul: ca ind puterea de cumparare fara a detinenumerar.Profesorul Gide deneste creditul ca schimbul unei bogatii prezente, contra unei bogatiiviitoare. La randul sau profesorul Slavescu arata ca este vorba de credit, ori de cate orieste vorba de cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unuisubiect economic altuia cu obligatia cu cel din urma de-a restitui mai tarziu la o anumitadata suma primita plus o suma de bani care se numeste interes sau dobanda. Credituleste un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp sau de untermen.Elementele creditului: a. Creditor si Debitor b. Scadenta - este momentul stabilit pentru rambursarea creditului c. Termenul de gratie - este perioada intre momentul angajarii si inceperea rambursarii lui Oleg Televca - Drept Financiar d. Ratele partiale - care se ramburseaza esalonat la anumite termene, conform intelegeriistipulate in contractul de credit e. Garantarea creditului (gaj) - care este format din anumite bunuri, care se constituie ladispozitia creditorului sau al unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor aunor obligatii de o valoare in general mai redusa f. Dobanda - este o suma de bani care este platita de catre creditorului debitorului saupentru imprumutul acordat pe un termen determinatClasicarea creditului:Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:

a. Creditul comercial - este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator b. Creditul bancar - se acorda anumite mijloace banesti de catre institutiile bancare, carein prezent reprezinta principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesaredeferitor sectoare de activitate ale economiei nationaleClasicarea creditului dupa destinatie: a. Credit de productie b. Credit de consumatie c. Credit de trezorarie d. Credit de exportDupa subiectul de drept care angajeaza: a. Credit public - este contractat de catre stat prin intermediul unei autoritati publice b. Credit privat - persoana zica sau agent economic privatIn dependenta de cauza care determina creditul: a. Credit de nantare - se acorda acelora care nu au creante asupra altora b. Credit de renantare - se acorda rmelor care au creante asupra altoraDupa modul de garantare: a. Credit real - este garantat in valori materiale certe b. Credit personal - este acordat pe baza increderii sau a prestigiului de care se bucuracel imprumutatIn dependenta de termen: a. Credit pe termen scurt - pana la un an de zile b. Credit pe termen mediu - 1 - 5 zile c.

Credit pe termen lung - 5 si mai multi aniDupa locul de desfasurare al operatiunilor de credit: a. Credit extern b. Credit internIn functie de posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu dreptul saceara debitorului, rambursarea anticipata a creditului: a. Credit denuntabil - cand creditorul are un asemenea drept b. Credit nedenuntabil - cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre partiForma creditului guvernamental - atunci cand in calitate de creditor ne apare guvernul unuistat, care la randul sau creditul guvernamental poate intern si extern. Hotararea Consiliului BNM nr.224 din 30.08.2007Oleg Televca - Drept Financiar IV CLASIFICAREA ACTIVELOR I ANGAJAMENTELOR CONDI IONALE 5. Anterior evalu rii activului i angajamentului condi ional al b ncii, valoarea acestuia sediminueaz cu valoarea asigur rii n cazul n care asigurarea reprezint :a) hrtii de valoare de stat emise de c

tre Ministerul Finan elor al Republicii Moldova sau hrtiide valoare emise de Banca Na ional a Moldovei (Certicatele B ncii Na ionale a Moldovei) sauhrtii de valoare emise de Guvernul unei ri-membre a Organiza iei de Colaborare Economic iDezvoltare;b) garan ii ale Guvernului Republicii Moldova sau ale Guvernului unei ri-membre aOrganiza iei de Colaborare Economic i Dezvoltare cu condi ia, c : unica condi ie de realizare a dreptului ce reiese din garan ie constituie incapacitatea clientuluide a i ndeplini angajamentele fa

 de banc ; toate condi iile garan iei sunt clare; garan ia poate realizat astfel, c nici garantul, nici o alt persoan nu vor putea contestadrepturile b ncii reie ind din garan ie.c) gaj n form de depozite b ne ti, consemnate la banc .6. n cazul angajamentului condi ional, dup

determinarea valorii conform p.5, acestuia i se aplic factorul de transformare creditar n conformitate cu nota din Raportul 11. Evaluarea sucien eicapitalului ponderat la risc din Instruc iunea cu privire la modul de ntocmire i prezentare dec tre b nci a rapoartelor nanciare.7. Dup aplicarea prevederilor p. 5 i 6, activele i angajamentele condi ionale ale b ncii seevalueaz i ulterior se includ n una din urm toarele categorii:7.1. Standard: n cazul n care nici una din deni iile expuse mai jos nu poate aplicat activul/angajamentul condi ional se va considera standard, dac este la termen, suntrespectate toate condi

iile contractului i nu este nici un motiv de a considera c banca nprezent sau pe viitor va supus riscului pierderii.7.2. Supravegheat: Activul/angajamentul condi ional cu probleme poten iale legate de stareananciar a contrap r ii, iar n cazul creditului i de asigurarea acestuia. Asemeneaactiv/angajament condi ional necesit o aten ie din partea conducerii b ncii, deoarece dac nu vor luate m suri privind solu ionarea acestor probleme, ele pot duce la deteriorareaactivului/angajamentului condi ional i la reducerea probabilit

ii privind satisfacerea peviitor a preten iilor b ncii aferente acestuia.7.3. Substandard: Exist riscul pierderilor mai nalt dect cel obi nuit, provocat de unul dinurm torii factori:a) situa ia nanciar a contrap r ii este nefavorabil sau se nr ut e te;b) asigurarea (dac aceasta exist ) este insucient sau se nr ut e te;5

c) al i factori nefavorabili, care trezesc ngrijorarea privind posibilitatea contrap r ii de asatisface preten iile b ncii n conformitate cu condi iile existente.Asemenea activ/angajament condi ional necesit o aten ie deosebit din partea conduceriib ncii, deoarece exist probabilitatea c banca va suporta pierderi, dac nu vor nl turateneajunsurile.7.4. Dubios (ndoielnic). Exist probleme care pun la ndoial i scad probabilitatea satisfaceriipreten iilor actuale/viitoare ale b

 ncii aferente activului/angajamentului condi ional nvolum deplin n baza circumstan elor, condi iilor create, precum i a valorii de pia aasigur rii, n cazul n care activul este asigurat.Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar exist anumi i factori importan i,concre i i bine argumenta i care, n curnd, se vor realiza i care pot contribui lasatisfacerea total sau par ial a preten iilor actuale/viitoare ale b ncii aferenteactivului/angajamentului condi

 ional. Clasicarea acestui activ/angajament condi ional n Oleg Televca - Drept Financiar categoria compromise (pierderi). se amn pn la o determinare mai precis a st riiactivului/angajamentului condi ional dat.7.5. Compromis (pierderi).La momentul clasic rii activului/angajamentului condi ional nu pot satisf cute preten iile actuale/viitoare ale b ncii aferente activului/angajamentuluicondi ional dat.8. Dac activele/angajamentele condi ionale pot clasicate diferit, conform criteriilor date,acestea se refer la o categorie mai dur .9. n cazul n care satisfacerea cerin elor b

ncii aferente anumitor active/angajamente condi ionale(evaluate conform p.7) poate inuen at i de circumstan ele i condi iile existente ntr-o ar str in ca urmare a evalu rii activelor/angajamentelor condi ionale respective, acestea trebuieincluse n una din urm toarele categorii:9.1. Standard: rile c rora le este atribuit de c tre una din agen iile interna

ionale de ratingStandard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la AAA/Aaa pn la A-/A3inclusiv.9.2. Supravegheat: rile c rora le este atribuit de c tre una din agen iile interna ionale derating Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la BBB+/Baa1 pn laBBB-/Baa3 inclusiv.9.3. Substandard: rile c rora le este atribuit de c tre una din agen iile interna ionale derating Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la BB+/Ba1 pn la BB/Ba3 inclusiv.9.4. Dubios (ndoielnic): rile c

 rora le este atribuit de c tre una din companiileinterna ionale de rating Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la B+/B1pn la CCC-/Caa3/C inclusiv.9.5. Compromis (pierderi): rile c rora le este atribuit de c tre una din agen iileinterna ionale de rating Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la CC/Ca/DDD pn la R/C/D inclusiv.10. n cazul n care ratingul atribuit unei ri difer de la o agen ie la alta, se ia n considera ieratingul agen iei care a atribuit ratingul cel mai mic.11 ara, care nu a fost evaluat

de c tre una dintre agen iile men ionate n p.9 din prezentulregulament va evaluat de c tre banc , de sine st t tor, n baza politicilor i procedurilorinterne ale sale.12. n situa ia n care clasicarea activului/angajamentului condi ional conform p.7 este diferit declasicarea acestuia conform p.9, acesta se refer la categoria mai dur .13. La clasicarea activelor i angajamentelor condi ionale se ine cont inclusiv de prevederileanexei nr.1 la prezentul Regulament. V. REZERVAREA NECESAR A MIJLOACELOR N CONTURILEREDUCERI PIERDERI LA ACTIVE

 I PROVIZIOANE PENTRUPIERDERI LA ANGAJAMENTE CONDI IONALE 14. Suma necesar a mijloacelor pentru rezervarea n conturile reduceri/provizioane pentru pierderila active/angajamente condi ionale se formeaz n urm toarele m rimi de la suma activelor/angajamentelor condi ionale din ecare categorie de clasicare conform p.7 sau 9:(1) Standard 2 %(2) Supravegheate 5 %(3) Substandard 30 %(4) Dubioase (ndoielnice) 60 %(5) Compromise (pierderi) 100 %15. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condi ionalepn la nivelul necesar se efectueaz n volum integral din contul cheltuielilor (conturile Oleg Televca - Drept Financiar Defalc ri pentru reduceri pentru pierderi la active i Cheltuieli cu provizioane laangajamente condi ionale

) i se reect n bilan ul contabil i n raportul privind rezultatelenanciare ale b ncii. Functiile si rolul creditului.Locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt evidentiate prin functiilesale si anume: a. Functia distributiva - care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la unmoment dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferiteramuri, sectoare de activitate care au nevoie de fonduri de nantare b. Functia de transformare a economii in investitii - una din legile obiective ale economieide piata si anume asigurarea echilibrului macroeconomic, conform ecuatiei E=I undeE reprezinta economiile si I reprezinta investitiile c. Functia de emisiune monetara - a fost creata metoda duciara adica este o moneta cuvaloare ctiva (biletele de banca) evolutiv au apartu o multitudine de instrumente (cecul,cambia, virament, transferul) d. Functia de asigurare a stabilitatii preturilor - se realizeaza prin reglarea dimensiuniicererii si ofertei de marfuri si servicii, creandu-se consumul pe de o parte si stocurile pede alta parteCreditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice-internationale stimulandexporturile si importurile de marfuri si servicii, asigurand o desfasurare normala, rapida siin deplina siguranta a acestor operatiuni, trebuie de avut in vedere rolul pe care il arecreditul in acoperirea decitului bugetar al statului. Trebuie de evidentiat faptul pe cat deutil si avantajos este creditul, pe atat de primejdios devine atunci, cand nu este utilizatconform principiilor sale. Astfel cel mai mare pericol, il reprezinta folosirea abuzivadeterminat de ideea ca

prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie.Un alt pericol il reprezinta asa numita supra-creditare care duce la mari dezichilibreeconomice, nanciare si monetare, generand atunci cand i-a proportii inatii.Nu trebuie omisa nici problema riscurilor pentru institutiile bancare, care daca nu suntluate in consideratie pot provoca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinteextrem de dureroase pe plan social-economic si politic.Imprumut de stat.Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un ansamblu de relatii, caresunt reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor uxurinanciare disponibile la persoanele zice si juridice in baza principiilor binevole,operativitatii, rambursabilitatii in scopul acoperirii decitului bugetar si armonizareacirculatiei monetare, altfel spus imprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care serecurge in caz de dezechelibru bugetar atunci cand veniturile ordinare sunt insucientepentru a face fata cheltuielilor. LEGE Nr. 419din 22.12.2006 cu privire la datoria public , garan iile de stat i recreditarea de stat Articolul 2. No iuni principalen sensul prezentei legi, se definesc urm toarele no iuni: mprumut de stat - rela ie contractual prin care creditorul transmite n proprietatea statuluimijloace, cu condi

 ia ramburs rii acestora de c tre stat la expirarea termenului pentru care au fostacordate. mprumutul de stat poate fi cu sau f r dobnd ; Oleg Televca - Drept Financiar Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat: a. Cea mai esentiala trasatura a creditului public este utilizarea neproductiva a acestuicapital b. In relatiile de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului necatand castatul apare ca debitor c. Avand in vedere rolul deosebit al statului el incheie aceste contracte fara a asigura cucareva gaj d. In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor e. In cazul creditului public uneori se aplica principiul constrangeriiClasicarea imprumutului de stat:In functie de termenIn functie de amplasare a creditului:In functie de pozitia statului fata de creditor: a. Imprumuturi contractate direct de catre stat b. Imprumuturi garantate de catre stat ele ind contractate de catre alte entitati de dreptConform prevederilor Art.13 Legea RM privind datoria publica, garantarea, etc.Instrumente generatoare de datorii interne sunt:

a. Instrumentele nanciare reglementate de legislatia RM, inclusiv valorile mobiliare destat emise pentru a plasate pentru piata nanciara si imprumutrile de stat in termen.Conform prevederilor art.14 valorile mobiliare de stat se emit: * In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, conrmareadreptului de proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prinsistemul de inscriere in cont * In forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia sirascumpararea, se vor efectua conform conditiilor stabilite de legislatie * Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung * Valorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont (diferentaintre valoarea nominala) si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala * Valorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rataotanta sau xa a dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se achita periodic.Obligatiunile de stat pot vandute cu scont la pretul lor nominal sau cu prima si suntrascumparate cu scadenta la valoarea lor nominalaImprumuturile de stat.Avantaje: a. Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor debani imprumutate b. Sunt mijloace de incurajare al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluriparticulare, statul nu acopera decitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiunemonetara, etcDezavantaje: a. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare b. Reduc capitalul particular-circulant din economie c.

Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuierambursate cu plata a unor dobanzi, etcConform art.8 Legea bugetului de stat 2010 datoria publica interna a RM nu va depasisuma de 500.310.000 mln lei. In concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitieeste plasarea mijloacelor banesti in valorile mobiliare de stat. In acest sens savantiiamerican McOnel si Brue, aduc urmatoarele argumente: a. Este posibilitatea Guvernului de-a renanta datoria publica, vinderea de noi obligatiuni,iar venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare Oleg Televca - Drept Financiar b. Aplicarea metodelor de impozitare (in sens de-a majora) c. Atributia statului de emisiune monetara (ca exceptie)Creditul ExternReprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane zice si juridice, unor tari,banci, sau persoane zice si juridice straine. Conform prevederilor art.19 Instrumentegeneratoare de datorii de stat externa, sunt instrumentele nanciare aplicate pe pietilenanciare externe, inclusiv imprumuturile de stat externe si valorile mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe pietile nanciare externe.Hotararile cu privire la imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelorprezentate de Guvern, imprumuturile de stat externe contractate in numele RM de Guvern,sunt debursate prin intermediul BNM si/sau a bancilor comerciale si vor pastrate, inconturi purtatoare de dobanda in favoare bugetul de stat. Deasemenea mijloacele obtinutepot pastrate in contul Ministerului de Finante in moneda nationala si/sau in valuta straina.Din punct de vedere social creditele externe ar trebui in primul rand sa amane costultranzitie pentru o perioada viitoare, in care va mai usor de suportat achitarea lor, acesteimprumuturi trebuie sa contribuie atat la dezvoltarea economica, cat si la mentinerea saula limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus. In acelasi timp sa permitapopulatiei, sa accepte sacriciile inerente perioadei de tranzitie.Avantajele Creditelor Externe. a. Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce lacresterea competivitatii produselor pe piata externa

b. Efectuarea unor investitii in obiective economice c. Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate d. Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se arma pe planexternDezavantajele a. O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciuluiacesteia, a unei importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asuprascaderii nivelului de investitii b. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces durerospentru tarile cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoareConform aceluasi art.8 Legea buget stat 2010 situatia la 31 decembrie 2010 datoriapublica externa a RM nu va depasi 1.190.000.00 mlrd $ Dreptul Bugetar si Bugetul Public National 1. Aparitia 2. Dezvoltarea 3. Natura juridica a bugetului de stat 4. Dreptul bugetar. Raporturile juridice bugetare 5. Continutul si cuprinsul bugetului public national 6. Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetarAparitia.Locul cel mai important in cadrul sistemului bugetar al RM il ocupa bugetul de stat, careindeplineste un rol major in raport cu celelalte bugete. Etimologic cuvantul buget isi areoriginea in latinescul bulgo care insemna o punga cu bani, ulterior in Franta s-au folositexpresiile bouge bougette cu sensul de saculet. In Anglia prin cuvantul buget seintelegea mapa de piele a cancelarului trezorariei in care erau aduse la Parlament Oleg Televca - Drept Financiar

documente referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului. In ceea ce priveste tarileRomane ca elemente ale bugetului, au fost cunoscute condica de venituri si cheltuieli depe timpul lui Constantin Brancoveanu si samile visteriei de pe timpul lui NicolaeMavrocordat, care defapt erau niste dari de seama, care se intocmeau la sfarsitul anilor inMoldova si respectiv in Muntenia. In tarile Romane folosirea expresiei buget, s-a introdusprin regulamentele organice 1831-1832 in care se vorbea despre buge sau bugea.In ceea ce priveste Republica Moldova, o data cu stabilirea suveranitatii si independenteia aparut necesitatea de-a avea si un buget propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puseprin legea privind sistemul bugetar din 29 noiembrie 1990. In art.3 al acelei legi sementiona ca bugetul de stat prin intermediul bugetului republican si bugetelor locale,exprima relatii economice dintre persoanele zice, juridice si statul, in vederea formarii sifolosirii planicate a fondului centralizat de resurse banesti. O data cu adaptareaConstitutiei RM in art.131 a fost introdusa o notiune noua Buget Public National conformcareia reglementarea actuala a sistemului bugetar este organizata intr-o conceptie nouaimpusa de economia de piata, renuntandu-se la formula de bugetului de stat centralizat sitrecerea la un sistem de 3 bugete distincte.In literatura de specialitate au fost exprimate un sir de denitii ale bugetului de stat: a. Bugetul este un stat de prevedere a veniturilor si a cheltuielilor pentru o perioadadeterminata b. Bugetul este un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ceurmeaza a se realiza tot intr-o perioada determinata c. Bugetul reprezinta un procedeu economico-nanciar cu caracter evolutiv, programatic sicomparativ, care este compus din doua parti, respectiv din partea de venituri si parteade cheltuielil care se intocmeste pentru o perioada determinata, in legatura cu resurselenanciare ale oricarei persoane zice si juridice d. Din toate denitiile a devenit preferata, cea consacrata in legea contabilitatii a Franteipotrivit careia Bugetul statului este actul de

stabilire si autorizare, a veniturilor sicheltuielilor ale statului si ale altor servicii publice e. Conform Legii RM privind sistemul bugetar si proces bugetar Art.1 bugetul statuluicuprinde sursele de venituri si destinatie cheltuielilor pentru un an bugetarSub aspectul naturii juridice ale bugetului de stat literatura de specialitate vine cu o seriede teorii si anume, bugetul este un act administrativ pentru ca atat veniturile, cat sicheltuielile bugetare, sunt evoluari ale agentilor administrativi.O alta teorie precum este un act legislativ, deoarece este o decizie care emana de laputerea legislativa.Bugetul este un act administrativ + legislativ, se considera ca bugetul este o lege in parteacreatoare de dispozitii generale si este un act administrativ, in partea creatoare dedispozitii individuale. Are natura juridica de lege, indca bugetul este adoptat printr-o legecare poarte denumirea de lege bugetara anuala. Este un plan nanciar (un program) careulterior capata forma unui act normativ.Dreptul Bugetar al RM, poate determinat ca totalitatea normelor nanciar-juridice, carereglementeaza relatiile sociale (nanciare), care apar in legatura cu constituirea,repartizarea si utilizarea, resurselor bugetului public national, cercul acestor institutii estefoarte larg la ele atribuinduse in principal: 1. Raporturile - aparitia carora este legata de stabilirea structurii bugetare si a sistemuluibugetar 2. Actele normative - care reglementeaza cuantumurile banesti anuale ale veniturilor sicheltuielilor ecarui din cele 3 bugete distincte 3. Raporturile dintre aceste bugete de diferite niveluri, pe langa acestea in cadrul de dreptbugetar fac parte si actele normative ale Guvernului si Ministerului de Finante prin care Oleg Televca - Drept Financiar se reglementeaza raporturile de elaborare si in principal de executare a bugetelor princare se reglementeaza operatiile de trezorarie, avand acest obiect de reglementare juridica, dreptul bugetar nu se suprapune reglementarilor privind impozitele si acelorlalte venituri ale bugetului de stat sau imprumuturile de stat

ele se intersecteaza.Relatiile sociale care apar in legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselorbugetului public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar, devinraporturi juridice bugetare. Spre deosebire de alte raporturi juridice nanciare, raporturile juridice bugetare, prezinta anumite particularitati: a. Izvorul aparitiei lor este intotdeauna lege (mai exacta legea bugetara anuala) b. Ele apar in procesul activitatii bugetare ale statului si unitatiloradministrativ teritoriale c. Cercul specic al subiectilor raporturilor juridice bugetare in raport cu componenta altorraporturi juridice bugetare. (Statul si UnitatileAdministrativ Teritoriale); (OrganeleReprezentative si Executive ale puterii de stat atat centrale si locale); (Intreprinderile deStat si Institutiile Publice) d. Aceste raporturi nu pot dura mai mult de 1 an de zileBugetul statului nostru este alcatuit din 2 parti (veniturile bugetare + cheltuielile bugetare).Veniturile publice sunt mijloace de constituire a fondurilor banesti ale statului. Modalitatilede realizare a veniturilor bugetare, se instituie in raport cu necesitatea repartiei venituluinational, de structura economiei nationale, de gradul de dezvoltare teritoriala a tarii, denivelul de dezvoltare a fortelor de productie. Conform prevederilor Art.8 Legea SistemulBugetar si Proces Bugetar, veniturile bugetare se constituie din: impozite, taxe, granturi sialte incasari. Veniturile Publice sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituriextraordinare.Veniturile Publice Ordinare sunt acelea care se incaseaza cu regularitate: a. Impozitele directe, cum ar impozitul pe venit persoane zice si juridice b. Impozite indirecte, TVA, taxele vamale, accizele de intregistrare, venituri de laintreprinderi si domeniile statuluiVeniturile Publice Extraordinare, la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale

sianume atunci cand mijloacele banesti, provenite din resursele curente, nu acopera integralcheltuielile bugetare: a. Imprumuturile (in RM nu se permite) art.8 alin.2 Legea Sistemul Bugetar si ProcesBugetar b. Suplimentarea masei monetare printr-o noua emisiune monetara c. Emiterea de bonuri de tezaur (valori mobiliare de stat) d. Cheltuielile bugetare (reprezinta modalitatile) de repartizare si utilizare a fonduluibanesc bugetar in scopul satisfacerii bugetului ale statului. Conform art.10 aceeasi lege,cheltuielile bugetare se repartizeaza pentru fondul de salarii, intretinerea aparatului destat, dezvoltarea sistemului economic al tarii, acoperirea nevoilor socialculturale,serviciul datorii de stat, plata cotizatiilor in organismele internationale, etc.Organizarea bugetara a unui stat corespunde cu structura organizarii statului respectiv(state unitare si state federative) Vezi.art 131 Constitutia RM.Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este un moment foarteimportant, pentru oricare din statele contemporane si care este indreptata la solutionareaurmatoarelor probleme de baza: a. De-a oferi statului si ecarui organ al administratiei publice acel volum de mijloacebugetare care sa asigure indeplinirea de catre aceste organe a functiilor care au fostpuse in sarcina lor b. Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului, ale organelor administratiei publice,care sa corespunda sferelor lor de activitate, procesul de realizare si repartizare a Oleg Televca - Drept Financiar veniturilor si cheltuielilor intre bugetele de diferite niveluri, se stabileste in bazaurmatoarelor principii: * Principiul reglementarii uniforme (centralizate), care se exprima in stabilirea prin actenormative a bazelor comune, care determina sistemul de venituri si de cheltuieli de diferitnivel, ordinea de aprobare a normativelor de defalcari, conditiile de utilizare a mijloacelorbugetare imprumutate, principiul echilibrarii maximal

posibile ale bugetului, care seinfaptuieste, in conditiile unui bugetar cronic printr-un sistem special elaborate, indreptatela inlaturarea sau micsorarea acestui decit. * Principiul subordonarii administrative, insemnatatii obiective si masurilor nantate dinbugete se nanteaza actiunile care se atribuie la competenta ecarui organ aladministratiei publice de nivel corespunzator * Principiul teritorialitatii, care este un principiu foarte important mai ales la constituireabugetelor locale * Principiul autonomiei autoritatilor locale, la repartizarea unor venituriIn concluzie putem mentiona ca reglementarea bugetara se poate realiza prin urmatoareametoda: * Stabilirea izvorului venitului bugetar * Ajutorul gratuit acordat bugetelor locale din contul bugetului de stat * Credite bugetare acordate intre bugete de diferite niveluri Procedura Bugetara 1. Notiunea si principiile procedurii bugetare 2. Elaborarea bugetului de stat 3. Examinarea si adoptarea bugetului de stat 4. Executarea bugetului de stat 5. Controlul executarii bugetare 6. Darea de seama cu privire la executarea bugetaraO trasatura a bugetelor de toate nivelurile este parcurgerea succesiva a unor si aceleiasietape, reinoite permanent ale constituirii si executarii bugetelor in modul stabilit de lege,conform art.3 Legea RM procesul bugetar reprezinta etape consecutive de

elaborare,aprobare, executare si raportare a executarii bugetului. Conform Doctrinei, prin procedurabugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ,realizate de organele de specialitate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii siincheierii bugetului public national. Aplicarea dreptului bugetar si a procedurii bugetaresunt guvernate de anumite principii vezi Titlul I Art.13 pentru prima data in istoria RM a fostintrodus Principiile Bugetare. * Principiul anualitatii Art.13 indice 1. Elaborarea unui buget pe 1 an de zile. Acest principiuse aplica reglementandu-se asa numit exercitiu bugetar anual. In asa state ca Austria,Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Olanda, Peru, Romania, Republic Of Moldova,exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic. Pe cand in Canada, Danemarca,India, Iordania, Iraq, Japonia, Marea Britanie, exercitiul bugetar incepe la 1 Aprilie - 31martie anul urmatorIn Australia, Philippine, Italia, Pakistan, Suedia, 1 iulie - 30 iunie anul urmatorIn SUA, Thailanda, 1 octombrie - 30 septembrie anul urmator * Principiul unitatii monetare Art.13 indice 2 toate operatiunile bugetare se exprima inmoneda nationala * Principiul universalitatii Art.13 indice 3 veniturile bugetare sunt destinate nantarii tuturorcheltuielilor incluse in buget fara relatii intre anumite tipuri de venituri si cheltuieli, uneleexceptii alin.2 acelasi articol, acestea se includ in buget in totalitate in sume brute Oleg Televca - Drept Financiar * Principiul unitatii Art.13 indice 4 toate veniturile si cheltuielile se includ in buget, veniturilesi cheltuielile ecarui element se constituie in bugetul public national. In literatura despecialitate se aplica principiul pluralitatii bugetare, care paralel cu bugetul statului seadmit alaturat acestuia alte bugete, cum ar bugete extraordinare, bugete anexe, bugeteautonome * Principiul publicitatii veniturile si cheltuielile bugetare se aproba si se inscriu conformclasicatiei bugetare, vezi Art.7 aceeasi lege *

Principiul transparentei procesului bugetar este deschis si transparent, acestarealizandu-se prin (dezbaterea publica a rapoartelor, publicarea actelor normative deaprobare a bugetelor si publicarea rapoartelor de executare a bugetelor). Difuzarea decatre mass-media cu privire la continutul bugetului, exceptand acelea care conformlegislatiei nu pot publicate * Principiul echilibrului bugetar (doar in cazul bugetului de stat) * Principiul realitatii bugetare in buget trebuie sa e elucidate cele mai veridice sumeElaborarea proiectului bugetului de statElaborarea bugetului statului nostru revine Ministerului de Finante (vezi art.15 aceeasilege) deosebit de aceasta Marea Britanie, bugetul este elaborat sub indrumareaCancelarului Tezaurului, iar in SUA bugetul federal este elaborat de un serviciu special,care activeaza pe langa Presedentia Statului, din punct de vedere metodologic la etapaelaborarii bugetului de stat sunt deosebit de importante evaluarea si calculul veniturilor sicheltuielilor bugetare, metodele care se folosesc in acest scop, cele mai des utilizatemetode sunt: a. Metoda evaluarii directe - este preferabila deoarece ofera perspectiva estimarii reale aveniturilor cu conditia de-a sincera si temeinica (mai ales ea este importanta laevaluarea si calculul impozitelor directe) b. Metoda reportarii a veniturilor din anul precedent cu anumite majorari este maioperativa insasi si utilitatea ei este conditionata de stabilirea proportiei cu care semajoreaza cuantumul veniturilor reportate, in ceea ce priveste cheltuielile este maiaccesibila metoda denumita cvasiautomatica ce consta in a reporta cuantumulcheltuielilor din anul precedentTitlul II Capitolul I Art.14-25In conformitate cu prevederile Art.15 alin.2 In termenul stabilit de Guvern MinFin prezintaguvernului, proiectul legii bugetare anuale pentru anul viitor care include anexele si notainformativaPotrivit Art.17 datele economice de baza necesare pentru elaborarea bugetului de stat si aestimarilor pe inca cel putin 2 ani urmatori, se prezinta MinFin in termenul stabilit deGuvern si includ: *

Prognoza indicatorilor macro-economici si sociali pentru anul bugetar viitor care estedeterminata, elaborata si prezentata de Ministerul Economiei * Prognoza indicatorilor B.A.S.S. prezinta - Ministerul Muncii Protectiei Sociale si a Familiei * Prognoza indicatorilor Fondurilor Asigurarilor de Asistenta Medicala prezentatea deMinisterul Sanatatii * BNM prezinta prognoza balantii de plati a creditului, obligatiunilor externe si a altorindicatori, ce caracterizeaza politica monedara-creditara a statului * In baza acestor date si in temeiul estimarilor MinFin Guvernul in ecare an aproba intermene proxime prognoza cadrului bugetar pe termen mediu, obiectivile pentru anulviitor si cel putin doi ani ulteriori. Precum si cadrul de venituri si cheltuieli. Cadrul bugetarpe termen mediu se actualizeaza, concomitent cu elaborarea proiectului bugetului destat si se include in nota informativa la acest proiect. Oleg Televca - Drept Financiar * MinFin iarasi in baza datelor economice primite de la autoritatile publice respective,emite pentru autoritatile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborareabugetului de stat * Autoritatile publice prezinta MinFin propuneri de buget structura si continutul carora sedetermina de MinFin si includ in special, veniturile si cheltuielile realizate in anul bugetarprecedent, veniturile si cheltuielile estimate in anul bugetar curent, veniturile si cheltuielileestimate pentru anul bugetar viitor, veniturile si cheltuielile estimate pentru cel putin doiani dupa anul bugetar viitor, justicarile cerintelor referitoare la estimarile preeliminare devenituri si limitele de cheltuieli. MinFin poate solicita orice alta informatie aditionala laproiect care este asigurata in mod obligatoriu de catre autoritatile publice. * MinFin examineaza propunirile de buget ale autoritatilor publice care includ, propunirilede venituri si cheltuieli prevazute in Art.16

lit.b, informatia si justicarile prevazute in art.17 si respectiv art.20, deciziile MinFin referitoare la partea de venituri si de cheltuieli, alebugetului de stat pentru anul viitor se examineaza in comun, cu autoritatile publice, ladata stabilita de Ministrul Finantelor. * Daca autoritatile publice nu sunt deacord cu deciziile MinFin, divergentile se solutioneazade ultima instanta de catre Guvern. La fel in etapa elaborarii bugetului de stat, sesolutioneaza probleme cu privire la cheltuielile pentru investitii capitale, alte cheltuieli deinvestitii, la fel si fondul de rezerva. * In denitivarea procedeelor expuse MinFin, elaboreaza proiectul legii bugetare anuale,care cuprinde anexile si il prezinta Guvernului impreuna cu nota informativa, anexeleinclud: a. Veniturile si cheltuielile, estimate pentru anul bugetar viitor, date aditionale prevazute delegea bugetara anuala b. Nota informativa la proiect include prognozele prevazute in art.17 si estimarile bugetuluipublic national bazate pe strategiile de dezvoltare social-economica, strategiile bugetar-scale, strategiile datoriei de stat, strategiile de sprijin nanciar, strategiile relatiilorbugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativteritoriale * Guvernul examineaza proiectul legii bugetare anuale si nota informativa, la solicitareaguvernului MinFin prezinta informatii sau explicatii aditionale la proiectul legii bugetareanuale si la nota informativa. Guvernul stabileste procedura de apelare a proiectului decatre autoritatile publice. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legiibugetare anuale si la nota informativa, controleaza operarea amendamentelor respectivede catre MinFin, dupa includerea amendamentelor daca acestea exista. Guvernulaproba proiectul legii bugetare anuale.Examinarea si adoptarea bugetului de stat.Capitolul II Art.26-31Datorita importantei bugetului de stat aprobarea lui este rezervata Parlamentelor in toatestatele contemporane. Guvernul prezinta Parlamentului pana la data de 1 octombrie,proiectul legii bugetare anuale care include anexele si este insotit cu nota informativa.Proiectul dat este examinat de Curtea de Conturi, care

prezinta Parlamentului un aviz ladata stabilita de acesta. Comisiile permanente ale Parlamentului examineaza proiectul siprezinta avizele sale Comisiei pentru Buget si Finante in baza avizelor, comisiilorpermanente si a propriei examinari Comisia pentru Buget si Finante intocmeste raportul silista de recomandari, pe care le prezinta Parlamentului la data stabilita de acesta.Parlamentul examineaza proiectul legii bugetare anuale de regula in 3 lecturi. Legeabugetara anuala poate adoptata si in doua lecturi cu conditia, examinarii chestiunilorprevazute pentru dezbaterea in lectura a treia.In decursul primei lecturi Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisieipentru Buget si Finante si examineaza. Oleg Televca - Drept Financiar Directiile principale ale politicii bugetar scale si urmatorul moment conceptiile de baza aleproiectelor. Parlamentul aproba legea bugetara anuala in prima lectura si il remitecomisiei pentru buget si nante, pentru pregatirea spre examinarea in lectura a doua, incaz de respingere Parlamentul stabileste un termen, pentru imbunatatire si prezentarearepetata a proiectelor.In decursul lecturii a doua Parlamentul examineaza veniturile estimate sub forma decalculele si structura lor, cheltuielile estimate structura si destinatia lor, decitul sauexcedentul bugetar.In decursul lecturii a treia Parlamentul examineaza, alocatiile detaliate pentru autoritatilepublice, stabileste alocatiile care vor nantate in mod prioritar, examineaza alta detalieridin legea bugetara anuala. Pana la data de 5 decembrie, Parlamentul adopta legeabugetara anuala.Un ultim aspect al procedurii de aprobare al bugetului de stat, consta in ipoteza in careParlamentul nu reuseste sa dezbata si sa voteze legea bugetara anuala in termenulstabilit de lege. In teoria si practica nantelor publice sau conturat doua metode: * Cea a aprobarii a unor 1/12 bugetare provizorii si cea a incredintarii Guvernului, saconduca executia bugetara, conform cifrelor de venituri si cheltuieli din anul precedent. * 1/12 bugetarii provizorii sunt bugete al caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12-a partedin cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala, ce nu a putut votata intermene legale, bugete care sunt examinate de comisiile bugetare, se aproba deparlament si se pun in executare, potrivit necesitatii de continuitate a executarii bugetuluide stat.Executare Bugetului in Sistemul Trezorarial prin mijloace banesti se efectueaza

deMinisterul Finantelor. MinFin, poate angaja bancile, care activeaza pe teritoriul RM incalitate de agenti, pentru efectuarea operatiunilor ce tin de executarea de casa abugetelor. In realizarea acestor atributii, MinFin este responsabil de: a. Asigurarea evidentei stricte a veniturilor b. Efectuarea de cheltuieli in caz de existenta a autorizatiei c. Administrarea veniturilor si cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasicatiabugetara d. Asigurarea serviciului datoriei de statLa data de 31 decembrie a ecarui an MinFin, inchide toate conturile deschise in decursulanului bugetar curent, pentru a intocmi raportul anualExecutia partii de cheltuieliCheltuielile reprezinta expresia valorica a consumului mijloacelor de productie si fortei demunca, pentru satisfacere unor necesitati sociale sau individuale. Conform art.36 Inprocesul executarii bugetului de stat, autoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverseprograme guvernamentale cu conditia, ca aceste alocatii sa corespunda legii bugetareanuale si sa se efectueze, in baza autorizatiei semnate de Ministrul Finantelor. Alocatiileincluse in repartizarea lunara, nu pot transferate pentru alte utilizari fara noticarea siaprobarea Ministrului Finantelor, la fel aceste alocatii nu pot redistribuite intre destinatari.Toate alocatiile se inchid la nele anului bugetar, cu exceptia cazurilor care conformactelor normative soldurile sunt accesibile spre utilizare in bugetul imediat urmator, dacaanumite cheltuieli, sunt stabilite pe un termen ce depaseste un an, sumele necesare suntprevazute in legile bugetare ulterioare, iar eventualile disponibilitati, ramase neutilizate lanele anului bugetar, pot realocate in anul bugetar viitor.Controlul si darea de seama privind executarea bugetului de stat. Oleg Televca - Drept Financiar Executia bugetului anual de stat, avand importanta practica de-a garanta rolul acestuibuget in viata publica, este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetareca parte a sistemului contabil unicat a economiei nationale.Evidenta contabila este menita sa inregistreze in principal, datele privind veniturile sicheltuielile

bugetelor tuturor intreprinderilor si institutiilor nantate din bugetul statului, la felsi operatiunile de trezorarie a executiei a acestui buget. Executia bugetului public national,presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legeabugetara anuala, sa se faca sub controlul al unor autoritati publice cu raspunderi inactivitatea bugetara, atributiile de control al executiei bugetare sunt indelinite deurmatoarele organe: a. Parlamentul RM - care efectueaza controlul politic, care reiese din art.66 lit. i) Functiade control b. Curtea de Conturi - conform prevedirilor art.13 Legea sistem bugetar si procesbugetar Curtea de Conturi efectueaza auditul public extern, privind modul deadministrare a mijloacelor nanciare si a bunurilor publice c. Ministerul Finantelor - art.13 alin.2 MinFin prin intermediul serviciului control nanciarsi revizie, exercita controlul asupra activitatii economico-nanciare, integritatiimijloacelor si resurselor materiale, autencititatii evidentei contabile si a rapoartelorinstitutiilor bugetare, precum si al intreprinderilor si organizatiilor care utilizeaza mijloacepublice indiferent de forma de proprietate si genul de activitateDupa expirarea exercitiului nanciar anual se procedeaza la intocmirea darilor de seamacontabile privind executia bugetelor auturitatilor publice precum si a institutiilorsubordonate acestuia. Acestea impreuna cu contul de executie de casa a bugetului destat, intocmit de trezorarie se centralizeaza la MinFin, in vederea elaborarii contuluigeneral de executie a bugetului de stat, conform prevederilor art.44 MinFin pana la datade 1 mai intocmeste si prezinta Guvernului spre examinare si aprobare, raportul anualprivind executarea bugetului de stat pentru anul bugetar incheiat, iar Guvernul il aproba siil prezinta pana la data de 1 iunie Parlamentului, structura raportului anual se stabileste deMinistrul Finantelor, insa in mod obligatoriu acest raport trebuie sa contina: a. La venituri - prevederile bugetare aprobate initial; prevederile bugetare denitive siplatile efectuate; argumentarea acestor situatii;

b. La cheltueili - creditele bugetare aprobate initial; creditele bugetare denitive; platileefectuate din bugetul de stat; raportul anual privind executarea bugetului de stat, seexamineaza in comisiile permanente ale parlamentului cu participare obligatorie aautoritatilor publice de specialitate;Raportul privind executarea bugetului de stat, se examineaza si se aproba prin hotararede Parlament, pana la data de 15 iulie si dupa aprobarea de catre Parlament, el se publicain Monitorul Ocial al RM, pentru cunoasterea completa de catre Parlament, a situatieinanciare a statului in toate cazurile in care sa recurs la imprumuturi interne si externe,MinFin la sfarsitul exercitiului nanciar intocmeste si prezinta Parlamentului un contgeneral al datoriei publice, ca parte a contului general de executie a bugetului la felcuprinzind si situatia garantiilor guvernamentale, constituite pentru toate imprumuturile destat, existente la acea data.Continutul sau economic, deriva din structura si trasaturile oranduirii social-economice dinnecesitatea realizarilor cerintelor legilor economice, precum si din prerogativa si functiilestatului, pana la adoptarea Constitutiei RM, asigurarile sociale de stat erau partecomponente a bugetului de stat, constituind un capitol distinct in acest buget, ca urmareorice surplus semnicativ al bugetului asigurarilor sociale de stat, erau folosite pentrunantarea altor cerinte bugetare, iar in acelea cazuri cand bugetul asigurarilor socaile destat, prezinta un decit acesta era nantat, prin transfer din alte capitole ale bugetului destat. Dupa adoptarea Constitutiei si a altor acte normative acest buget se intocmeste Oleg Televca - Drept Financiar distinct fata de bugetul de stat, se aproba de Parlament o data cu acesta, astfel dobandindo anumita autonomie, elaborarea si executarea separata a bugetului asigurarilor socialede stat, fata de bugetul de stat constituie o realizare importanta, deoarece permite caresursele acestuia sa e utilizate integral pentru ocrotirea cetatenilor, iar eventualileecedete sa se raporteze, pentru anii urmatori. Dreptul asigurarilor sociale este garantat destat si se exercita in conditiile legii prin sistemul public prin asigurari sociale, care are labaza urmatoarele principii: a. Principiul unicitatii - statul organizeaza si garanteaza sistemul public, bazat pe aceleasinorme de drept

b. Principiul egalitatii - care presupune un tratament nediscriminatoriu, in ceea ce privestedrepturile si obligatiile prevazute de lege c. Principiul solidaritatii sociale - participantii la sistemul public isi asuma constient sireciproc, obligatii si beneciaza de dreptul pentru prevenirea, limitarea, sau inlaturareariscurilor socaile prevazute de lege d. Principiul obligativitatii - conform caruia persoanele zice si juridice, au conform legiiobligatia sa participe la sistemul public, dreptul la asigurari sociale se exercita corelativin deplinirea obligatiilor e. Principiul contributivitatii - fondurile de asigurari se constituie pe baza contributiilordatorate de persoanele zice si juridice participante la sistemul public f. Principiul repartitiei - fondul de asigurari sociale realizate se redistribuire pentru plataobligatiilor ce revin sistemului public g. Principiul autonomiei - prevede ca sistemul public se administreaza de sine statator inbaza legiiConform Prevederilor Art.11 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale Articolul 11. Veniturile bugetului Veniturile bugetului asigur rilor sociale de stat provin din contribu ii de asigur ri sociale, transferuri dinbugetul de stat i din alte venituri (din dobnzi, din major ri de ntrziere) prev zute de lege.

Conform Prevederilor Art.12 Legea RM privind sistemul public de asigurari sociale Articolul 12. Repartizarea cheltuielilor bugetului (1) Cheltuielile bugetului asigur rilor sociale de stat acoper contravaloarea presta iilor de asigur ri socialedin sistemul public, cheltuielile aferente organiz rii i func ion rii sistemului public, nan rii unor investi iiproprii, alte cheltuieli prev zute de lege. (2) Din veniturile bugetului asigur rilor sociale de stat se prelev anual pn la 3% pentru constituirea unuifond de rezerv . (3) Fondul de rezerv cumulat nu poate dep

 i 50% din nivelul cheltuielilor prev zute pentru anul bugetarrespectiv. (4) Fondul de rezerv se utilizeaz pentru acoperirea presta iilor de asigur ri sociale n situa ii temeinicmotivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigur rilor sociale de stat. (5) Fondul de rezerv nu se reporteaz la veniturile i cheltuielile bugetului asigur rilor sociale de stat ireprezint dep irea veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget. Articolul 10. Elaborarea bugetului [Art.10 titlul modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543] (1) Bugetul asigur

rilor sociale de stat face parte din bugetul public na ional i este independent debugetul de stat. (2) Bugetul asigur rilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile i rezultatele nanciare alesistemului public. (3) Guvernul elaboreaz anual, pe baza propunerilor Casei Na ionale, proiectul legii bugetului asigur rilorsociale de stat. [Art.10 al.(3) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543] [Art.10 al.(4-6) excluse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543] [Art.10 modicat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292] Oleg Televca - Drept Financiar Vezi Capitolul II art.10-10ILegea Republicii Moldova PrivindSistemul Public de AsigurariSocialeVezi Titlul IV art.46-47 LegeaRepublicii Moldova SistemBugetar si Proces Bugetar [Art.10 modicat prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363] Articolul 10 1 . Elaborarea pronosticului veniturilor i cheltuielilor bugetului asigur

rilor sociale de stat (1) Procesul de elaborare a pronosticului veniturilor i cheltuielilor bugetului asigur rilor sociale de stat peanul urm tor va include analiza execut rii acestor compartimente ale bugetului pentru o perioad de celpu in 2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinarea priorit ilor n domeniul asigur rilor sociale ceurmeaz a sus inute nanciar n anul urm tor i n cel pu in 2 ani ulteriori i elaborarea planului de venituri i cheltuieli pe ecare articol conform clasica iei bugetare. (2) Pronosticul veniturilor se efectueaz pe ecare component specicat

 n art.12. (3) Pronosticul contribu iilor obligatorii de asigur ri sociale de stat se efectueaz n temeiul politicii ndomeniul asigur rii sociale de stat, elaborate de c tre Ministerul Protec iei Sociale, Familiei i Copilului petermen mediu, al analizei bazei de calcul a contribu iilor de asigur ri sociale de stat din anii preceden i, cuaplicarea indicatorilor macroeconomici pe termen mediu prognoza i de c tre Ministerul Economiei iComer ului. (4) Transferurile din bugetul de stat se determin pornind de la necesarul de mijloace pentru asigurareapl ii unor tipuri de pensii, indemniza ii, aloca

 ii i compensa ii, a c ror nan are se efectueaz , conformactelor legislative i altor acte normative, din bugetul de stat, prin intermediul bugetului asigur rilor socialede stat. (5) Volumul altor venituri ale bugetului asigur rilor sociale de stat se va planica n temeiul art.13 alin.(2),art.14, 28, art.51 alin.(3) i (4). (6) La estimarea cheltuielilor bugetului asigur rilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va inecont de urm toarele cerin e generale: a) fundamentarea propunerilor n baza actelor legislative i altor acte normative n vigoare; b) analiza politicii i a obiectivelor elaborate n domeniul asigur

rii sociale i asisten ei sociale de c treMinisterul Protec iei Sociale, Familiei i Copilului pe termen mediu; c) estimarea transferurilor din bugetul de stat n limitele stabilite de c tre Ministerul Finan elor; d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale pentru proiectul bugetuluiasigur rilor sociale de stat ce in de determinarea cheltuielilor de organizare i func ionare a acestorstructuri. (7) La elaborarea planului de cheltuieli se va ine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentruactivitatea din anul respectiv. (8) Cheltuielile bugetului asigur rilor sociale de stat se vor calcula separat pe surse de nan are: dinmijloacele bugetului asigur

 rilor sociale de stat i din mijloacele bugetului de stat. (9) Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigur rilor sociale de stat se va prezenta spreexaminare autorit ilor competente i partenerilor sociali. (10) Pronosticul veniturilor i cheltuielilor bugetului asigur rilor sociale de stat pentru anul bugetarproiectat, ntocmirea bugetului asigur rilor sociale de stat pe programe i performan e se efectueaz dec tre Ministerul Protec iei Sociale, Familiei i Copilului i Casa Na ional de Asigur

 ri Sociale, cuparticiparea Ministerului Finan elor. (11) Modicarea indicatorilor prev zu i n Legea bugetului asigur rilor sociale de stat se efectueaz ncazurile: a) adopt rii unor acte legislative i altor acte normative care stabilesc condi ii noi de protec ie social adiferitelor categorii de popula ie; b) modic rii condi iilor de calculare a contribu iilor de asigur ri sociale pentru unele categorii decontribuabili; c) preciz rii cheltuielilor n leg

tur cu determinarea contingentului real de beneciari nregistra i la CasaNa ional de Asigur ri Sociale. [Art.10 1 modicat prin LP67-XVI din 27.03.08, MO84-85/13.05.08 art.292] [Art.10 1 introdus prin LP83 din 13.05.05, MO80/10.06.05 art.363] Bugetele Locale 1. Autonomia Finantelor Publice Locale 2. Locul Bugetelor Locale in Cadrul Bugetului Public National 3. Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor LocaleComunitatile Locale reprezinta colectivitati umane delimitate teritorial, care au autoritatipublice diferite de cele centrale ale statului. Autonomia nanciara a acestora este absolut Oleg Televca - Drept Financiar necesara, deoarece autonomia administrativa nu ar posibila fara autonomie nanciaracare ii asigura suportul material al functionarii. Mai exista un alt argument in acest sens sianume ca comunitatile locale isi cunosc cel mai bine posibilitatile proprii, privind resurselebanesti de provinienta publica, dar mai ales cheltuielile ce trebuie acoperite, pentruproducerea serviciilor pe plan local. Problematica generala a autonomiei locale pentrustatele Europene, face obiectivul Cartii Europene privind exercitiul autonom al puteriilocale.Art.9 ne expune urmatoarele principii privind autonomia locala (autonomia nanciara):

a. Colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii adecvate de care sa poata dispuneliber in vederea exercitarii atributiilor sale b. Resursele nanciare ale colectivitatilor locale, trebuie sa e proportionale curesponsabilitatile stabilite pentru ele prin Constitutie sau alte acte normative c. Cel putin o parte din resursele nanciare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina dinimpozite si taxe locale, in proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale in limitele legii d. Sistemul Financiar trebuie sa e de natura sucient diversicat si dinamic in cat sa lepermita sa urmareasca pe cat e posibil evolutia reala a costurilor exercitariicompetentelor lor e. Protectia Colectivitatilor Locale mai slabe din punct de vedere nanciar f. Colectivitatile Locale trebuie sa e consultate asupra modalitatilor in care vor alocateresursele redistribuite g. Subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa e destinate in masura in careeste posibil nantarii unor proiecte expres specicate h. In scopul nantarii propriilor obiective de investitii colectivitatile locale trebuie sa aibaacces la piata de capitalPentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemele bugetare din statele contemporane, nefolosim de ponderile pe care le au veniturile si cheltuielile bugetare in totalul celorconsolidate, cel mai inalit grad de dezvoltare in acest sens au atins tarile scandinave deexemplu: * Suedia la capitolul venituri in jur de 42-48% provin din bugetele locale; la capitolulcheltueili 53% * Danemarca la capitolul venituri 46-47%; cheltuieli 8182%;Conform Prevederilor Art.4 se formeaza din: LEGE

Nr. 397din 16.10.2003 privind nan ele publice localeArticolul 4. Veniturile bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale (1) Veniturile bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituriprev zute de legisla ie i se formeaz din: a) venituri proprii ale bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale, ce se formeaz din impozitele i taxelelocale, prev zute pe ecare teritoriu n parte, n conformitate cu Codul scal, i se vireaz direct i integral labugetele respective; [Art.4 al.(1), lit.(a) modicat

prin LP155 din 21.07.05, MO107-109/12.08.05 art.525, n vigoare 01.01.06] b) mijloace speciale; c) defalc ri, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat, stabilite prin prezenta legepentru bugetele unit ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea i pentru bugetul municipal B l i i prinlegea bugetar anual , n cotele prev zute la art.5 alin.(3) pct.2) lit.b) i d) din prezenta lege. Pentrubugetele locale, aceste normative snt stabilite anual de consiliul raional, de Adunarea Popular a unit iiteritoriale autonome cu statut juridic special, de consiliul municipal B l i i de consiliul municipal Chi in

 u; [Art.4 al.(1), lit.(c) n redac ia LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07art.27] [Art.4 al.(1), lit.(d) exclus prin LP437-XVI din 28.12.06, MO10-13/26.01.07 at.27, lit.( e-f) devin lit.(d-e)] d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unit ii teritoriale autonome custatut juridic special, bugetul municipal B l i i bugetul municipal Chi in u i transferuri de la bugetele Oleg Televca - Drept Financiar raionale, bugetul central al unit ii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal B l i ibugetul municipal Chi in

u la bugetele locale;e)fonduri speciale.f) (2) Veniturile bugetelor satelor (comunelor), ora elor (municipiilor) din componen a unit ii teritorialeautonome cu statut juridic special pot include i defalc ri, conform normativelor procentuale stabilite deAdunarea Popular a unit ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru bugetele locale, de la taxape valoarea ad ugat la m rfurile produse i la serviciile prestate pe teritoriul unit ii administrativ-teritorialerespective. (3) Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ mprumuturile acordate din bugetul de stat sau din altbuget, precum i mprumuturile de la institu iile nanciare

 i al i creditori. Se constituie din veniturile proprii:a.Impozite si taxe locale (prevazute de Codul Fiscal) si se vireaza direct si integral laaceste bugeteDin mijloace speciale:a.Defalcari - conform normativelor speciale de la veniturile generale de statb.Transferuri de la bugetul de stat, la bugetele de nivelul doi si de la acestea bugete labugetele de nivelul intaiLa elaborarea bugetelor locale se tine cont de urmatoarele prevederi:*MinFin in termenul stabilit de Guvern remite note metodologice, privind prognozelemacro-economice, principiile de baza ale politicii statului in domeniul veniturilor sicheltuielilor bugetelor statului; prognozele la ventiuri de defalcari; si unele momentespecice de calcularea a transferului;*Directiile Finante depun la Ministerul Finantelor pentru analiza si prognoza a tuturortipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a incasate, precum si proiectele bugetelorlocale de nivelul II;*In termenele stabilite de Ministrul Finantelor, Directia de Finante prezinta Ministeruluirapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective, metodologia deexecutie a bugetelor locale prin sistemul trezorarial se elaboreaza si se aproba de catreMinFin;*MinFin si Directiile Finante pot efectua controale tematice privind corectitudineaelaborarii, dar in principal al executarii al bugetelor respective, la fel reviziile asupraexecutiei bugetelor locale se efectueaza de catre serviciul control nanciar si revizie,periodic o data la 2 ani;Procesul Bugetar la Nivelul Colectivitatilor LocaleReferitor la elaborarea si aprobarea bugetelor localeVezi Capitolul III art.19-24 Capitolul IIIELABORAREA I APROBAREA BUGETELOR UNIT ILORADMINISTRATIV-TERITORIALE Articolul 19. Elaborarea bugetelor unit iloradministrativ-teritoriale

(1) Autorit ile administra iei publice ale unit ilor administrativ-teritoriale snt responsabile de elaborarea i aprobarea bugetelor proprii n baza prevederilor legale i n conformitate cu clasica ia bugetar unic . (2) Bugetul unit ii administrativ-teritoriale se elaboreaz de c tre autoritatea executiv a acesteia, inndu-se cont de urm toarele prevederi: a) n termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finan elor remite autorit ii executive a unit

ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, a municipiului B l i i direc iei nan e respective note metodologice privindprognozele macroeconomice, principiile de baz ale politicii statului n domeniul veniturilor i cheltuielilor Oleg Televca - Drept Financiar bugetare pe anul(anii) urm tor(i), prognozele normativelor de defalc ri de la veniturile generale de stat nbugetul central al unit ii teritoriale autonome G g uzia i unele momente specice de calculare atransferurilor ce se prognozeaz a alocate acestor bugete de la bugetul de stat; b) n termen de 10 zile dup primirea notelor metodologice specicate la lit.a) din prezentul alineat,direc

 ia nan e comunic autorit ilor executive ale unit ilor administrativ-teritoriale de nivelul nti principiilede baz ale politicii statului n domeniul veniturilor i cheltuielilor bugetare pe anul(anii) urm tor(i),prognozele normativelor de defalc ri de la veniturile generale de stat la bugetele locale i momentelespecice de calculare a transferurilor ce se prognozeaz a alocate acestor bugete de la bugetele unit iloradministrativ-teritoriale de nivelul al doilea i de la bugetul municipal B l i; [Art.19 al.(2), lit.b) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] c) n termen de 20 de zile dup primirea notelor metodologice specicate la lit.b) din prezentul alineat,autorit

 ile executive ale unit ilor administrativ-teritoriale de nivelul nti asigur elaborarea prognozei tuturortipurilor de impozite i taxe ce urmeaz a colectate n anul(anii) urm tor(i) n unitatea administrativ-teritorial respectiv , precum i a proiectului bugetului local, care se prezint pentru analiz direc iei nan e; d) n termenele stabilite de Ministerul Finan elor, direc iile nan e depun la Ministerul Finan elor pentruanaliz prognoza tuturor tipurilor de impozite i taxe ce urmeaz

 a ncasate n anul(anii) urm tor(i) nunitatea administrativ-teritorial respectiv , precum i proiectele de bugete ale raioanelor, unit ii teritorialeautonome cu statut juridic special, municipiului B l i i municipiului Chi in u. (3) Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unit ii teritoriale autonome cu statut juridic special,municipiului B l i i municipiului Chi in u are caracter consultativ. Totodat , Ministerul Finan elor poate cerede la autorit

 ile executive ale unit ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau ale municipiului B l is modice proiectele de buget n cazul n care acestea contravin prevederilor legale, principiilor politiciibugetar-scale a statului sau unor prevederi specice pentru anul bugetar urm tor. [Art.19 modicat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO1013/26.01.07 art.27] Articolul 20. Examinarea i aprobarea bugetelor locale (1) Autoritatea executiv a unit ii administrativ-teritoriale de nivelul nti prezint , printr-o dispozi ie, celtrziu la data de 15 noiembrie a anului n curs, proiectul bugetului local pe anul urm tor spre examinare iaprobare consiliului local. (2) Proiectul bugetului local

prezentat spre aprobare consiliului local include: a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reecta: - veniturile i cheltuielile prev zute pentru anul bugetar urm tor; - cotele impozitelor i taxelor locale ce vor ncasate n buget; - mijloacele speciale preconizate spre ncasare de c tre ecare institu ie public ; - fondurile speciale; - efectivul limit al statelor de personal din institu iile publice nan ate de la buget. [Art.20 al.(2), lit.b) modicat

 prin LP224-XV din 01.07.04, MO132-137/06.08.0 art.700, n vigoare 01.01.05] c) cuantumul fondului de rezerv (fondul de rezerv este utilizat n conformitate cu regulamentul deutilizare a mijloacelor fondului, aprobat n condi iile art.18 din prezenta lege); d) alte date adi ionale elabor rii proiectului bugetului; e) nota informativ la proiectul bugetului. [Art.20 al.(2), lit.e) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (3) Consiliul local examineaz proiectul bugetului local n dou lecturi la un interval de cel mult 5 zile. (4) Consiliul local aprob bugetul local pe anul bugetar urm tor cel trziu la data de 15 decembrie aanului n curs.

Articolul 21. Examinarea i aprobarea bugetuluiunit ii administrativ- teritoriale de nivelulal doilea i bugetului municipal B l i (1) Autoritatea executiv a unit ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea i a municipiului B l i,prezint , printr-o dispozi ie, cel trziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unit ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea i proiectul bugetului municipal B l i spre examinare i aprobare autorit iireprezentative

 i deliberative respective. (2) Proiectele bugetului unit ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea i bugetului municipal B l i,prezentate spre aprobare autorit ii reprezentative i deliberative respective, includ: a) proiectul deciziei autorit ii reprezentative i deliberative privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, n care se vor reecta: Oleg Televca - Drept Financiar - veniturile i cheltuielile bugetului respectiv prev zute pentru anul bugetar urm tor; - normativele defalc rilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale; - mijloacele speciale preconizate spre ncasare de c tre ecare institu

ie public ; - fondurile speciale; - transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; - efectivul limit al statelor de personal din institu iile publice nan ate de la bugetul respectiv; c) alte date adi ionale elabor rii proiectului bugetului; d) nota informativ la proiectul bugetului. [Art.21 al.(2), lit.d) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (3) Autoritatea reprezentativ i deliberativ a unit ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea i amunicipiului B l i examineaz

 proiectul bugetului respectiv n dou lecturi. (4) n prima lectur , autoritatea reprezentativ i deliberativ respectiv audiaz i examineaz raportulpre edintelui raionului, Guvernatorului unit ii teritoriale autonome cu statut juridic special, primaruluimunicipiului B l i i primarului general al municipiului Chi in u asupra proiectului bugetului, examineaz iaprob

 volumul total al veniturilor i cheltuielilor bugetului respectiv. (5) n lectura a doua, autoritatea reprezentativ i deliberativ examineaz i aprob : a) structura veniturilor; b) cheltuielile, structura i destina ia lor; c) balan a bugetului i sursele de nan are; d) normativele defalc rilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale; e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; f) cuantumul fondului de rezerv (fondul de rezerv este utilizat n conformitate cu regulamentul deutilizare a mijloacelor fondului aprobat n condi

iile art.18 din prezenta lege); g) fondurile speciale; h) cheltuielile care vor nan ate n mod prioritar; i) efectivul limit al statelor de personal din institu iile publice nan ate de la bugetul respectiv; j) alte date adi ionale elabor rii proiectului bugetului; k) nota informativ la proiectul bugetului. [Art.21 al.(5), lit.k) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (6) Autoritatea reprezentativ i deliberativ a unit ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea i amunicipiului B l i aprob

 bugetele respective pe anul bugetar urm tor cel trziu la data de 10 decembrie aanului n curs. [Art.21 modicat prin LP437-XVI din 28.12.06, MO1013/26.01.07 art.27] [Art.21 al.(2) lit.b) i al.(5) modicat prin LP224-XV din 01.07.04, MO13213/06.08.04 art.700, n vigoare 01.01.05] Articolul 22. Publicitatea bugetelor unit iloradministrativ-teritoriale Bugetele unit ilor administrativ-teritoriale, aprobate de c tre autorit ile reprezentative i deliberativerespective, i rectic rile la aceste bugete snt date publicit ii n mod obligatoriu. Articolul 23. Ac iuni n cazul neaprob rii bugetului unit

ii administrativ-teritoriale (1) Dac bugetul unit ii administrativ-teritoriale nu este aprobat pn la nceputul anului bugetar,efectuarea defalc rilor de la veniturile generale de stat i a transferurilor la bugetul respectiv se suspend pn la aprobarea bugetului. [Art.23 al.(1) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543] (2) Dac bugetul unit ii administrativ-teritoriale nu este aprobat pn la data de 31 decembrie, nan areacheltuielilor se efectueaz lunar propor ional m rimii de 1/12 parte din suma cheltuielilor, conform clasica ieibugetare pe anul bugetar precedent, n limita resurselor nanciare disponibile, pn la aprobarea nouluibuget. Articolul 24.

Corelarea bugetelor unit iloradministrativ-teritoriale cu legea bugetar anual Oleg Televca - Drept Financiar (1) n termen de cel mult 30 de zile de la data public rii legii bugetului pe anul respectiv, autoritateareprezentativ i deliberativ a unit ii administrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat n concordan cuprevederile legii men ionate. (2) n caz de nerespectare a prevederilor alin.(1) din prezentul articol, efectuarea defalc rilor de laveniturile generale de stat ia transferurilor la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale respective sesuspend . [Art.24 al.(2) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543] Referitor la executarea bugetelor vezi Capitolul IV art.28-29 Capitolul IVEXECU

IA BUGETELOR UNIT ILORADMINISTRATIV-TERITORIALE Articolul 28. Execu ia de cas a bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale (1) Execu ia de cas a bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale se efectueaz prin sistemul trezorerial,reectndu-se n conturi distincte: a) ncas rile veniturilor n conformitate cu structura clasica iei bugetare; b) efectuarea de cheltuieli n limita aloca iilor aprobate i conform destina iei stabilite. (2) Sistemul trezorerial prin care se efectueaz execu ia

de cas a bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale i reglarea decont rilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat i trezoreriile teritoriale. [Art.28 al.(2) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (3) Ministerul Finan elor, n baza legii bugetare anuale, efectueaz aloc ri de transferuri de la bugetul destat la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea i la bugetul municipal B l i, precum idefalc ri n aceste bugete de la veniturile generale de stat, i percepe n mod incontestabil din conturiletrezoreriale ale bugetelor respective mijloacele b ne

 ti datorate bugetului de stat. [Art.28 al.(3) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] [Art.28 al.(3) n redac ia LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] (4) Trezoreriile teritoriale au urm toarele atribu ii: a) efectueaz , n baza deciziilor autorit ii reprezentative i deliberative a unit ii administrativ-teritorialede nivelul al doilea i a municipiului B l i, aloc ri de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale,precum i defalc ri n aceste bugete de la veniturile generale de stat; [Art.28 al.(4), lit.a) modicat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] b) asigur execu

 ia conform a bugetelor institu iilor publice nan ate de la bugetul unit ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal B l i; c) asigur execu ia conform a bugetelor satelor (comunelor), ora elor (municipiilor), precum i aleinstitu iilor publice nan ate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale. (5) Conturile pentru gestionarea veniturilor i cheltuielilor bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale,precum i conturile institu

 iilor publice nan ate de la aceste bugete pot deschise numai n trezoreriileteritoriale respective. (6) Metodologia de execu ie a bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial seelaboreaz i se aprob de c tre Ministerul Finan elor n conformitate cu actele normative n vigoare. (7) Direc iile nan e, n baza deciziilor autorit ii reprezentative i deliberative a unit ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, percep n mod incontestabil din conturile trezoreriale ale unit iloradministrativ-teritoriale de nivelul nti mijloacele b ne ti datorate bugetului unit

ilor administrativ-teritorialede nivelul al doilea. [Art.28 al.(7) introdus prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] Articolul 29. Rapoartele privind execu ia bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale (1) Direc ia nan e i/sau subdiviziunea nanciar a unit ilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoartetrimestriale i anuale privind execu ia bugetelor respective. (2) Rapoartele trimestriale se examineaz i se aprob de c tre autoritatea executiv respectiv . (3) Rapoartele privind mersul execu

iei bugetului unit ii administrativ-teritoriale pe semestrul nti i pe 9luni ale anului n curs se audiaz la edin a autorit ii reprezentative i deliberative a unit ii administrativ-teritoriale. Oleg Televca - Drept Financiar (4) Raportul anual privind execu ia bugetului unit ii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune seexamineaz i se aprob de c tre autoritatea reprezentativ i deliberativ cel trziu la data de 15 februarie aanului urm tor anului de gestiune. [Art.29 al.(4) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]

(5) n termenele stabilite de Ministerul Finan elor, direc iile nan e prezint ministerului rapoartetrimestriale i anuale privind execu ia bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale pentru a inclusen raportul privind execu ia bugetului public na ional. [Art.29 al.(5) modicat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] In ceea ce priveste controlul si darea de seama: Articolul 29. Rapoartele privind execu ia bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale (1) Direc ia nan e i/sau subdiviziunea nanciar a unit

 ilor administrativ-teritoriale ntocmesc rapoartetrimestriale i anuale privind execu ia bugetelor respective. (2) Rapoartele trimestriale se examineaz i se aprob de c tre autoritatea executiv respectiv . (3) Rapoartele privind mersul execu iei bugetului unit ii administrativ-teritoriale pe semestrul nti i pe 9luni ale anului n curs se audiaz la edin a autorit ii reprezentative i deliberative a unit ii administrativ-teritoriale. (4) Raportul anual privind execu

ia bugetului unit ii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune seexamineaz i se aprob de c tre autoritatea reprezentativ i deliberativ cel trziu la data de 15 februarie aanului urm tor anului de gestiune. [Art.29 al.(4) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (5) n termenele stabilite de Ministerul Finan elor, direc iile nan e prezint ministerului rapoartetrimestriale i anuale privind execu ia bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale pentru a inclusen raportul privind execu ia bugetului public na ional.

[Art.29 al.(5) modicat prin LP154 din 21.07.05, MO126/23.09.05 art.611] Capitolul VDREPTURILE I RESPONSABILIT ILEEXECUTORILOR (ORDONATORILOR) DE BUGET Articolul 30. Executorii (ordonatorii) de buget (1) Primarii satelor (comunelor), ora elor (municipiilor), pre edin ii raioanelor, Guvernatorul unit iiteritoriale autonome cu statut juridic special, primarul general al municipiului Chi in u snt executori(ordonatori) principali de buget ai bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale. (2) Conduc torii institu iilor publice nan ate de la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale cu statut depersoan juridic snt executori (ordonatori) secundari de buget.

(3) Conduc torii institu iilor publice nan ate de la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale f r statut depersoan juridic , care snt mputernici is utilizeze mijloacele nanciare ce le-au fost repartizate numaipentru necesit ile unit ilor pe care le conduc, snt executori (ordonatori) ter iari de buget. Articolul 31. Drepturile executorilor (ordonatorilor) de buget (1) Executorii (ordonatorii) principali de buget repartizeaz aloca iile, aprobate n bugetele respective, peunit

 ile subordonate n raport cu sarcinile acestora, cuprinse n bugete, i aprob efectuarea cheltuielilor dinbugetele respective cu respectarea dispozi iilor legale. (2) Executorii (ordonatorii) secundari de buget aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii curespectarea dispozi iilor legale i repartizeaz aloca iile bugetare aprobate pe unit ile subordonate ai c rorconduc tori snt ordonatori ter iari de buget. (3) Executorii (ordonatorii) ter iari de buget utilizeaz aloca iile bugetare, ce le-au fost repartizate, numaipentru necesit ile unit

ilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate i n condi iilestabilite prin dispozi iile legale. (4) Executorii (ordonatorii) de buget au obliga ia de a angaja i utiliza aloca iile bugetare numai n limitaprevederilor i destina iilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institu iilor i serviciilorpublice respective, i cu respectarea dispozi iilor legale. Articolul 32. Responsabilit ile executorilor(ordonatorilor) de buget Oleg Televca - Drept Financiar (1) Executorii (ordonatorii) principali de buget snt responsabili de: a) elaborarea proiectului de buget; b) ncasarea veniturilor conform prevederilor legale; c) oportunitatea i legalitatea angaj rii

 i utiliz rii aloca iilor bugetare n limita i cu destina ia aprobate nbuget; d) integritatea bunurilor aate n administrare; e) organizarea i inerea la zi a contabilit ii i prezentarea la termen a bilan urilor, d rilor de seam contabile i a conturilor de execu ie a bugetului. (2) Spre derogare de la alin.(1) lit.b) din prezentul articol, executorul (ordonatorul) principal al bugetuluiunit ii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, al municipiului B l i

i al municipiului Chi in u contribuiela ncasarea veniturilor de c tre organele abilitate cu acest drept. (3) Asupra executorilor (ordonatorilor) secundari de buget se extind prevederile alin.(1) lit.a), c), d) i e) dinprezentul articol. (4) Asupra executorilor (ordonatorilor) ter iari de buget se extind prevederile alin.(1) lit.d) din prezentularticol. Articolul 33. Justicarea cheltuielilor bugetare Cheltuielile bugetare se efectueaz numai pe baz de documente justicative, care conrm angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea lucr rilor, prestarea serviciilor, platasalariilor i altor drepturi b ne ti, plata obliga iilor c tre bugete, precum

 i a altor obliga ii. Articolul 34 . Priorit i n efectuarea cheltuielilor bugetare Executorii (ordonatorii) principali de buget snt obliga is asigure nan area prioritar a institu iilor denv mnt. Capitolul VIRESPONSABILIT I I CONTROLUL ASUPRAPROCESULUI DE EXECU IE A BUGETELORUNIT ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE Articolul 35. Responsabilitatea pentru execu ia bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale (1) Responsabilitatea pentru execu

ia bugetelor locale revine primarilor satelor (comunelor), ora elor(municipiilor). (2) Responsabilitatea pentru execu ia bugetului raional revine pre edintelui raionului. (3) Responsabilitatea pentru execu ia bugetului central al unit ii teritoriale autonome cu statut juridicspecial revine Guvernatorului i Comitetului executiv al acestei unit i teritoriale. (4) Responsabilitatea pentru execu ia bugetului municipal B l i revine primarului municipiului B l i. (5) Responsabilitatea pentru execu ia bugetului municipal Chi in u revine primarului general almunicipiului Chi in

u. (6) Autorit ile executive ale unit ilor administrativ-teritoriale, n condi iile legisla iei n vigoare, sntresponsabile de: a) corectitudinea i veridicitatea datelor, indicilor i altor informa i nac ror baz a fost elaborat bugetulrespectiv; b) asigurarea colect rii depline i n termenele stabilite a veniturilor proprii; c) utilizarea conform destina iei a aloca iilor bugetare aprobate; d) respectarea termenelor de plat a salariilor c tre angaja ii institu

 iilor publice nan ate de la buget i deplat pentru lucr ri, servicii i bunuri materiale contractate n limitele aprobate n bugetul respectiv. ( 7 ) C o n d u c t o r i i i n s t i t u i i l o r p u b l i c e n a n a t e d e l a b u g e t s n t responsabili de respectarea limitelor aloca iilor bugetare aprobate n devizele de cheltuieli. (8) n caz de efectuare de c tre institu ia public a unor cheltuieli neprev zute n deviz, autoritateaexecutiv respectiv este n drept s

 nu acopere cheltuielile neasigurate cu suport nanciar. Articolul 36. Controlul nanciar (1) Ministerul Finan elor i/sau direc ia nan e snt n drept s efectueze controale tematice privindcorectitudinea elabor rii i execu iei bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale. Oleg Televca - Drept Financiar (2) Reviziile asupra execu iei bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale se efectueaz de c tre ServiciulControl Financiar i Revizie din subordinea Ministerului Finan elor, periodic, o dat

la doi ani. [Art.36 al.(2) modicat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (3) Rezultatele reviziilor execu iei bugetelor unit ilor administrativ-teritoriale snt examinate de c treautorit ile reprezentative i deliberative respective, cu adoptarea deciziilor corespunz toare i publicarea lorn mod obligatoriu. Sistemul Veniturilor Publice 1.Elementele denitorii ale veniturilor bugetare2.Impozite si taxe. Notiunea si functiile lor.3.Dreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere4.Obligatia bugetara5.Aparitia si stingerea ei6.Alte venituri ale statului (venituri nescale)Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor banesti, instituite prin lege carecontribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestuia, alcatuind un tot intreg denumitsistemul veniturilor bugetare, din puncte de vedere economico-nanciar. Veniturilebugetare reprezinta forme valorice concrete, prin care o parte din venitul national sau dinalte resurse destinate fondurilor generale ale societatii sunt concentrate la dispozitiastatului. Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare reprezinta obligatii banesti,stabilite in mod unilateral de catre stat prin acte normative, in sarcina persoanelor zice si juridice, care realizeaza venituri sau detin bunuri impozabile sau taxabile, elementelecomune ale veniturilor bugetare sunt urmatoarele:a.Denumirea venitului bugetarb.Subiectul impuneriic.Obiectul sau materia impozabilad.Unitatea de evaluaree.Unitatea de impuneref.Asieta sau modul de asezare a venituluig.Perceperea venitului

bugetarh.Termenile de platai.Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor j.Raspundere debitorilork.Calicarea venitului bugetarDenumirea este adecvata in raport de natura sa juridica si nanciar-economica (impozite,taxe, contributii de asigurari sociale, medicale, majorari de intarziere, dobanzi, amenzi,etc.) Articolul 13. Subiec ii impunerii (1) Subiec i ai impunerii snt:a) persoanele juridice i fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excep ia societ ilor specificate la art.5 pct.9), care desf oar activitate de ntreprinz tor, precum i persoanele care practic activitate profesional , care, pe parcursul perioadei fiscale, ob in venit din orice surse aflaten Republica Moldova, precum i din orice surse aflate n afara Republicii Moldova; b) persoanele fizice rezidente cet eni ai Republicii Moldova care nu desf

oar activitate dentreprinz tor i pe parcursul perioadei fiscale ob in venituri impozabile din orice surse aflate nRepublica Moldova;c) persoanele fizice rezidente cet eni ai Republicii Moldova care nu desf oar activitate de Oleg Televca - Drept Financiar ntreprinz tor i ob in venit din investi ii i financiar din orice surse aflate n afara RepubliciiMoldova;d) persoanele fizice rezidente cet eni str ini i apatrizi care desf oar activitate pe teritoriulRepublicii Moldova

 i ob in venit din orice surse aflate n Republica Moldova i din orice surseaflate n afara Republicii Moldova pentru activitatea lor n Republica Moldova, cu excep iavenitului din investi ii i financiar din orice surse aflate n afara Republicii Moldova;e)persoanele fizice nerezidente care nu desf oar activitate de ntreprinz tor pe teritoriulRepublicii Moldova i pe parcursul perioadei fiscale ob in venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu.(2) Subiec ii impunerii snt obliga is declare venitul brut ob inut din toate sursele. Articolul 14. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusiv facilit ile acordate de patron, ob

inut de persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate n Republica Moldova, precum i venitulob inut de persoanele juridice i fizice care practic activitate de ntreprinz tor din orice surse aflaten afara Republicii Moldova i venitul din investi ii i financiar ob inut de persoanele fizice cet eni reziden i din surse aflate n afara Republicii Moldova, cu excep ia deducerilor i scutirilor la care au dreptul aceste persoane. Ca obiect al impunerii este considerat venitul estimat nconformitate cu art.225. [Art.14 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543][Art.14 al.(1)modificat prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare01.01.09] (2) Sursele de venit snt stabilite n cap.2 i 11.(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), (3), (3 ), (3 )

 i (3 4 ) ale prezentului articol, obiect alimpunerii pentru c tigurile i veniturile specificate la art.901 alin.(1) i (3) este exclusiv acest c tig i/sau venit. Unitatea de evaluare reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia inraport cu baza sa de calcul, el se poate stabili sub diferite forme cota xa si cotaprocentuala; Cota xa se stabileste atunci cand baza de calcul o formeaza anumiteobiecte, fapte sau acte juridice, suprafete de teren, obtinerea unei autorizatii, eliberareaunui act. Cota procentuala se stabileste in cazul cand obiectul impozitului il constituievaloarea obiectului detinut sau venitul realizat de catre contribuabil. Articolul 15. Cotele de impozitSuma total a impozitului pe venit se determin :a) pentru persoanele fizice, inclusiv gospod riile r ne ti (de fermier) i ntreprinz

toriiindividuali, n m rime de:- 7 % din venitul anual impozabil ce nu dep e te suma de 25200 lei;- 18 % din venitul anual impozabil ce dep e te suma de 25200 lei; [Art.15 lit.(a) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare01.01.08] b) pentru persoanele juridice - n m rime de 0% din venitul impozabil. [Art.15 lit.b) modificat prin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.00, n vigoare01.01.08][Art.15 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Oleg Televca - Drept Financiar [Art.15 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare01.01.06] c) pentru gospod riile r ne ti (de fermier) i ntreprinz torii individuali n m

 rime de 0% dinvenitul impozabil. [Art.15 lit.(c) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare01.01.08] d) pentru agen ii economici al c ror venit a fost estimat n conformitate cu art.225 - n m rimede 15% din dep irea venitului estimat fa de venitul brut nregistrat n eviden a contabil deagentul economic. [Art.15 lit.(d) introdus prin LP144-XVI din 27.06.08, MO127-130/18.07.08 art.498, n vigoare01.01.09] Articolul 15 . Modul de determinare a obliga iilor fiscaleDeterminarea obliga iilor fiscale, n conformitate cu prevederile prezentului titlu, se efectueaz n modul stabilit de Guvern. Cota procentuala poate proportionala ea ramane neschimbata indiferent daca saschimbat baza de calcul; progresiva o data ce creste baza de calcul creste si cota;regresiva daca baza de calcul creste cota procentuala

descreste;Unitatea de impunere, reprezinta unitatea in care se exprima obiectul sau materiaimpozabila in cazul veniturilor MDL, in cazul unitatilor de transport capacitateacilindrica CMAsiena reprezinta modalitatea de asezare a obiectului impozabil, evaluarea acestuia sistabilirea cuantumului de plata, in practica referitor la acest moment se utilizeaza metodeindirecte, in raport de aspectul exterior al obiectului, pe baze forfetare (organul scalstabileste impreuna cu debitorul marimea aproximativa a materiei impozabile), farapretentii la acelui din urma. Pe baze administrative, evaluarea de catre organul scal pebaza datelor pe care le detine. Metoda directa bazata pe administrarea de probe,declaratia contribuabilului sau al unei terte persoanePerceperea sau incasarea, reprezinta realizarea efectiva a acestuia in acest sens sefolosesc urmatoarele metode platii directe veniturile realizate de catre persoanele juridice, avem impozit (portabil) si (cherabil). Impozit portabil contribuabilul este obligat saplateasca din propria initiativa. Impozit cherabil atunci cand organul scal se prezinta lacontribuabil sa ceara plata impozitului respectiv. Metoda retinerii si varsarii pentruveniturile impozabile realizate de catre persoanele zice, de regula in aceasta situatie seocupa contabilitatea institutiei corespunzatoare, aceasta metoda se mai numeste stopajla surse si aplicarii de timbre scaleTermenul de plata reprezinta data pana la care un anumit venit trebuie varsat la bugetul destat, termenul se xeaza sub forma unui interval de timp de exemplu: an, trimestru, luna;Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorului. (9) La stabilirea impozitelor i taxelor se determin urm toarele elemente:a) obiectul impunerii - materia impozabil ; b) subiectul impunerii (contribuabilul) - persoana specificat la art.5 pct.2);c) sursa de plat a impozitului sau taxei - sursa din care se achit

 impozitul sau taxa;d) unitatea de impunere - unitatea de m sur care exprim dimensiunea obiectuluiimpozabil; Oleg Televca - Drept Financiar e) cota (cotele) de impunere - cuantumul unitar al impozitului sau taxei n raport cu obiectulimpozabil;f) termenul de achitare a impozitelor sau taxelor - perioada n decursul c reia contribuabiluleste obligat s achite impozitul sau taxa sub form de interval de timp sau zi fix a pl ii;g) facilit ile (nlesnirile) fiscale - elemente de care se ine seama la estimarea obiectuluiimpozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau taxei, precum i la ncasarea acestuia, subform de:- scutire par ial sau total de impozit sau tax ;- scutire par

 ial sau total de plata impozitelor sau taxelor;- cote reduse ale impozitelor sau taxelor;- reducerea obiectului impozabil;- amn ri ale termenului de achitare a impozitelor sau taxelor;- e alon ri ale obliga iei fiscale.Scutirile specificate la articolele 33, 34 i 35 i cota zero la aplicarea TVA nu se consider facilit i (nlesniri) fiscale. Inlesnirile sunt stabilite de cele mai multe ori, sub forma de deduceri sau scutiri, se face cuscopul sprijinei familiei, favorizarii persoanelor in varsta, persoanelor cu capacitate redusade munca. Capitolul 3DEDUCERILE AFERENTE ACTIVIT II DE NTREPRINZ TOR Articolul 23. Regula general Nu se permite deducerea cheltuielilor personale i familiale, cu excep

ia cazurilor pentru care prezentul titlu prevede un alt mod de reglementare. Articolul 24. Deducerea cheltuielilor aferenteactivit ii de ntreprinz tor (1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare i necesare, achitate sau suportate decontribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv n cadrul activit ii de ntreprinz tor [Art.24 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.24 al.(1) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349art.349, nvigoare 01.01.09] [Art.24 al.(1) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702] (2) n cazul n care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuielile aferente activit iide ntreprinz tor i cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cnd cheltuielileaferente activit ii de ntreprinz tor le dep esc pe cele personale i numai pentru acea parte acheltuielilor care se refer nemijlocit la desf

 urarea activit ii de ntreprinz tor.(3) Deducerea cheltuielilor de delega ii, de reprezentan , de asigurare a agen ilor economici se permite n limitele stabilite de Guvern.(4) Prin derogare de la art.30, se permite deducerea sumelor achitate ca impozite i taxe de c tresubdiviziunile situate n unit ile administrativ-teritoriale, al c ror buget nu constituie partecomponent a bugetului public na ional.(5) Nu se permite deducerea sumelor pl tite la procurarea terenurilor.(6) Nu se permite deducerea sumelor pl tite la procurarea propriet ii pe care se calculeaz uzura (amortizarea) i fa de care se aplic prevederile art.26, 28

 i 29 sau la procurareamijloacelor fixe cu un termen de exploatare mai mare de un an.(7) Nu se permite deducerea compensa iilor, remunera iilor, dobnzilor, pl ii pentru nchirieride bunuri i altor cheltuieli efectuate n interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu func ie de r spundere sau al unui conduc tor de agent economic, al unui membru al Oleg Televca - Drept Financiar societ ii sau al altei persoane interdependente, dac nu exist justificarea pl ii unei astfel desume.(8) Nu se permite deducerea pierderilor n urma vnz rii sau schimbului propriet ii, ndepliniriilucr rilor i prest

rii serviciilor, efectuate, n mod direct sau mijlocit, ntre persoaneleinterdependente.(9) Nu se permite deducerea cheltuielilor legate de ob inerea venitului scutit de impozitare. [Art.24 al.(9) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.534] (10) Nu se permite deducerea cheltuielilor dac contribuabilul nu poate confirma documentar c aceste cheltuieli au fost suportate ntr-un anumit cuantum i n modul stabilit de Guvern.(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate n folosul titularului patentei dentreprinz tor. [Art.24 al.(11) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126128/23.09.05 art.611, n vigoare0.01.06] (12) Nu se permite deducerea pl ilor pentru elimin rile supranormative de substan e poluanten mediul nconjur tor i folosirea supralimit a resurselor naturale. [Art.24 al.(12) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702, al.(12)-(13) devin al.(13)-(14)] (13) Deducerea reziduurilor, de eurilor i perisabilit

 ii naturale se permite n limitele aprobateanual de c tre conduc torii ntreprinderilor.(14) Se permite deducerea cheltuielilor aferente transmiterii gratuite a propriet ii conformdeciziei Guvernului sau a autorit ilor competente ale administra iei publice locale. [Art.24 al.(13) introdus prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126128/23.09.05 art.611; n vigoare01.01.06] (15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili n decursul anului fiscal subform de taxe de aderare i cotiza ii de membru destinate activit ii patronatelor. Plafonul dedeductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. [Art.24 al.(15) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702] (16) Societ ilor de audit i auditorilor ntreprinz tori individuali li se permite deducereacheltuielilor pentru asigurarea riscului de audit n m rime de 15% din venitul vnz

rilor n anul degestiune, aferent auditului rapoartelor financiare anuale i rapoartelor financiare anuale consolidate,conform modului stabilit de Guvern. [Art.24 al.(16) n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de ntreprinderile agricole pentru ntre inereaobiectivelor de menire social-cultural aflate n gestiune, conform normelor (cheltuielilor medii)stabilite pentru ntre inerea institu iilor similare finan ate de la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale. [Art.24 al.(16)-(17) introduse prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543] Articolul 25. Deducerea dobnzilor (1) Deducerea dobnzilor se permite n conformitate cu art.24.(2) Deducerea cheltuielilor aferente dobnzilor suportate, de c tre persoanele juridice i fizicecare practic activitate de ntreprinz tor, n folosul persoanelor fizice i juridice (cu excep

iainstitu iilor financiare i a organiza iilor de microfinan are) se accept n limita ratei de baz (rotunjit pn la urm torul procent ntreg) stabilit de Banca Na ional a Moldovei n lunanoiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicat la opera iunile de politic monetar pe termen scurt. [Art.25 al.(2) n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609][Art.25 al. (2) n redac

ia LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543] Oleg Televca - Drept Financiar [Art.25 al.(2) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534; n vigoare01.0.1.08] (3) n cazul emisiunii unor titluri de crean dup 1 ianuarie 1998, partea discontului ini ial, nraport cu titlul de crean care este permis emitentului ca deducere a dobnzii, va fi echivalent cu partea acestui discont repartizat propor ional n anul fiscal. Articolul 26. Deducerea uzurii calculate(1) M rimea deducerii uzurii calculate a propriet ii se determin n conformitate cu prezentularticol i, cu art.24 i 27. [Art.26 al.(1) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.534] (2) Proprietatea pe care se calculeaz uzura este proprietatea material reflectat

n bilan ulcontabil al contribuabilului n conformitate cu legisla ia i folosit n activitatea de ntreprinz tor, ac rei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice i morale iac rei perioad de exploatareeste mai mare de un an, iar valoarea ei dep e te suma de 3000 lei. [Art.26 al.(2) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702] (3) Snt considerate, de asemenea, proprietate pe care se calculeaz uzura investi iile efectuaten mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing opera ional, loca iune, concesiune,arend . n sensul prezentului alineat, prin investi

 ie se n elege excedentul cheltuielilor ce in derepara ie, ntre inere, mbun t ire i altele asemenea, n privin a mijloacelor fixe respective asupracheltuielilor men ionate, permise spre deducere n anul fiscal conform modului stabilit la art.27 alin.(9).(4) Din punct de vedere fiscal, n cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca proprietar almijloacelor fixe primite n leasing, iar n cazul leasingului opera ional, calitatea de proprietar o arelocatorul. Calcularea i deducerea uzurii mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasingse efectueaz de c tre locatar n cazul leasingului financiar i de c tre locator n cazul leasinguluiopera ional.

[Art.26 al.(3)-(4) introduse prin LP60 XVI din 28.04.05, MO9294/08.07.05 art.431, al.(3)-(7)devin al.(5)-(9)] (5) M rimea uzurii mijloacelor fixe ce urmeaz a fi dedus se determin prin nmul irea bazeivalorice a mijloacelor fixe, la sfr itul perioadei de gestiune, ce se raport la o anumit categorie de proprietate, la norma de uzur respectiv prev zut la alin. (8). Baza valoric a mijloacelor fixe lasfr itul perioadei de gestiune se determin ca valoare a mijloacelor fixe la nceputul perioadei degestiune, majorat cu valoarea mijloacelor fixe nou-procurate i cu suma corect rilor

 i mic orat cu suma de la comercializarea lor sau cu baza valoric ajustat n cazul altor ie iri. Valoareamijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune ce se raport la categoria respectiv de proprietate se determin ca diferen dintre baza valoric a mijloacelor fixe la sfr itul perioadei degestiune precedente i suma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente. [Art.25 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.26 al.(5) modificat prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (6) ntreaga proprietate a contribuabilului trebuie s fie raportat la una din categoriile de proprietate, n ordinea stabilit de lege. [Art.26 al.(6) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO9496/30.05.08 art.349, n vigoare01.01.09]

(7) Se stabile te urm toarea ordine de eviden a propriet ii pe categorii:a) pentru proprietatea raportat la categoria I, calcularea uzurii se face pentru fiecare obiect; b) pentru proprietatea raportat la categoriile II-V, calcularea uzurii se efectueaz prin aplicareanormei de uzur la baza valoric a categoriei respective. Raportarea propriet ii la categoriile de proprietate se efectueaz n modul prev zut de lege. Oleg Televca - Drept Financiar [Art.26 al.(7), lit.b) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, nvigoare 01.01.09] c) pentru proprietatea ce reprezint investi ii efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unuicontract de leasing opera ional, loca

 iune, concesiune, arend , uzura se calculeaz n modul stabilit pentru categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe respective. [Art.26 al.(7), lit.c) introdus prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (8) La fiecare categorie de proprietate se aplic urm toarele norme de uzur :Categoria de proprietate Norma de uzur , %I 5II 8III 10IV 20V 30(9) Calcularea uzurii i deducerea acesteia pentru ntre inerea autoturismului se efectueaz nfelul urm tor:a) n cazul n care valoarea autoturismului este de pn la 200.000 lei, uzura calculat se deduceintegral, n func ie de valoarea autoturismului; b) n cazul n care valoarea autoturismului dep e te 200.000 lei, deducerea se limiteaz

la sumacalculat a uzurii, reie ind din valoarea autoturismului egal cu 200.000 lei. Prevederea nu se aplic autoturismelor utilizate n calitate de mijloace fixe n activitatea de baz care reprezint acordare deservicii, a c ror uzur constituie parte component a costului vnz rilor. [Art.26 al(.9), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.6 art.702][Art.26 al.(9), lit.b) modificat prin LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (10) Eviden a i calcularea uzurii mijloacelor fixe n scopuri fiscale se efectueaz nconformitate cu regulamentul aprobat de Guvern . [Art.26 al.10) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702] Articolul 27. Valoarea mijloacelor fixe(1) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din pre ul lor de procurare, precum

 idin toate cheltuielile aferente procur rii lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare iasigurare, dobnzile pl tite sau calculate pn la punerea obiectului n exploatare. Valoareamijloacelor fixe aferente propriet ii create cu for e proprii include toate impozitele i taxele, cuexcep ia taxei pe valoarea ad ugat care se trece n cont, cheltuielile i plata dobnzilor aferenteacestor mijloace fixe pentru ntreaga perioad de pn la punerea lor n exploatare. Baza valoric amijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se majoreaz cu valoarea mijloacelor fixe nou- procurate sau create cu for e proprii i cu suma corect rilor n perioada de gestiune, prev

 zute laalin. (8). [Art.27 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] (2) Mijloacele ob inute de la nstr inarea mijloacelor fixe, cu excep ia celor ob inute dinnstr inarea autoturismului care a fost inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit la art.26 alin.(9) lit.b), se raporteaz la reducerea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.Dac reducerea indicat conduce, la sfr itul perioadei de gestiune, la un rezultat negativ pecategoria de proprietate, atunci acest rezultat se include n venit, iar valoarea categoriei respectivede proprietate la nceputul perioadei de gestiune corespunz toare se egaleaz cu zero. n cazulnstr in rii autoturismului inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit la art.26 alin.(9)lit.b), baza valoric

 a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea r mas aautoturismului nstr inat, determinat pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus n categoria Oleg Televca - Drept Financiar respectiv . Venitul sau pierderea calculat ca diferen ntre suma mijloacelor ob inute de lanstr inarea autoturismului i baza valoric a acestuia se recunoa te drept venit sau pierdere a perioadei fiscale n care a avut loc nstr inarea. Baza valoric a autoturismului reprezint valoareaacestuia mic orat cu suma uzurii calculate.

[Art.27 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.27 al.(2) n redac ia LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431] (3) Includerea ini ial a mijloacelor fixe la categoria respectiv de proprietate se face lamomentul punerii lor n exploatare.(4) Valoarea ini ial a unei propriet i aflate n posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie1998 va fi baza ei valoric , determinat conform art.38 alin.(1) i (2), la aceast dat . n acest caz,calculele uzurii i toate celelalte ajust ri ale valorii pentru perioadele precedente se efectueaz nconformitate cu legisla ia n vigoare n perioada respectiv .(5) Dac

la sfr itul anului fiscal la categoria respectiv nu se afl nici o proprietate sau sumar mas este mai mic de 300 lei, dup efectuarea ajust rilor specificate la alin.(1) i (2) ale prezentului articol i la art.26 alin.(3), valoarea restant urmeaz a fi dedus . [Art.27 al.(5) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702] (6) Se permite deducerea cheltuielilor legate de investiga ii i cercet ri tiin

ifice, achitate sausuportate pe parcursul anului fiscal n calitate de cheltuieli curente.(7) Prevederile alin.(6) nu se aplic fa de terenuri sau alte bunuri supuse uzurii, precum i fa de orice alte cheltuieli achitate sau suportate n scopul descoperirii sau preciz rii locului deamplasare a resurselor naturale, determin rii cantit ii i calit ii lor.(8) Deducerea cheltuielilor pentru repara ia propriet ii se efectueaz dup cum urmeaz :a) dac cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru repara ia propriet ii nu dep esc15% din baza valoric

 a categoriei respective de proprietate (determinat f r a lua n considerareschimb rile pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielile n cauz vor fi permise spre deduceren anul respectiv; b) dac cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru repara ia propriet ii dep esc15% din baza valoric pentru fiecare obiect a categoriei I de proprietate i baza valoric acategoriilor II-V de proprietate, m rimea acestui surplus se consider drept cheltuieli pentrurecondi ionare i se reflect la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. [Art.27 al.(8), lit.a-b) modificate prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (9) Prin derogare de la alin.(8) lit.a)

 i b), n perioada fiscal respectiv se permite deducerea:a) cheltuielilor de repara ie a drumurilor ca cheltuieli curente; b) cheltuielilor aferente repara iei mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art.26 alin.(2) icare snt utilizate n activitatea de ntreprinz tor a agentului economic, conform contractului dearend (loca iune) - cheltuieli suportarea c rora, potrivit contractului nominalizat, revinearenda ului (locatarului). Deducerea cheltuielilor n cauz se permite n limita a 15% din sumacalculat a arendei (loca iunii) suportat pe parcursul perioadei fiscale. [Art.27 al.(9), lit.b) modificat prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534][Art.27 al. (9) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (10) Baza valoric a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se ajusteaz

cu:a) suma taxei pe valoarea ad ugat , ce urmeaz a fi trecut n cont n conformitate cu prezentulcod, calculat din valoarea de bilan a mijloacelor fixe comercializate, care snt trecute, n eviden acontabil , cu taxa pe valoarea ad ugat ; b) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe n cazul trecerii lor la pierderi, n eviden acontabil , n leg tur cu uzura total .c) diferen ele pozitive rezultate din reevaluarea efectuat n conformitate cu cap.IV din Legeanr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea n aplicare a titlurilor I i II ale Codului fiscal.

Oleg Televca - Drept Financiar [Art.27 al.(10), lit.c) introdus prin LP111-XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] (11) n scopuri fiscale nu se recunosc diferen ele din reevaluarea mijloacelor fixe. [Art.27 al.(11) introdus prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702] Articolul 28. Deducerea amortiz riipropriet ii nematerialeSe permite deducerea amortiz rii fiec rei unit i de proprietate nematerial amortizabil (brevete de inven ie, drepturi de autor, desene i modele industriale, contracte, drepturi specialeetc.) cu termen de exploatare limitat, calculnd perioada ei de exploatare prin aplicarea metodeiliniare. Articolul 29. Deducerea cheltuielilor legatede extrac ia resurselor naturaleirecuperabile(1) Deducerea cheltuielilor legate de extrac ia resurselor naturale irecuperabile se permite nconformitate cu art.24 alin.(1).(2) Cheltuielile legate de explorarea

 i exploatarea z c mintelor de resurse naturale, suportate pn la nceputul exploat rii, precum i pl ile aferente ale dobnzii se reflect la cre terea valoriiresurselor naturale.(3) M rimea deducerii cheltuielilor legate de extrac ia resurselor naturale se determin prinnmul irea bazei valorice a resurselor naturale cu rezultatul ob inut de la mp r irea volumuluiextrac iei pe parcursul anului fiscal la volumul prognozat total al extrac iei pentru z c

mntul dat (nexpresie natural ).(4) Deducerea cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor se permite n limitele m rimiicalculate, care se determin ca raport al cheltuielilor necesare pentru recultivare la soldul rezervelor industriale ale substan elor utile de la z c mntul respectiv, nmul it la volumul substan elor utileextrase pe perioada de gestiune.(5) Deducerea cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor produc iei agricole n cazulatribuirii terenurilor prin hot rre de Guvern se permite n limitele m rimii calculate, care sedetermin ca raport al costului pierderilor la soldul rezervelor industriale din conturul terenuluiexistent atribuit, nmul it la volumul substan elor utile extrase pe perioada de gestiune. Articolul 30. Restric iile privind deducereaimpozitelor

i amenzilor (1) Nu se permite deducerea impozitului pe venit, instituit n prezentul titlu, a penalit ilor i aamenzilor aferente lui, precum i a amenzilor i penalit ilor aferente altor impozite, taxe i pl iobligatorii la buget, a amenzilor i penalit ilor aplicate pentru nc lcarea actelor normative.(2) Nu se permite deducerea impozitelor achitate n numele unei persoane, alta dectcontribuabilul. Articolul 31. Limitarea altor deduceri(1) Se permite deducerea oric rei datorii compromise, conform legisla iei, dac aceast datories-a format n cadrul desf ur rii activit ii de ntreprinz

 tor.(2) Nu se permite deducerea defalc rilor n fondurile de rezerv , cu excep ia defalc rilor dereduceri pentru pierderi la credite (n fondul de risc), pentru institu iile financiare, efectuateconform alin.(3), i pentru pierderi la mprumuturi i dobnzile aferente (provizioane), pentruorganiza iile de microfinan are, efectuate conform alin.(4).(3) Institu iilor financiare li se permite deducerea defalc rilor de reduceri pentru pierderi laactive, angajamente condi ionale, al c ror volum se determin conform regulamentului aprobat deBanca Na ional a Moldovei. La calcularea m rimii reducerii pentru pierderile respective, n calculnu se includ creditele preferen

iale ale c ror pierderi se compenseaz din contul diminu riiimpozitului pe venit aferent pl ii la bugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat. Oleg Televca - Drept Financiar Dac volumul reducerilor pentru pierderile respective, calculat la sfr itul anului fiscal (perioadeigestionare), este mai mic dect m rimea real , reflectat n bilan ul institu iei financiare la aceea idat , diferen a se include n venitul impozabil anual (pentru perioada gestionar ), cu mic orareadefalc rilor n acest fond, efectuate din mijloacele proprii n perioada anterioar .(4) Organiza

 iilor de microfinan are li se permite deducerea provizioanelor destinate acopeririieventualelor pierderi ce in de nerestituirea mprumuturilor i a dobnzilor aferente, al c ror volumse determin conform regulamentelor interne cu privire la clasificarea mprumuturilor i formarea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi, condi ionate de nerestituireamprumuturilor i a dobnzilor aferente.(5) B ncilor admise i obligate de Banca Na ional a Moldovei s participe la formareamijloacelor Fondului de garantare a depozitelor n sistemul bancar li se permite de a efectuadeduceri ale v rs mntului obligatoriu anual, contribu iilor ini iale, contribu

 iilor trimestriale icontribu iilor speciale ale b ncilor n fondul men ionat, stabilite prin Legea nr.575-XV din 26decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice n sistemul bancar. [Art.31 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 32. Reportarea pierderilor n viitor (1) Dac , pe parcursul anului fiscal, cheltuielile aferente activit ii de ntreprinz tor dep escvenitul brut al contribuabilului n anul curent, suma pierderilor rezultate din aceast activitate va fireportat e alonat, n p r i egale, pe urm torii cinci ani.(2) Suma reportat pe unul din anii fiscali urm

tori celui n care s-au nregistrat pierderile esteegal cu suma total a pierderilor, redus cu suma total permis spre deducere n fiecare dinurm torii patru ani.(3) Dac contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de un an, prevederile prezentului articol se aplic fa de aceste pierderi n ordinea n care au ap rut. [Art.32 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Scutirile Capitolul 4SCUTIRI I ALTE DEDUCERIArticolul 33. Scutiri personale(1) Fiecare contribuabil (persoan fizic rezident ) are dreptul la o scutire personal n sum de8100 lei pe an.

[Art.33 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.33 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare01.01.09][Art.33 al. (1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare01.0.1.08][Art.33 al.(1) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare0101.06] (2) Suma scutirii personale, stabilit la alin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice persoan care: [Art.33 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543, n vigoare01.01.09] a) s-a mboln vit i a suferit de boala actinic provocat de consecin ele avariei de la C.A.E.Cernobl; b) este invalid i s-a stabilit c invaliditatea sa este n leg tur cauzal cu avaria de la C.A.E.Cernobl; Oleg Televca - Drept Financiar c) este p rintele sau so

ia (so ul) unui participant c zut sau dat disp rut n ac iunile de lupt pentru ap rarea integrit ii teritoriale i a independen ei Republicii Moldova, ct i n ac iunile delupt din Republica Afghanistan.d) este invalid ca urmare a particip rii la ac iunile de lupt pentru ap rarea integrit ii teritoriale i a independen ei Republicii Moldova, precum

 i n ac iunile de lupt din Republica Afghanistan;e) este invalid de r zboi, invalid din copil rie, invalid de gradul I i II;f) este pensionar-victim a represiunilor politice, ulterior reabilitat . [Art.33 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702][Art.33 al.(1) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0101.06] Articolul 34. Scutiri acordate so iei (so ului) (1) Persoana fizic rezident aflat n rela ii de c s torie are dreptul la o scutire suplimentar

nsum de 8100 lei anual, cu condi ia c so ia (so ul) nu beneficiaz de scutire personal . [Art.34 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.34 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare01.01.09][Art.33 al. (1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare01.0.1.08] (2) Persoana fizic rezident aflat n rela ii de c s torie cu orice persoan specificat la art.33alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentar n sum

 de 12000 lei anual, cu condi ia c so ia (so ul)nu beneficiaz de scutire personal . [Art.34 al.(2) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134137/25.07.08 art.543, n vigoare01.01.09][Art.34 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702][Art.34 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare01.01.06] Articolul 35. Scutiri pentru persoanele ntre inute (1) Contribuabilul (persoan fizic rezident ) are dreptul la o scutire n sum de 1800 lei anual pentru fiecare persoan ntre inut , cu excep

ia invalizilor din copil rie pentru care scutireaconstituie 8100 lei anual. [Art.35 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.35 al.(1) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare01.01.09][Art.35 al. (1) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, n vigoare01.0.1.08] (2) n in elesul prezentului titlu, persoan ntre inut este persoana care ntrune te toate cerin elede mai jos:a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al so iei (so ului) contribuabilului(p rin ii sau copiii, inclusiv nfietorii i nfia ii); b) locuie te mpreun cu contribuabilul sau nu locuie

te cu acesta, dar i face studiile la sec iacu frecven a unei institu ii de nv mnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;c) este ntre inut de contribuabil;d) are un venit ce nu dep e te suma de 8100 lei annual. [Art.35 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.35 al.(2), lit.d) modificat prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, nvigoare 01.01.09][Art.35 al.(2), lit.d) modificat prin LP177- XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534, nvigoare 01.0.1.08][Art.35 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142145/08.09.06 art.702] Oleg Televca - Drept Financiar [Art.35 modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare01.01.06] (3) Tutorele i curatorul minorilor n vrst de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentar n m

rimea specificat la alin.(1), n func ie de caz, pentru fiecare persoan aflat sub tutel i/saucuratel , care ntrune te cerin ele specificate la alin.(2) lit.d). [Art.35 al.(3) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] Articolul 36. Alte deduceri(1) Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oric ror dona ii f cute de el pe parcursulanului fiscal n scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 10% din venitulimpozabil. n acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determin f r a se lua nconsiderare scuritile ce i se acord conform prezentului capitol.(2) Pot fi deduse, conform prezentului articol, numai dona

 iile f cute n scopuri filantropice saude sponsorizare n favoarea autorit ilor publice i institu iilor publice specificate la art.51, aorganiza iilor necomerciale specificate la art.52 alin. (1) lit. a) i b), i la art. 53 precum i nfavoarea organiza iilor religioase specificate la art. 52 alin.(1) lit. c). [Art.36 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.534] (3) Dona iile n scopuri filantropice sau de sponsorizare vor fi deduse numai n cazulconfirm rii lor n modul stabilit de lege. [Art.36 al.(3) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO9496/30.05.08 art.349, n vigoare01.01.09] (4) Se permite deducerea cheltuielilor de investi ii ce in de:a) cheltuielile ordinare i necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal n scopulob

 inerii venitului din investi ii; b) dobnzile pe datorie, cu condi ia ca dobnda s nu dep easc suma venitului din investi ii. [Art.36 al.(4), lit.b) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (5) Se permite deducerea defalc rilor obligatorii n Fondul republican i fondurile locale desus inere social a popula iei, efectuate pe parcursul anului fiscal n cuantumurile stabilite delegisla ie.(6) Se permite deducerea, n cuantumurile stabilite de legisla ie, a sumelor pentru primele deasigurare obligatorie de asisten medical calculate de angajator, precum i a sumelor primelor deasigurare obligatorie de asisten

medical achitate de persoanele fizice asigurate conformlegisla iei. [Art.36 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.534][Art.36 al.6) n redac ia LP268-XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (7) Se permite deducerea contribu iilor obligatorii n bugetul asigur rilor sociale de stat achitatede persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, n cuantumurile stabilite de legisla ie. La incasarea venitului se acorda amanari sau esalonari de plata Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obliga iei fiscale(1) Modificarea termenului de stingere a obliga iei fiscale se efectueaz prin:a) amnarea stingerii obliga iei fiscale (stingerea se va face printr-o plat unic ); b) e alonarea stingerii obliga iei fiscale (stingerea se va face n rate).(2) n cazurile prev zute de prezentul articol, contribuabilul are dreptul la amnare sau e

alonare pe parcursul a 2 ani fiscali, cu sau f r aplicarea unei major ri de ntrziere.(3) Amnarea sau e alonarea f r calcularea unei major ri de ntrziere se acord contribuabilului n cazul: Oleg Televca - Drept Financiar a) prejudicierii lui materiale n urma unei calamit i naturale, catastrofe tehnogene sau altor circumstan e excep ionale i inevitabile; b) restructur rii ntreprinderii n baza unui acord-memorandum, ncheiat ntre contribuabil iConsiliul Creditorilor n conformitate cu atribu iile i drepturile acestuia din urm ;c) altor circumstan

e prev zute de legisla ie.(4) Amnarea sau e alonarea cu calcularea major rii de ntrziere se acord n alte cazuri dectcele de la alin.(3), cu condi ia stingerii obliga iilor fiscale curente n untrul termenului de amnaresau de e alonare.(5) Amnarea sau e alonarea, cu excep ia cazurilor prev zute la alin.(3) lit.b) i c), se acord n baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se ncheie ntre organulfiscal i contribuabil. Modul de intrare n vigoare, de suspendare, de modificare i de reziliere acontractului este prev zut n acesta.(6) n cazul nerespect rii de c

tre contribuabil a clauzelor contractului de amnare sau e alonare,acesta este nul din momentul n care organul fiscal a depistat nc lc rile, iar pentru ntreaga perioad de amnare sau e alonare se calculeaz major ri de ntrziere.(7) Nu se admite ncheierea unui nou contract de amnare sau e alonare a uneia i aceleia iobliga ii fiscale cu contribuabilul care nu a ndeplinit condi iile contractului precedent.(8) Pn la expirarea termenului de stingere a obliga iei fiscale, modificat prin amnare saue alonare, nu se vor ntreprinde ac iuni de executare silit .(9) Parlamentul sau organele abilitate de el pot stabili alte temeiuri i condi

ii de modificare prinamnare sau e alonare a termenului de stingere a obliga iei fiscale. [Art.180 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Drepturile contribuabililor Articolul 8. Drepturile i obliga iilecontribuabilului(1) Contribuabilul are dreptul:a) s ob in pe gratis de la inspectoratul fiscal de stat teritorial i serviciul de colectare aimpozitelor i taxelor locale informa ii despre impozitele i taxele n vigoare, precum i despreactele normative care reglementeaz modul i condi iile de achitare a acestora; b) s se bucure de o atitudine corect

din partea organelor cu atribu ii de administrare fiscal i a persoanelor cu func ii de r spundere ale acestora;c) s i reprezinte interesele n organele cu atribu ii de administrare fiscal personal sau prin intermediul reprezentantului s u; [Art.8 al.1), lit.d) exclus prin LP177 -XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534][Art.8 al.1), lit.d) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] e) s ob in amnarea, e alonarea, trecerea n cont a impozitelor n modul i n condi iile prev

 zute de prezentul cod;f) s prezinte organelor cu atribu ii de administrare fiscal i persoanelor cu func ii der spundere ale acestora explica ii referitoare la calcularea i achitarea impozitelor i taxelor;g) s conteste, n modul stabilit de legisla ie, deciziile, ac iunile sau inac iunea organelor cuatribu ii de administrare fiscal i ale persoanelor cu func ii de r spundere ale acestora;h) s beneficieze de alte drepturi stabilite de legisla

ia fiscal ;i) s beneficieze de facilit ile fiscale, la care are dreptul conform legisla iei fiscale, pe perioada fiscal n care a ntrunit toate condi iile stabilite . [Art.8 al.1), lit.i) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Oleg Televca - Drept Financiar (2) Contribuabilul este obligat:a) s respecte modul stabilit de nregistrare (renregistrare) de stat i de desf urare aactivit ii de ntreprinz tor; b) s se pun la eviden la organul fiscal n a c rui raz

i are sediul stabilit n documentelede constituire (nregistrare) is i primeasc certificatul de atribuire a codului fiscal, s prezinteinforma iile ini iale ( is comunice modific rile ulterioare) cu privire la sediul s u, sediulsubdiviziunilor sale structurale, denumirea i sediul institu iilor financiare n care snt deschiseconturi. Informa iile privind sediul filialelor sau reprezentan elor se comunic , de asemenea,organului fiscal n a c rui raz teritorial acestea

 i au sediul;c) s in eviden a contabil conform formelor i modului stabilit de legisla ie, s ntocmeasc is prezinte organului fiscal i serviciului de colectare a impozitelor i taxelor localed rile de seam fiscale prev zute de legisla ie, s asigure integritatea documentelor de eviden contabil

n conformitate cu cerin ele legisla iei, s efectueze decont rile b ne ti n numerar cuutilizarea ma inilor de cas i de control cu memorie fiscal (n continuare - ma ini de cas i decontrol), precum is asigure p strarea benzilor de control emise de acestea, n modul stabilit delege sau s efectueze decont rile b ne

ti cu utilizarea terminalelor POS; [Art.8 al.(2), lit.c) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609][Art.8 al. (2), lit.c) modificat prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103-105/13.06.08 art.395] [Art.8 al.(2), lit.c) modificat prin LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349, nvigoare 01.01.09][Art.8 al.(2) lit.c) modificat prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161-163/02.12.05 art.799] d) s prezinte informa ii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate dentreprinz tor, precum i despre alte obiecte ale impunerii;e) s achite la buget, la timp i integral, innd cont de prevederile art.7 alin.(5), sumelecalculate ale impozitelor i taxelor, asigurnd exactitatea i veridicitatea d rilor de seam fiscale prezentate;f) n caz de control al respect rii legisla

iei fiscale, s prezinte la prima cerere, persoanelor cu func ii de r spundere ale organelor cu atribu ii de administrare fiscal documentele de eviden ,d rile de seam fiscale i alte documente i informa ii privind desf urarea activit ii dentreprinz tor, calcularea i achitarea la buget a impozitelor i taxelor i acordarea facilit ilor;g) n caz de control al respect rii legisla

 iei fiscale, s asigure persoanelor cu func ii der spundere ale organelor cu atribu ii de administrare fiscal accesul liber n spa iile de produc ie, ndepozite n localurile de comer , n alte nc peri i locuri (cu excep ia nc perilor utilizate exclusivca spa iu locativ) pentru inspectarea lor n scopul verific rii autenticit ii datelor din documentelecontabile, din d rile de seam , din declara iile fiscale, din calcule, precum

i a verific rii ndepliniriiobliga iilor fa de buget;h) s asiste la efectuarea controlului privind respectarea legisla iei fiscale, s semnezeactele privind rezultatul controlului, s dea explica ii n scris sau oral;i) n caz de calculare gre it i determinare incorect de c tre organele fiscale a sumeiimpozitului, penalit ii, dobnzii sau amenzii, s dovedeasc acest lucru prin documente justificative; j) s ndeplineasc deciziile adoptate de organele cu atribu ii de administrare fiscal

 i alteorgane nvestite cu func ii de control pe marginea rezultatelor controalelor efectuate, respectndcerin ele legisla iei fiscale;k) s ndeplineasc alte obliga ii prev zute de legisla ia fiscal . Oleg Televca - Drept Financiar (3) n caz de absen a conduc torului ntreprinderii, obliga iile prev zute la alin.(2) lit.f) ig) snt ndeplinite de alte persoane cu func ii de r spundere, gestionare ale subiectului impunerii, nlimitele competen ei lor.

Raspunderea debitorilor Capitolul 15TIPURILE DE NC LC RI FISCALE IR SPUNDEREA PENTRU ELEArticolul 253. mpiedicarea activit ii organului fiscal(1) mpiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului n nc perile de produc ie, ndepozite, n locurile de p strare a bunurilor, n spa iile comerciale i n spa iile cu o alt destina ie, prin neprezentarea de explica ii, date, informa ii i documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar n timpul controlului, prin alte ac iuni sau inac

 iune se sanc ioneaz cuamend de 3000 de lei. [Art.253 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537][Art.253 al.(2-3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (4) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspendare a opera iunilor la conturile bancare alecontribuabilului se sanc ioneaz cu amend n propor ie de 30% din suma trecut la sc deri n perioada de nesuspendare a opera iunilor. [Art.253 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537] (5) Pentru neexecutarea cerin elor din cita ia organului fiscal, persoanele fizice se sanc ioneaz cu o amend

 n m rime de 1000 de lei, persoanele juridice n m rime de 3000 de lei, iar neexecutarea cerin elor din cita ia bancar se sanc ioneaz cu amend de 10000 de lei. [Art.253 al.(5) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537][Art.253 al. (6) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] Articolul 254. Neutilizarea ma inilor de cas i decontrol i a terminalelor POS. Neeliberarea documentului de plat pentru c l torie [Art.254 titlul modificat prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103105/13.06.08 art.395]

[Art.254 titlul modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537] (1) Desf urarea unei activit if r a avea ma in de cas i de control, n cazul n care actelenormative n vigoare prev d folosirea ei, se sanc ioneaz cu amend de 5.000 de lei pentru fiecarecaz de nc lcare.(2) Desf urarea unei activit if r utilizarea ma inii de cas

 i de control existente sau cuutilizarea ma inii de cas i de control defectate, nesigilate sau nenregistrate la organul fiscal, ncazul n care legisla ia prevede folosirea unei ma ini de cas i de control cu memorie fiscal , sesanc ioneaz cu amend de 6.000 de lei pentru fiecare caz de nc lcare. [Art.254 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] (2 1 ) Transportarea c l torilor n microbuz, autobuz, autocar, autocar clasificat pe stele pe ruteleinterurbane f r bilete, f

 r bon de cas emis de ma ina de cas i control cu memorie fiscal sauf r document de strict eviden cu pre fixat, confec ionat n modul stabilit de Guvern, sesanc ioneaz cu amend n m rime de 6000 de lei pentru fiecare caz de nc lcare. [Art.254 al.(2 1 ) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] [Art.254 modificat prin LP441-XVI din 28.12.06, MO203-206/31.12.06

art.997][Art.254 modificat prin LP287-XVI din 11.11.05, MO161163/02.12.05 art.799] Oleg Televca - Drept Financiar (3) Desf urarea unei activit if r instalarea i asigurarea posibilit ii de achitare a pl ilor prinintermediul terminalelor POS, n cazul n care actele legislative n vigoare prev d folosireaacestora, se sanc ioneaz cu amend de 6000 de lei pentru fiecare caz. [Art.254 al.(3) introdus prin LP113 -XVI din 22.05.08, MO103105/13.06.08 art.395] (4) Comiterea repetat n anul fiscal a nc lc rilor specificate la alin.(1), (2), (2 1 )

i (3) sesanc ioneaz cu o amend de 18000 de lei. nc lc rile se stabilesc pentru fiecare subdiviziune n parte. [Art.254 al.(4) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] Articolul 255. Neprezentarea informa iei despre sediu Neprezentarea, prezentarea cu ntrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informa iineveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui(filialelor, reprezentan elor, sucursalelor, sec iilor, magazinelor, depozitelor, unit ilor comercialeetc.) se sanc ioneaz cu amenda de 4000 de lei. [Art.255 n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] Articolul 256. Nerespectarea regulilor deeviden a contribuabililor

[Art.256 al.(1)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537] (4) nc lcarea de c tre institu ia financiar (sucursala sau filiala acesteia) a prevederilor art.167se sanc ioneaz cu amend n m rime de 1500 lei. [Art.256 al.(4) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (5) Modificarea sau nchiderea de c tre institu ia financiar (sucursala sau filiala acesteia) acontului bancar al contribuabilului (cu excep ia conturilor de credit, de depozit la termen i provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum i a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec i ai activit

 ii de ntreprinz tor) f r certificatul organului fiscal ori cu nc lcarea regulilor stabilite de legisla ie sau neprezentarea ori prezentarea tardiv organului fiscal a informa iei despre modificarea sau nchiderea contului bancar al contribuabilului (cu excep ia conturilor de credit, de depozit la termen i provizorii (de acumularea mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum i a conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec i ai activit ii de ntreprinz tor) se sanc ioneaz cu amend dela 5.000 la 8.000 de lei.(6) Efectuarea de c tre institu

ia financiar (sucursala sau filiala acesteia) a unor opera iuni pecontul bancar al contribuabilului (cu excep ia conturilor de credit, de depozit la termen i provizorii(de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum ia conturilor persoanelor fizice care nu snt subiec i ai activit ii de ntreprinz tor) f r ca organulfiscal s confirme luarea la eviden a contului bancar deschis se sanc ioneaz cu amend n propor ie de 30% din sumele nscrise n acest cont. [Art.256 al.(6) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537][Art.256 al.(5)-(6) modificate prin LP22-XVI din 08.04.05, MO65-69/29.04.05 art.234] (7) Nenregistrarea n calitate de pl

titor de T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize sesanc ioneaz cu amend n m rime de 10% din volumul de livr ri impozabile, exceptnd cazurile delivr ri impozabile destinate numai exportului. [Art.256 al.(7) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.256 al.(7) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (8) Neprezentarea sau prezentarea tardiv la organul fiscal de c tre contribuabil a informa ieidespre contul bancar deschis n str in tate se sanc ioneaz cu amend n m rime de 5.000 lei pentrufiecare cont bancar. Articolul 257. nc

lcarea regulilor de inere a eviden eicontabile i a eviden ei n scopuri fiscale Oleg Televca - Drept Financiar (1) ntocmirea incomplet i/sau neconform a documentelor de eviden i/sau a d rilor deseam fiscale, cu excep ia celor specificate la art.92 alin.(3), (4), (7), (8) i (9), se sanc ioneaz cu oamend n m rime de 200 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 5000 de lei. [Art.257 al.(1) n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609][Art.257 al. (1) n redac

 ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model dect cel stabilit prin actnormativ n vigoare, precum i folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau str ine(inclusiv facturile fiscale) se sanc ioneaz cu amend egal cu suma opera iunilor economicenscrise n astfel de documente. [Art.257 al.(3-4) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537][Art.257 al.(3) modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, vigoare0.01.06] (5) Neasigurarea p str rii d rilor de seam fiscale i/sau a documentelor de eviden i/sau a benzilor de control i/sau lipsa total ori par

 ial a eviden ei contabile, ceea ce face imposibil efectuarea controlului fiscal, se sanc ioneaz cu amend de 30000 de lei, cu calcularea impozitelor i taxelor respective conform art.189 alin.(2) din prezentul cod. [Art.257 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.257 al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537] (6) Se sanc ioneaz cu amend n m rime de 10% din valoarea tranzac iei cu m rfurile deimportan social ,ac ror list

este aprobat de Guvern, dar nu mai pu in de 500 de lei, n cazulneindic rii n factur i/sau n factura fiscal sau n cazul indic rii eronate a: pre ului de livrare pentru o unitate inclusiv T.V.A., fixat de produc torul m rfurilor lam rfurile produse pe teritoriul rii; sau pre ului de achizi ie inclusiv T.V.A. la m rfurile importate pentru care este stabilit cota-standard a T.V.A.; sau pre ului de achizi ie exclusiv T.V.A. la m rfurile importate pentru care este stabilit

cotaredus a T.V.A.n cazul aplic rii amenzii n conformitate cu prezentul alineat, amenda prev zut la art.257 alin.(1) nu se aplic . [Art.257 al.(6) introdus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] Articolul 258 - exclus. Articolul 259. nc lcarea de c tre institu iile financiare(sucursale sau filialele acestora)a modului de decontare(1) nc lcarea termenelor stabilite de legisla ie pentru nregistrarea mijloacelor b ne ti nconturile bancare ale agen ilor economici se sanc ioneaz cu amend

de 10% din sumanenregistrat n termen. [Art.259 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537] (2) nregistrarea mijloacelor b ne ti, ob inute din comercializarea de m rfuri, executarea delucr ri i prestarea de servicii, n conturile de depozit sau n alte conturi bancare eludndu-seconturile curente n moned na ional sau n valut str in se sanc ioneaz cu amend de 5% dinsuma nregistrat .(3) Neexecutarea sau executarea tardiv

 a ordinului de plat trezoreriale i/sau aordinul incasotrezoreriale privind stingerea obliga iei fiscale n cazul n care contribuabilul sau debitorul luidispune de mijloace b ne ti la contul bancar se sanc ioneaz cu amend , pentru fiecare zi dentrziere, de 2% din suma care trebuie pl tit . Oleg Televca - Drept Financiar [Art.259 al.(3) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537] (4) nc lcarea termenelor de nregistrare n conturile Trezoreriei de Stat a sumelor ncasate de lacontribuabil se sanc ioneaz cu amend , pentru fiecare zi de ntrziere, de 5% din sumanenregistrat n termen.(5) Neprezentarea sau prezentarea tardiv

de c tre institu ia financiar (sucursala sau filialaacesteia) la organul fiscal a informa iei despre nscrierea n contul bancar al contribuabilului amijloacelor b ne ti, n cazul suspend rii opera iunilor la acest cont, se sanc ioneaz cu amend nm rime de 1% din suma nscris n cont pentru fiecare zi de neprezentare sau de ntrziere. [Art.259 al.(5) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537] (6) Neexecutarea sau executarea eronat de c tre institu ia financiar (sucursala sau filialaacesteia) a ordinelor de plat

privind achitarea obliga iilor fiscale fa de bugetul public na ional nconformitate cu rechizitele indicate de contribuabil se sanc ioneaz cu amend de 200 de lei pentrufiecare caz de ordin de plat neexecutat sau executat eronat. [Art.259 al.(6) introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537] Articolul 260. Nerespectarea modului de ntocmire i de prezentare a d rii de seam fiscale(1) Neprezentarea d rii de seam fiscale sau prezentarea tardiv a acesteia se sanc ioneaz cu oamend de 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaz s

 fie v rsat la buget i care trebuie s fie indicat n darea de seam fiscal men ionat , iar pentru acciz - de 5% din suma accizului caretrebuie s fie indicat ca fiind calculat, n cazul n care perioada pentru care nu s-a prezentat darea deseam fiscal nu dep e te o lun , majorndu-se, n cazul neprezent rii ulterioare a d rii de seam fiscale, cu 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaz

 s fie v rsat la buget i care trebuie s fie indicat n darea de seam fiscal men ionat , iar pentru acciz - cu 5% din suma accizului caretrebuie s fie indicat ca fiind calculat pentru fiecare lun urm toare sau cu o cot din aceste 5% ncazul n care luna este incomplet . Totodat , n ansamblu, m rimea amenzii nu trebuie s dep

easc 30% din suma impozitului sau taxei. [Art.260 al.(1) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537, nvigoare 01.01.08] (2) Neprezentarea d rii de seam fiscale conform art.92 alin.(3), (4), (7) i (8) sau prezentaread rii de seam fiscale care con ine informa ie neautentic se sanc ioneaz cu amend de 200 de lei pentru fiecare dare de seam neprezentat sau de 100 de lei pentru fiecare informa ie neautentic din darea de seam fiscal

. Se consider c darea de seam fiscal con ine informa ie neautentic dac nu are informa ia solicitat conform legisla iei fiscale sau dac informa ia este fals total sau par ial. Organul fiscal este n drept s anuleze amenda dac eroarea este corectat n decursul a 30de zile de la data stabilit pentru a fi prezentat

 . [Art.260 al.(2) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.260 al.(2)modificat prin LP154-XVI din 21.07.05, MO126-128/23.09.05 art.611, n vigoare01.01.06] (2 1 ) La prezentarea d rii de seam corectate, contribuabilului nu i se aplic amend n cazul ncare nu este prejudiciat bugetul. [Art.260 al.(2 1 ) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609] (3) Neprezentarea documentului n termen de 10 zile dup aplicarea amenzii prev zute la alin.(2) se sanc ioneaz cu amend de 2.000 de lei.(4) Neprezentarea facturii fiscale n termenele prev zute la art.117 se sanc ioneaz cu amend de 1.800 de lei pentru fiecare factur

 neprezentat n termen.(5) n cazul mic or rii (diminu rii) venitului impozabil declarat de c tre contribuabilul careaplic cota zero la impozitul pe venit, se aplic o amend n m rime de 15% din suma nedeclarat (diminuat ) a venitului impozabil. Oleg Televca - Drept Financiar [Art.260 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.260 al.(5) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare01.01.08] Articolul 261. nc lcarea regulilor de calculare i de plat a impozitelor

i taxelor [Art.261 al.(1) exclus prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300][Art.261 al.(2) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO6466/11.05.07 art.300][Art.261 al.(2)-(3) excluse prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, nvigoare 01.01.08][Art.261 al. (1)-(2) modificate prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigore 01.01.06][Art.261 al.(3) modificat prin LP111 -XVI din 27.04.07, MO64-66/11.05.07 art.300] (4) Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea c tre organul fiscal a unei d ri de seam fiscale cu informa ii sau date neveridice se sanc ioneaz cu amend egal cu 30% din sumadiminu rii. [Art.261 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537, nvigoare 01.01.08][Art.261 al.(4) modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] (5) Eschivarea de la calculul i de la plata impozitelor, taxelor i/sau major rilor de ntrziere, prin nereflectarea n eviden

i, respectiv, neprezentarea d rilor de seam , se sanc ioneaz cuamend n m rimea impozitului, taxei nedeclarate. n cazul aplic rii amenzii n conformitate cu prezentul alineat, amenda prev zut la art.260 alin.(1) nu se aplic . [Art.261 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.261 al.(5) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare01.01.08] (6) Neplata sau plata incomplet a impozitului pe venit n rate se sanc ioneaz cu amend ncuantum calculat, n modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse ntre data stabilit pentru plata acestui impozit

i data stabilit pentru prezentarea declara iei fiscale. Suma nepl tit aimpozitului pe venit se determin ca diferen dintre impozitul calculat i pl tit de contribuabil iimpozitul pe care acesta era obligat s -l pl teasc . Impozitul pe venit care urmeaz a fi pl titreprezint cea mai mic m rime din impozitul calculat care urma s fie pl tit n anul precedent sau80% din suma definitiv

 a impozitului din anul curent, sc zndu-se trecerile n cont (cu excep iaimpozitului pl tit n rate). Sanc iunea nu se aplic n cazul n care impozitul pe venit ce urmeaz a fi pl tit este mai mic de 500 de lei. Amenda nu se aplic contribuabililor men iona i la art.228 alin.(5)n ceea ce prive te obliga iile fiscale i perioadele fiscale pentru care nu se aplic (nu se calculeaz )major ri de ntrziere (penalit i). [Art.261 al.(6) modificat prin LP154/21.07.05, MO126/23.09.05 art.611, vigoare 0.01.06] Articolul 262.

Lipsa certificatului de acciz i/sau atimbrelor de acciz, a Timbrelor de acciz.M rcilor comerciale de stat [Art.262 titlul n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare01.01.08] (1) Lipsa timbrelor de acciz, Timbrelor de acciz. M rcilor comerciale de stat la m rfurilesupuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, Timbre deacciz. M rci comerciale de stat falsificate ori nevalabile se sanc ioneaz n cazul n carecontribuabilul comercializeaz , transport sau depoziteaz m rfuri f r timbre de acciz, Timbre deacciz. M rci comerciale de stat sau cu timbre de acciz, Timbre de acciz. M rci comerciale destat falsificate ori nevalabile, cu amend n m

 rimea valorii de pia am rfii transportate aflate nstoc, dar nu mai pu in de 7000 lei pentru fiecare caz. Oleg Televca - Drept Financiar [Art.262 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609][Art.262 al.(1) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare01.01.08][Art.262 al.(2) exclus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare01.01.08] Articolul 262 1 . Nerespectarea regulilor de comercializarea igaretelor cu filtru(1) Comercializarea igaretelor cu filtru ce nu se reg sesc n listele ce cuprind pre urilemaxime de vnzare cu am nuntul declarate de c tre agen ii economici produc tori i importatori sesanc ioneaz

 cu amend de 50% din valoarea igaretelor cu filtru aflate n stoc la momentulcontrolului, pornind de la pre ul de comercializare, dar nu mai pu in de 1000 de lei.(2) Comercializarea igaretelor cu filtru la pre uri mai mari dect pre urile maxime de vnzare cuam nuntul declarate sau, ncepnd cu 1 ianuarie 2009, f r indicarea pre ului maxim de vnzare cuam nuntul declarat i a datei fabric rii imprimate pe ambalaj (pe pachetul de igarete cu filtru), sesanc ioneaz cu amend n m

 rime de 50% din valoarea igaretelor cu filtru, aflate n stoc lamomentul controlului, pornind de la pre ul de vnzare cu am nuntul, dar nu mai pu in de 1000 delei, cu confiscarea igaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de igarete cu filtru) pre ul i data fabric rii. [Art.262 1 introdus prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare01.01.08] Articolul 263. Nerespectarea regulilor deexecutare silit a obliga iei fiscale(1) Pentru mpiedicarea func ionarului fiscal de a efectua executarea silit a obliga iei fiscale prin alte metode dect cele prev zute la alin.(2)(4), persoanele fizice se sanc

 ioneaz cu amend nm rime de 1000 de lei, iar agen ii economici n m rime de 5000 de lei. [Art.263 al.(1) n redac ia LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.537, n vigoare01.01.08] (2) Neacceptarea spre p strare de c tre contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cufunc ie de r spundere a bunurilor sechestrate se sanc ioneaz cu amend , aplicat persoanei fizice,de 1000 de lei, iar persoanei juridice - de 5000 de lei. [Art.263 al.(2) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537, nvigoare 01.01.08] (3) Delapidarea, nstr inarea, substituirea sau t

inuirea bunurilor sechestrate de c tre persoanac reia i-au fost ncredin ate spre p strare sau de c tre persoana obligat s le asigure integritatea,conform legii, se sanc ioneaz cu amend egal cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fostdelapidate, nstr inate, substituite sau t inuite.(4) Efectuarea de opera iuni cu valori mobiliare sechestrate, dup sistarea opera iunilor, sesanc ioneaz cu amend , aplicat

 contribuabilului i registratorului, a cte 20% din sumaopera iunii. [Art.263 al.(4) modificat prin LP177-XVI din 20.07.07, MO117126/10.08.07 art.537, nvigoare 01.01.08] Calicarea venitului bugetar, se refera la stabilirea caracterului local sau central al venituluisi atribuirea prin lege spre partile bugetului de stat Articolul 6. Impozite i taxe i tipurile lor (4) n Republica Moldova se percep impozite i taxe generale de stat i locale.(5) Sistemul impozitelor i taxelor generale de stat include: Oleg Televca - Drept Financiar Art.6 Punctele.4, 5, 6; CodFiscal a) impozitul pe venit; b) taxa pe valoarea ad ugat ;c) accizele;d) impozitul privat;e) taxa vamal ;f) taxele rutiere. [Art.6 al.(5) lit.f) n redac ia LP318-XVI din 02.11.06, MO199-202/29.12.06 art.954] (6) Sistemul impozitelor i taxelor locale include:a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxele pentru resursele naturale;

[Art.6 al.(6) lit.b) n redac ia LP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare01.01.06] c) taxa pentru amenajarea teritoriului;d) taxa de organizare a licita iilor i loteriilor pe teritoriul unit ii administrativ-teritoriale;e) taxa de plasare (amplasare) a publicit ii (reclamei);f) taxa de aplicare a simbolicii locale;g) taxa pentru unit ile comerciale i/sau de prest ri servicii de deservire social ;h) taxa de pia ;i) taxa pentru cazare; j) taxa balnear ;k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de c l tori pe rutele municipale,or ene ti is te

ti (comunale);l) taxa pentru parcare;m) taxa de la posesorii de cini;n) taxa pentru amenajarea localit ilor din zona de frontier care au birouri (posturi) vamalede trecere a frontierei vamale. Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorateconform legii, bugetului de stat, de catre persoanele zice sau juridice, pentru veniturile pecare le obtin sau bunurile pe care le detin.Impozitul este acea prelevare in forma pecuniara, datorata in mod denitiv obligatoriu sifara o contraprestatie directa sau imediata, de catre orice persoana zica sau juridica careare calitatea de contribuabil destinate unuia dintre bugetele publice existente, din sistemulbugetar al statului respectiv.Impozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, care ii estedatorata in temeiul legii, la buget de catre persoanele zice si/sau juridice in raport cucapacitatea lor contributiva. Pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care le poseda,respectiv pentru marfurile pe care le produc si/sau distribuie ori pentru serviciile si lucrarilepe care le presteaza sau le executa.Impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu tine de efectuarea unor actiunideterminate sau concrete de catre organul imputernicit sau de catre persoana cu functiede raspundere, pentru sau in raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plata. Articolul 6. Impozite i taxe i tipurile lor (1) Impozitul este o plat obligatorie cu titlu gratuit, care nu ine de efectuarea unor ac iunideterminate i concrete de c

 tre organul mputernicit sau de c tre persoana cu func ii de r spunderea acestuia pentru sau n raport cu contribuabilul care a achitat aceast plat .(2) Taxa este o plat obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. Oleg Televca - Drept Financiar Art.6 Cod Fiscal (3) Alte pl i efectuate n limitele rela iilor reglementate de legisla ia nefiscal nu fac partedin categoria pl ilor obligatorii, denumite impozite i taxe. Clasicarea impozitelorDupa trasaturile de fond si de forma:a.Impozite directe - cele care se percep direct de la persoanele zice si juridice, la randulsau impozitele directe se impart in impozite reale si impozite directe impersonale.*Impozite reale se stabilesc in legatura cu aumite obiecte materiale si anume impozitulfunciar*Impozite personale si anume impozitul pe venit al persoanelor zice si juridice;impozitul pe averi si anume pe averea propriu-zisa; impozitul pe circulatia averii;impozitul pentru sporul de averi in baza unei perioade

de timpb.Impozite indirecte - care nu se percep direct si normativ asupra contribuabilului, dar seaseaza asupra vanzarii bunurilor si prestarii unor servicii; TVA; ACCIZELE;TAXELE VAMALE; TAXE DE TIMBRU SI INREGISTRARE VENITURI DE LAMONOPOLURILE FISCALEDupa obiect:a.Impozit pe venitb.Impozit pe averec.Impozit pe cheltuieli sau pe consumDupa scopul urmarit:a.Impozite nanciare sunt stabilite in scopul realizarii de veniturib.Impozite de ordine sunt stabilite pentru limitarea unor actiuni sau atingerea unui scopfara caracter scal (sunt impozitele verzi)Dupa frecventa cu care se realizeaza:a.Impozite permanente impozit pe venit a persoanei ziceb.Impozite incidentare cele care se incaseaza o singura data in perioada anului scal,impozit funciar si imobiliarDupa forma in care se percep:a.Impozite in naturaDupa institutia care le administreaza:a.Taxele.Taxele (de timbru, de inregistrare, consulare, spitalizare) reprezinta alaturi de impozite ceade-a doua categorie importanta de venituri ale bugetului de stat. Taxa reprezinta aceasuma datorate de catre persoanele zice si/sau juridice pentru anumite acte sau serviciiindeplinite/prestate la cererea si in folosul acestuia de catre anumite organe de stat,institutii publice sau alte persoane asimilate acestora.Conform Art.6 Cod Fiscal taxa este o plata obligatorie cu titlu gratuit, care nu esteimpozitClasicarea taxelor:Dupa criteriul teritorialitatii: Oleg Televca - Drept Financiar a.Taxe centraleb.Taxe localeDupa caracterul lor:a.Taxe judiciare - cele care se platesc cu ocazia depunerii unei cereri in instanta de judecatab.Taxe extrajudiciare - cele care se datoreaza pentru obtinerea unor acte, eliberate decatre altele organe de cat cele din sistemul judiciarIn functie de scopul pentru care se platesc:a.Taxe pentru eliberarea unor acteb.Taxe pentru aprobarea desfasurarii unei activitatic.Taxe pentru admiterea intrarii pe teritoriul unui statd.Taxe pentru utilizarea unor drumuri nationaleDupa destinatia pe care o urmeaza (nalitatea urmarita de legiuitor)a.Taxe scale - cele care se colecteaza in ecare din componentele sistemului bugetar,majoritatea lor ind varsata in bugetele locale Articolul 6. Impozite

 i taxe i tipurile lor (6) Sistemul impozitelor i taxelor locale include:a) impozitul pe bunurile imobiliare; b) taxele pentru resursele naturale; [Art.6 al.(6) lit.b) n redac ia LP361-XVI din 23.12.05, MO21-24/03.02.06 art.99, n vigare01.01.06] c) taxa pentru amenajarea teritoriului;d) taxa de organizare a licita iilor i loteriilor pe teritoriul unit ii administrativ-teritoriale;e) taxa de plasare (amplasare) a publicit ii (reclamei);f) taxa de aplicare a simbolicii locale;g) taxa pentru unit ile comerciale i/sau de prest ri servicii de deservire social ;h) taxa de pia ;i) taxa pentru cazare; j) taxa balnear ;k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de c l tori pe rutele municipale,or ene

ti is te ti (comunale);l) taxa pentru parcare;m) taxa de la posesorii de cini;n) taxa pentru amenajarea localit ilor din zona de frontier care au birouri (posturi) vamalede trecere a frontierei vamale. b.Taxe parascale - care se constituie ca venituri extrabugetare al beneciarilor acestorsumeTrasaturile caracteristice taxelor.*Subiectul platitor al taxei este precis determinat din momentul cand acesta solicitaeliberarea unui act, prestarea unui serviciu, sau efectuarea unei lucrari din parteaorganului de stat.*Taxa reprezinta o plata nechivalenta pentru actele, serviciile sau lucrarile efectuate deorganele de stat care primesc, intocmesc si elibereaza diferite acte, presteaza serviciisau rezolva alte interese legitime ale contribuabililor. Oleg Televca - Drept Financiar *Taxa este anticipativa, ea datorandu-se si trebuind sa e achitata in momentul solicitariiactului, serviciului sau lucrarii ce urmeaza a indeplinit.*Taxele reprezinta contributiile de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate dediferite persoane, pe cand impozitele se intrebuintea-za la acoperirea cheltuielilorgenerale.*Taxa este unica, in sens ca pentru una si aceeasi lucrare, act, se plateste o singura taxa.*Sanctiunea intocmirii si eliberarii actelor, care nu au fost legal taxate este nulitatea.*Raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor, revine primordialpersoanei incadrate la organul de stat, care presteaza anumite servicii sau efectueazaanumite lucrari si nu contribuabilului.Impozitele si taxele la care sunt tinute subiectele platitoare indeplinesc in principalurmatoarele functii:*Contributia la formarea fondurilor generale ale societatii este o obligatie a tuturorpersoanelor zice si juridice care realizeaza venituri impozabile si taxabile, deoarece inaceste fonduri se concentreaza mijloacele banesti centralizate, pentru

nantarea deobiective si a unor actiuni cu caracter general (intretinerea aparatului de stat, platasalariilor, apararea nationala, serviciul datoriei de stat)*Redistribuirea unor venituri primare sau derivate - este operatiunea de preluare a unorresurse in vederea repartizarii lor, pentru satisfacerea unor trebuinte acceptate in folosulaltora de cat posesorii initiali ai acestor resurse, redistribuirea prin aplicarea principiuluidepersonalizarii resurselor se infaptuieste pe multiple planuri si anume intre sectoarele,ramurile si subramurile sferei materiale, intre diferitele forme de proprietate, intre zonelesi unitatile administrativteritoriale ale tarii, etc.*Reglarea unor fenomene economice sau sociale - actioneaza in mod diferit in cazulpersoanelor zice sau juridice; Persoanele Juridice prin impozite si taxe se inuenteazapreturile marfurilor si tarifele prestarii serviciilor, rentabilitatea, ecienta economico-nanciara, stimularea realizarii productiei nete, cointeresarea materiala si raspundereaPersoanele Fizice se stimuleaza executarea de lucrari si prestari de servicii in folosulpopulatiei si cuprinderea unui numar cat mai mare de oameni in activitati socialmenteutile, limitarea realizarii de venituri exagerate la unele persoane ziceDreptul statului de-a reglementa sistemul de impunere.In legatura cu acest drept in literatura de specialitate au fost emise mai multe teorii sianume:a.Teoria Organicab.Teoria Sociologicac.Teoria Contractului Sociald.Teoria Echivalenteie.Teoria Siguranteif.Teoria Sacriciului a Datoriei sau SolidaritatiiObligatia bugetara. Aparitia. Stingerea.Continutul fundamental al raportului juridic bugetar, il constituie obligatia stabilita unilateralde catre stat in sarcina persoanelor zice si/sau juridice denumite contribuabili, de-a plati oanumita suma de bani la termenul stabilit in contul bugetului de stat. Obligatia bugetaraeste o obligatie juridica, deoarece ea deneste continutul unui raport juridic, ce ea nastereintre stat si persoanele determinate de lege, raport juridic al carui izvor este legea, iar incaz de nevoie executarea sa este asigurata prin intermediul constrangerii de stat.Particularitatile in principal ce deosebeste obligatia bugetara de obligatia civila: Oleg Televca - Drept Financiar a.Izvorul obligatiei bugetare va intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege,care instituie si reglementeaza un

venit al bugetului de statb.Beneciarii ai obligatiei bugetare este intreaga societate, desi calitatea de creditor il arestatulc.Obiectul obligatiei bugetare va intotdeauna o suma de bani (cu unele exceptii)d.Obligatia bugetara este constatata in forma scrisa prin titlu de creanta bugetara, care oindividualizeaza la nivelul ecarui contribuabil in raport cu veniturile obtinute saubonurile detinutee.Conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sunt reglementate in mod diferitpentru ecare categorie de venituri bugetare, datorita particularitatilor pe care leprezinta aceste veniturif.Modicarea obligatiei bugetare este determinata de cauzele prevazute de lege(modicarea elementelor in raport, modicarea termenilor de plata stabilite anterior,modicarea situatiei juridice a contribuabililor)g.Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati comune cu cele ale obligatieicivile, dar ind reglementate si o serie de modalitati specice cum ar scaderea,compensarea si anularea obligatiei bugetareAvand in vedere faptul ca statul stabileste in mod unilateral in sarcina contribuabilului de-aplati o anumita suma de bani in bugetul de stat, un element important ce caracterizeazaobligatia bugetara il reprezinta premisele ce dau nastere acestuia. Aceste premise sauimprejurari defapt constau in realizarea unui venit cu alte cuvinte marirea patrimoniuluicontribuabilului sau in detinerea unui bun, premisele vor diferite in functie de ecarecategorie de venit bugetar. In indeplinirea acestor premise va semnica dobandirea decatre o persoana zica sau juridica a calitatii de contribuabil, constatarea acestei calitatiare loc prin intocmirea de organele scale, a titlului de creanta bugetara. Obligatiilebugetare individualizate prin titlul de creanta bugetara in sarcina contribuabililor se stingprin urmatoarele modalitati: Articolul 170. Modul de stingere a obliga iei fiscaleStingerea obliga iei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescrip ie, sc dere, compensare sauexecutare silit

 . Articolul 171. Stingerea obliga iei fiscale prin achitare(1) Stingerea obliga iei fiscale prin achitare se efectueaz n moned na ional . Achitarea poateavea loc prin plat direct sau prin re inere la surs . Plata direct se face prin virament, inclusiv prinintermediul cardurilor bancare, prin folosirea altor instrumente de plat , sau n numerar. [Art.171 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] (2) Plata prin virament se efectueaz prin intermediul institu iilor financiare (sucursalelor saufilialelor acestora) dac legisla

ia nu prevede altfel.(3) Plata n numerar poate fi efectuat prin intermediul organului fiscal autorit ilor administra iei publice locale, al operatorilor de po t sau al institu iilor financiare (sucursalelor saufilialelor acestora). Autorit ile administra iei publice locale pot stabili ncasarea impozitelor itaxelor locale i prin intermediul altor persoane.(4) Autorit ile i institu iile enumerate la alin.(3), cu excep ia celor financiare, care au ncasat bani n numerar de la contribuabil snt obligate s verse la buget, n numele acestuia, n aceea i saun urm toarea zi lucr toare, sumele ncasate. Autorit

ile administra iei publice locale din satele icomunele n care nu exist institu ii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentruserviciul de colectare a impozitelor i taxelor locale i pentru operatorii de po t o alt periodicitatede v rsare la buget a sumelor ncasate, dar nu mai rar de o dat pe s pt mn .(5) n cazul n care contribuabilul de ine la contul s u bancar mijloace b ne ti, institu

iafinanciar (sucursala sau filiala acesteia) este obligat s execute, n limita acestor mijloace, ordinulde plat a contribuabilului n decursul zilei opera ionale n care a fost primit . Oleg Televca - Drept Financiar (6) Sumele trecute la sc deri din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obliga iilor fiscale se transfer de institu ia financiar (sucursala sau filiala acesteia) la buget n ziuaopera ional n care au fost trecute la sc deri. Sumele ncasate n numerar de la contribuabili pentrustingerea obliga iilor fiscale se transfer de institu ia financiar

(sucursala sau filiala acesteia) la buget nu mai trziu de ziua opera ional urm toare zilei n care au fost ncasate. [Art.171 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 172. Stingerea obliga iei fiscale prin anulareStingerea obliga iei fiscale prin anulare se efectueaz prin acte cu caracter general sauindividual, adoptate conform legisla iei. Articolul 173. Stingerea obliga iei fiscale prin prescrip ieDac nu a fost exercitat n termenele prev zute de prezentul cod, dreptul statului de a determinaobliga ia fiscal sau de a o executa silit se stinge prin prescrip ie. Concomitent, se stinge i obliga iafiscal

 a contribuabilului. Stingerea obliga iei fiscale n urma survenirii termenelor de prescrip ie seface n baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribu ii de administrare fiscal careadministreaz obliga ia fiscal respectiv , iar n cazul serviciului de colectare a impozitelor itaxelor locale - n baza deciziei adoptate de c tre consiliul local. Articolul 174. Stingerea obliga iei fiscale prin sc dere(1) Stingerea obliga iei fiscale prin sc dere are loc n situa iile n care contribuabilul persoan fizic :a) a decedat; b) este declarat mort;c) este declarat disp

rut f r veste;d) este declarat lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrns .(2) n cazurile enumerate la alin.(1), stingerea prin sc dere se face n m rimea ntregii obliga iifiscale - dac persoana nu a l sat (nu dispune de) bunuri - sau n m rimea p r ii nestinse dinobliga ia fiscal - dac averea l sat de ea (averea existent ) este insuficient

 .(3) Stingerea prin sc dere a obliga iei fiscale a contribuabilului persoan juridic are loc n urmancet rii activit ii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciar , sau prin reorganizare.(4) Stingerea obliga iei fiscale prin sc dere are loc n temeiul unei decizii a conducerii organuluicu atribu ii de administrare fiscal care administreaz obliga ia fiscal respectiv , inclusiv n cazulcnd stingerea ei prin executare silit n conformitate cu prezentul cod este imposibil . Deciziainspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obliga iei prin sc

dere poate fi verificat ,modificat sau anulat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. n cazul serviciului de colectare aimpozitelor i taxelor locale, decizia se adopt de c tre consiliul local. Articolul 174 1 . Stingerea simplificat a obliga ieifiscale prin sc dere(1) n lipsa elementelor constitutive ale infrac iunii de evaziune fiscal sau de pseudoactivitatede ntreprinz tor, organul fiscal stinge simplificat obliga ia fiscal prin sc dere contribuabililor persoane juridice, n condi iile prezentului articol.(2) Organul fiscal stinge simplificat prin sc

dere obliga ia fiscal , conform art.174 alin.(4), ncazul n care stabile te n cumul c :a) persoana juridic are datorii la bugetul de stat, la bugetul unit ii administrativ-teritoriale i/sau la fondurile asigur rii obligatorii de asisten medical ; b) persoana juridic nu este fondator al unei persoane juridice;c) persoana juridic , n decursul ultimelor 24 de luni consecutive, nu a depus d rile de seam fiscale prev zute de legisla ie i nu a efectuat opera ii pe nici un cont bancar;d) fa de persoana juridic

 au fost aplicate toate m surile de executare silit a obliga iei fiscale prev zute de lege; Oleg Televca - Drept Financiar e) persoana juridic nu dispune de bunuri care pot fi urm rite n scopul execut rii obliga ieifiscale.(3) Lista contribuabililor ale c ror obliga ii fiscale au fost stinse simplificat prin sc dere se prezint entit ii abilitate cu dreptul de nregistrare de stat de c tre Inspectoratul Fiscal Principal deStat pentru a ini ia din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat. [Art.174 1 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609][Art.174 1

introdus prin LP145--XVI din 27.07.08, MO127-130/18.07.08 art.500, n vigoare01.01.09] Articolul 175. Stingerea obliga iei fiscale prin compensare(1) Stingerea obliga iei fiscale prin compensare se efectueaz prin trecerea n contul restan ei asumei pl tite n plus sau a sumei care, conform legisla iei fiscale, urmeaz a fi restituit .(2) Compensarea se efectueaz la ini iativa organului fiscal sau la cererea contribuabilului dac legisla ia fiscal nu prevede altfel.(3) n termen de p n la 30 de zile de la apari ia circumstan elor respective sau de la primireacererii contribuabilului, organul fiscal ntocme

 te ordinul de plat i o transmite Trezoreriei de Statspre executare, n modul stabilit de Ministerul Finan elor.(4) n termen de 7 zile de la data primirii ordinului de plat , Trezoreria de Stat trece, dup caz,dintr-un cont al bugetului n alt cont al aceluia i buget sau n contul unui alt buget sumeleconsemnate n ordinul de plat . Dup executarea ordinului de plat , Trezoreria de Stat remite, dup caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri. [Art.175 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] (5) Dup ce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, organul fiscal face nscrierilede rigoare n contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul cel trziu adoua zi unit ilor sale. [Art.175 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] (6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contribuabilului sau l sat n contulstingerii unei viitoare obliga

ii fiscale de alt tip. n caz de nedepunere a cererii, excedentul se las ncontul stingerii obliga iei fiscale de acela i tip.(7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului sau se utilizeaz , conform prevederilor art. 101 alin. (5) sau art.125 alin. (5), n cazul stingerii restan elor fa de bugetul public na ional. n acest scop, suma neachitat a obliga iilor fiscale n cuantum de pn la 100 leiinclusiv nu se consider restan fa de bugetul public na ional. [Art.175 modificat prin LP268 -XVI din 28.07.06, MO142-145/08.09.06 art.702] Articolul 176. Restituirea sumei pl tite n plus i a sumei care, conformlegisla

 iei fiscale, urmeaz a fi restituit (1) Cu excep ia cazurilor cnd legisla ia fiscal prevede altfel, restituirea sumei pl tite n plus ia sumei care, conform legisla iei fiscale, urmeaz a fi restituit contribuabilului se face n modul in termenele stabilite la art.175 numai dac acesta nu are restan e.(2) Cu excep ia cazurilor n care legisla ia fiscal prevede altfel, restituirea sumei pl tite n plus i a sumei care, conform legisla

iei fiscale, urmeaz a fi restituit contribuabilului persoan juridic se efectueaz de Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabilului persoan fizic - laconturile lui bancare sau n numerar.(3) Dac suma pl tit n plus i suma care, conform legisla iei fiscale, urmeaz a fi restituit nuau fost restituite n termen de 37 de zile de la data primirii cererii de c tre organul fiscal, sau n alttermen prev zut de legisla ia fiscal , contribuabilului i se pl

te te o dobnd , calculat n func ie derata de baz (rotunjit pn la urm torul procent ntreg), stabilit de Banca Na ional a Moldovei nluna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicat la opera iunile de politic Oleg Televca - Drept Financiar monetar pe termen scurt, pentru perioada cuprins ntre data primirii cererii i data compens rii dec

 tre Trezoreria de Stat. [Art.176 al.(3) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609] (4) Calculul dobnzii, efectuat i prezentat de c tre contribuabil organului cu atribu ii deadministrare fiscal respectiv, se verific i se aprob de conducerea acestui organ i se anexeaz laordinul de plat care prevede plata dobnzii. n cazul impozitelor i taxelor locale administrate deserviciul de colectare a impozitelor i taxelor locale, dispozi ia de plat va fi ntocmit de organulfiscal n baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobnzii se va efectua din bugetul ncare au fost v rsate impozitele i taxele respective. [Art.176 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193196/29.12.09 art.609]

Articolul 177. Stingerea obliga iei fiscale prin executare silit Stingerea obliga iei fiscale prin executare silit are loc prin ac iunile ntreprinse de organulfiscal pentru perceperea for at a restan elor n conformitate cu legisla ia fiscal . Alte venituri ale statului. Venituri Nescale Articolul 8. Veniturile bugetare(1) Veniturile bugetare se constituie din impozite, taxe, granturi i alte ncas ri.(2) Veniturile bugetare nu includ mprumuturile de stat i ncas rile mijloacelor din vnzarea i privatizarea bunurilor proprietate public .

Lista veniturilor bugetare se aproba ca anexa la legea bugetara anuala.Conform anexei legii bugetului de stat pentru anul 2010 la categoria de incasari nescalese atribuie Sistemul Cheltuielilor Publice. 1.Notiunea si clasicarea cheltuielilor publice2.Notiunea si principiile nantarii3.Structura cheltuielilor publice Controlul Financiar 1.Notiunea, rolul si functiile controlului nanciar2.Formele Controlului Financiar3.Metodele Controlului Financiar4.Procedura efectuarii (executarii controlului nanciar)5.Actele controlului nanciarNotiunea de control provine din expresia latina contrarolus care insemna vericareaactului original dupa duplicatul care se incredinteaza in acest scop unei altei persoane.Controlul nanciar are ca obiective cunoasterea de catre stat a modului cum suntadministrate mijloacele nanciare si bunurile publice de catre unitatile economice atatpublice cat si private, modul de realizare si utilizare a banului public urmareste asigurareasi consolidarea echilibrului nanciar, la fel are ca scop vericarea modului in carecontribuabilul respecta legislatia scala intr-o anumita perioada sau in cateva perioadescale. Capitolul 11CONTROLUL FISCALArticolul 214. Principiile generale de efectuare a controlului fiscal(1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului n care contribuabilul respect legisla iafiscal ntr-o anumit perioad sau n cteva perioade fiscale.(2) Controlul fiscal este exercitat de organul fiscal i/sau de un alt organ cu atribu ii deadministrare fiscal

, n limitele competen ei acestuia, la fa a locului i/sau la oficiul acestora. Oleg Televca - Drept Financiar (3) Procedura controlului fiscal const ntr-un ansamblu de metode i opera iuni de organizare idesf urare a controlului, precum i de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la fa a locului i/sau la oficiul organului, prev zut la alin.(2), poate fi organizat i efectuat prin urm toarelemetode i opera iuni: verificarea faptic , verificarea documentar , verificarea total

 , verificarea par ial , verificarea tematic , verificarea operativ , verificarea prin contrapunere. Metodele iopera iunile concrete utilizate la organizarea i exercitarea controlului fiscal snt determinate, n baza prezentului cod, n instruc iunile cu caracter intern ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.(4) Activitatea contribuabilului poate fi supus controlului fiscal pentru o perioad ce nudep e te termenele de prescrip ie, stabilite la art.264, pentru determinarea obliga iei fiscale.(5) n cadrul controlului fiscal la fa a locului i/sau la oficiu, organele specificate la alin.(2) sntn drept s solicite de la alte persoane orice informa

ii i documente privind rela iile lor cucontribuabilul respectiv.(6) Organele cu atribu ii de administrare fiscal pot efectua controlul fiscal repetat n cazul ncare rezultatele controlului fiscal exercitat anterior snt neconcludente, incomplete saunesatisf c toare ori dac ulterior au fost depistate circumstan e ce atest existen a unor semne denc lcare fiscal i, prin urmare, se impune un nou control.(7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat n cadrul examin rii contesta iilor mpotriva decizieiorganului fiscal sau ac iunii func ionarului fiscal i, n alte cazuri, la decizia conducerii organelor men

 ionate la alin.(6).(8) Se interzice efectuarea repetat a controalelor fiscale la fa a locului asupra unora i acelora iimpozite i taxe pentru o perioad fiscal care anterior a fost supus controlului, cu excep iacazurilor cnd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidareacontribuabilului, ine de inspectarea activit ii organului fiscal de c tre organul ierarhic superior, deactivitatea posturilor fiscale sau de depistarea, dup efectuarea controlului, a unor semne denc lc ri fiscale, cnd aceasta este o verificare prin contrapunere, cnd controlul se efectueaz lasolicitarea organelor de drept i a celor specificate la art.131 alin.(5), cnd necesitatea a ap

 rut nurma examin rii cazului cu privire la nc lcarea legisla iei fiscale sau n urma examin riicontesta iei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscal repetat la fa a locului, n leg tur cuinspectarea activit ii organului fiscal de c tre organul ierarhic superior, poate servi numai deciziaacestuia din urm , cu respectarea cerin elor prezentului articol.(9) Controlul fiscal se efectueaz n orele de program ale organului care exercit controlul fiscal i/sau cele ale contribuabilului. Rolul controlului nanciar se exprima prin faptul ca la efectuarea lui se efectueazamentinerea ordinii stabilita de drept in procesul activitatii nanciare de catre autoritatilepublice, institutiile publice, agentii economici si populatiai, iar in al doilea randargumentarea economica si ecacitatea actiunilor intreprinse, corespunderea lor sarcinii sifunctiilor statului. In literatura de specialitate controlul nanciar a fost denit ca ocomponenta a controlului economic,

reprezentand acea activitate de vericare a actelor sioperatiunilor referitoare la modul de formare, administrare si intrebuintare a banului publicce apartine statului cat si unitatilor administrativteritoriale in scopul realizarii uneiecientizari a vietii economicosociale si a restabilirii ordinii de drept incalcate.Datorita modului sau de organizare si exercitare si tinand cont de rolul si obiectivele pecare le urmareste, controlul nanciar indeplineste urmatoarele functii:a.Functia de evaluare - consta in acte si operatiuni de estimare a situatiei existente la unmoment dat, a modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate siecienta Oleg Televca - Drept Financiar b.Functia preventiva - care consta intr-o serie de masuri luate de organele de control invederea evitarii si eliminarii unor fraude inainte ca efectele negative ale acestora sa seproduca prin identicarea si anularea cauzelor care le favorizeazac.Functia de documentare - prin care se asigura cunoasterea cantitativa si calitativa aproblemelor ce fac obiectul dezvoltarii economicosociale, relevarea fraudelor sidepistarea cauzelor acestorad.Functia recuperatorie sau sanctionator reparatorie care consta in actiunea dedescoperire si recuperare a pagubelelor luarea de masuri fata de cei vinovati prinstabilirea potrivit legii a raspunderii juridicee.Functia pedagogica (educativa) - prin aceasta functie controlul contribuie la ridicareacadrelor din economie a nivelului de pregatire si solutionarea in conditii satisfacatoare asarcinilor care le revin in acest caz este necesar si ca organul de control sa aiba opregatire solida profesionala si sa se bucure de credibilitateFormele controlului nanciar.Exista mai multe forme sau tipuri de control nanciar, cunoasterea acestora are o mareimportanta deoarece permite limitarea peridiocitatii efectuarii acestora precum sideterminarea drepturilor si obligatiilor organelor de control. Astfel controlul nanciar poate clasicat in baza urmatoarelor criterii:In dependenta de locul desfasurarii:a. Control Financiar la ociul organului de control - care consta in vericareacorectitudinii darilor de seama a altor documente prezentate de contribuabil, careservesc drept temei pentru calcularea si achitarea drepturilor impozitelor si taxelor.Acest control urmeaza a efectuat in termen de cel mult 3

luni din ziua prezentarii decatre contribuabil a darii de seama scale. Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul organuluifiscal sau al altui organ cu atribu iide administrare fiscal (1) Controlul fiscal la oficiul organului fiscal sau la oficiul organului cu atribu ii de administrarefiscal (denumit n continuare controlul fiscal cameral) const n verificarea corectitudiniintocmirii d rilor de seam fiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drepttemei pentru calcularea i achitarea impozitelor i taxelor, a altor documente de care dispuneorganul fiscal sau alt organ cu atribu ii de administrare fiscal , precum i n verificarea altor circumstan e ce in de respectarea legisla iei fiscale.(2) Controlul fiscal cameral se efectueaz de c

 tre func ionarii fiscali sau persoanele cu func iede r spundere ale altor organe cu atribu ii de administrare fiscal conform obliga iilor de serviciu,f r adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat. Controlul n cauz urmeaz a fi efectuatn termen de cel mult 3 luni din ziua prezent rii de c tre contribuabil a d rii de seam fiscale, a unuialt document prev zut de legisla ia fiscal , dac aceasta din urm

nu prevede altfel.(3) La relevarea unor erori i/sau contradic ii ntre indicii d rilor de seam i documentelor prezentate, organul care a efectuat controlul este obligat s comunice despre aceastacontribuabilului, cerndu-i, totodat ,s modifice documentele respective n termenul stabilit.(4) Prin derogare de la prevederile alineatelor (2) i (3), n cazul n care depistarea nc lc riifiscale este posibil n cadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesar controlul la fa a locului,func ionarii fiscali sau persoanele cu func ie de r spundere ale altor organe cu atribu ii deadministrare fiscal pot ntocmi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6)

 i(8). Oleg Televca - Drept Financiar Art.215 Cod Fiscal a. Control Financiar la fata locului Articolul 216. Controlul fiscal la fa a locului(1) Controlul fiscal la fa a locului are drept scop verificarea respect rii legisla iei fiscale decontribuabil sau de o alt persoan supus controlului, care se efectueaz la locurile afl rii acestorade c tre func ionarii fiscali sau de persoane cu func ie de r spundere ale altor organe cu atribu ii deadministrare fiscal . n cazul n care contribuabilul sau o alt

 persoan supus controlului nudispune de sediu sau de oficiu ori sediul lui se afl la domiciliu, n alte cazuri cnd nu exist condi iiadecvate de lucru, controlul fiscal men ionat se efectueaz la oficiul organului care exercit controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145 alin. (2) - (6), inclusiv cu ntocmireaobligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare.(2) Controlul fiscal la fa a locului poate fi efectuat numai n temeiul unei decizii scrise aconducerii organului care exercit controlul. Necesitatea efectu rii verific rii prin contrapunere launele persoane cu care contribuabilul supus controlului are sau a avut raporturi economice ifinanciare, pentru a se constata autenticitatea acestora, se determin , de sine st t tor, de c

trefunc ionarul fiscal sau alt persoan cu func ie de r spundere care efectueaz controlul.(3) Controlul fiscal la fa a locului referitor la un contribuabil poate cuprinde att unul, ct i maimulte tipuri de impozite i taxe. n cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control fiscal la fa a locului pe unele i acelea i tipuri de impozite i taxe pentru una i aceea i perioad fiscal . Aceast restric

ie nu se extinde asupra cazurilor cnd controlul fiscal la fa a loculuise efectueaz n leg tur cu reorganizarea sau lichidarea contribuabilului; cnd dup efectuareacontrolului se depisteaz semne de nc lc ri fiscale; cnd acesta este o verificare prin contrapunere;cnd controlul ine de activitatea posturilor fiscale; cnd controlul se efectueaz la solicitareaorganelor de drept i a celor prev zute la art.131 alin.(5) sau n leg tur cu inspectarea activit iiorganului fiscal de c tre organul ierarhic superior; cnd necesitatea controlului a ap rut n urmaexamin rii cazului cu privire la nc lcarea fiscal

 sau n urma examin rii contesta iei.(4) Durata unui control fiscal la fa a locului nu trebuie s dep easc dou luni calendaristice. ncazuri excep ionale, conducerea organului care exercit controlul fiscal poate s decid prelungireaduratei n cauz cu cel mult 3 luni calendaristice sau s sisteze controlul. Perioada sist riicontrolului i prezent rii documentelor nu se include n durata efectu rii controlului, ultima fiindcalculat din ziua nceperii lui pn

la ziua semn rii actului respectiv, inclusiv.(5) La finalizarea controlului fiscal la fa a locului, se ntocme te un act de control fiscal. La posturile fiscale, actul de control fiscal se va ntocmi numai n caz de depistare a nc lc riilegisla iei fiscale. n cazul depist rii vreunei nc lc ri fiscale, organul care exercit controlul iadecizia corespunz toare. Prin derogare de la prevederile prezentului alineat, dac nc lcarea fiscal se depisteaz de c tre serviciul de colectare a impozitelor i taxelor locale, decizia respectiv seemite de organul fiscal, cu respectarea prevederilor de la art.159 alin. (2).(6) Actul de control fiscal este un document ntocmit de func

 ionarul fiscal sau alt persoan cufunc ie de r spundere a organului care exercit controlul, n care se consemneaz rezultatelecontrolului fiscal. n act se va descrie obiectiv, clar i exact nc lcarea legisla iei fiscale i/sau amodului de eviden a obiectelor impunerii, cu referire la documentele de eviden respective i laalte materiale, indicndu-se actele normative nc lcate. n act va fi reflectat fiecare perioad fiscal n parte, specificndu-se nc lc

rile fiscale depistate n ea.(7) Controlul fiscal la fa a locului asupra filialelor, sucursalelor i/sau reprezentan elor contribuabilului, ini iat de organul fiscal, se organizeaz i se efectueaz de c tre inspectoratulfiscal de stat n a c rui raz de deservire se afl contribuabilul care le-a instituit, cu participareainspectoratului fiscal de stat n a c rui raz de deservire se afl filiala, sucursala i/saureprezentan a.(8) Contribuabilul, inclusiv prin intermediul conduc torului sau altui reprezentant al s u, esteobligat, dup caz, s

 asigure condi ii adecvate pentru efectuarea controlului, s participe la Oleg Televca - Drept Financiar Art.216 Cod Fiscal efectuarea lui is semneze actul de control fiscal, chiar i n cazul dezacordului. n caz dedezacord, el este obligat s prezinte n scris, n termen de pn la 15 zile calendaristice,argumentarea dezacordului, anexnd documentele de rigoare. Acest control are drept scopverificarea respectarii legislatiei fiscale de catre contribuabil sau de o alta persoana supusacontrolului, controlul fiscal la fata locului poate fi efectuat numai in temeiul unei decizii aconducerii organului care exercita controlul (D.I.C.F.). In cursul unui an calendaristic se admiteefectuarea unui singur control la fata locului pe unele si aceleasi tipuri de impozite si taxe, pentruuna si aceeasi perioada fiscala. Durata unui control la fata locului nu trebuie sa depaseasca doualuni calendaristice in cazuri exceptionale prin decizia organului care efectueaza controlul, durata poate fi prelungita cu 3 luni. Durata reviziilor C.E.C.C. pot sa efectueze pana la 15 zile, iar in cazulintreprinderilor mari pana la o luna, iar prin decizia conducerii nu mai mult de 2 luni poate fi prelungit. Dupa criteriul momentului:a.Control nanciar preventiv - este un control specializat prin care se verica legalitatea,oportunitatea si conformitatea actelor nanciare controlate cu regulile prestabilite pentruacele acte. Vericare ce se face inainte de aprobare a actelor respective, in modobligatoriu sunt supuse acestui control urmatoarele operatiuni deschiderea sirepartizarea de credite bugetare modicarea si repartizarea lunarii a cheltuielilorbugetare vanzarea, gajarea sau inchirierea de

bunuri. Controlul nanciar preventivpoate exercitat atat de conducerea institutiilor publice, unitatilor cat si de organele decontrol ale Ministerului Finantelor. Controlul nanciar preventiv se exercita prinacordarea sau nu a vizei, prin semnatura si sigiliul personal al acelui care a infaptuitcontrolul.b.Control nanciar concomitent (de gestiune) - este acea forma de control ce sedesfasoara relativ in acelasi timp cu emiterea si aprobarea actelor supuse controlului.Obiectivul principal al acestui control consta in vericarea, respectarii normei juridiceprivitoare la: existenta, integritatea si pastrarea bunurilor si valorilor materialeefectuarea in numerar sau prin cont bancar al incasarilor si platilor, inclusiv a salariilorsi retinerilor din acestea respectarea legii a reglementarilor si deciziilor conduceriiinstitutiei respectivec.Control nanciar ulterior - se desfasoara dupa ce actele supuse controlului au fostemise si au produs efecte juridice, acesta este controlul cel mai ecient, intrucat seefectueaza cu amanuntime fara a stingeni activitatile curente ale unitatilor controlate. Elare un aspect si rol preventiv intru-cat permite tragerea unor concluzii care pot utilepentru activitatile viitoare. Dupa criteriul domeniului de actiune:a.Control nanciar intern (propriu) Articolul 56 1 . Controlul financiar public intern(1) Controlul financiar public intern reprezint un sistem general consolidat, implementat de Guvern i institu iile publice subordonate, ce cuprinde totalitatea procedurilor de management i control n sectorul public orientate spregestionarea bunurilor i fondurilor publice n mod economic, efectiv i eficace, ntru realizarea adecvat

 i oportun aobiectivelor i sarcinilor sale.(2) Controlul financiar public intern este bazat pe:a) management financiar i control; [Art.56 1 al.(2), lit.a) n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] b) audit intern; [Art.56 1 al.(2), b) n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] c)coordonarea i armonizarea centralizat n domeniu. Articolul 56 2 . Managementul financiar i controlul [Art.56 2 denumirea n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10]

(1) Executorii de buget poart r spundere pentru asigurarea bunei guvern ri prin implementarea adecvat asistemului de management financiar i control n institu iile publice. Managementul financiar i controlul cuprind n Oleg Televca - Drept Financiar

sistem procesele institu iei, inclusiv procesele de planificare, executare, management al riscurilor, control, monitorizare i raportare. [Art.56 2 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (2) Obiect al managementului financiar i al controlului snt toate activit ile institu iilor publice, inclusiv colectareaveniturilor, procedurile opera ionale, procedurile de achizi ii i contractare, angajamentele, executarea cheltuielilor, precum i recuperarea pl ilor nejustificate.(3) Sistemul de management financiar i control este organizat inndu-se cont de complexitatea i domeniul deactivitate a institu iilor publice i n conformitate cu cadrul normativ i metodologic elaborat

 i aprobat de MinisterulFinan elor.(4) Executorul de buget organizeaz sistemul de management financiar i control n scopul ob inerii unei asigur rirezonabile c obiectivele entit ii vor fi atinse prin:a) eficacitatea i eficien a opera iunilor;b) conformitatea cu legisla ia i cu regulamentele aplicabile;c) siguran a i optimizarea activelor i pasivelor;d) siguran a i integritatea informa iei. [Art.56

2 al.(4) n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (5) Modul de organizare a managementului financiar i controlului pentru asigurarea bunei guvern ri n institu iile publice este supus auditului intern i auditului extern. [Art.56 2 al.(5) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] Articolul 56 3 . Auditul intern(1) Auditul intern este o activitate independent i obiectiv , efectuat n baza evalu rii riscurilor, care ofer executorilor de buget servicii de consultan i de asigurare rezonabil privind eficacitatea sistemului de managementfinanciar

i control, organizat pentru atingerea obiectivelor institu iei publice. [Art.56 3 al.(1) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (2) Auditul intern contribuie la mbun t irea opera iunilor efectuate de institu iile publice prin evaluarea proceselor i oferirea recomand rilor privind mbun t irea lor.(3) Executorul de buget asigur func ia de audit intern instituind o unitate de audit intern n structura organiza ional a institu iei, dac aceasta este organ central de specialitate al administra iei publice. [Art.56

3 al.(3) n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (3 1 ) Institu ia care nu cade sub inciden a alin.(3) are dreptul s i creeze o unitate de audit intern conform prevederilor alin.(3 3 ), (3 4 ), (3 5 ), (3 7 ) i (3 8 ).(3 2 ) Institu iile subordonate autorit ilor publice centrale i locale au dreptul s

i creeze o unitate de audit intern cuacordul organului ierarhic superior i conform prevederilor alin.(3 3 ), (3 4 ), (3 5 ), (3 7 ) i (3 8 ).(3 3 ) Unitatea de audit intern se instituie n subordinea direct a executorului de buget.(3 4 ) Unitatea de audit intern se creeaz n limita statelor de personal existente n cadrul institu iei.(3 5 ) Executorul de buget informeaz n scris Ministerul Finan elor despre crearea n cadrul institu iei a unit ii deaudit intern.(3 6 ) Unit ile de audit intern ale autorit

 ilor publice centrale i locale au dreptul s efectueze auditul intern i ninstitu iile subordonate lor.(3 7 ) Unitatea de audit intern raporteaz direct executorului de buget.(3 8 ) Unitatea de audit intern prezint Ministerului Finan elor:a) pn la data de 1 martie, raportul anual de activitate a unit ii de audit intern pentru anul precedent;b) carta de audit intern;c) copia de pe planul strategic al activit ii de audit intern;d) copia de pe planul anual al activit ii de audit intern. [Art.56 3 al.(3 1 )-(3 8 ) introduse prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] (4) Auditorii interni nu efectueaz

revizii i controale, nu se implic n activit ile opera ionale ale institu iei publice i nu evalueaz activit i sau proceduri n care au fost implica i anterior. n cadrul efectu rii misiunilor de audit,auditorilor li se asigur accesul deplin i nelimitat la documentele i n spa iile necesare, precum i dreptul de a solicitainforma ii de la persoanele relevante. [Art.56 3 al.(4) modificat prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] [Art.56 3

al.(5) exclus prin LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] Articolul 56 4 . Coordonarea i armonizareacentralizat a controlului financiar public intern(1) Ministerul Finan elor este responsabil de elaborarea i monitorizarea politicii n domeniul controlului financiar public intern. (2) Ministerul Finan elor:a) elaboreaz i actualizeaz cadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern;b) monitorizeaz i evalueaz calitatea activit ii unit ilor de audit intern;c) monitorizeaz i evalueaz calitatea sistemului de management financiar i control;d) prezint

 Guvernului, pn la 1 mai, raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul precedent;e) coordoneaz i/sau organizeaz instruirea n domeniul managementului financiar i controlului, precum iinstruirea i certificarea profesional a auditorilor interni din sectorul public;f) elaboreaz i dezvolt mecanismele de certificare a auditorilor interni; Oleg Televca - Drept Financiar

g) avizeaz cartele de audit intern ale unit ilor de audit intern, instruc iunile privind particularit ile specifice deaplicare a Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public i reglement rile interne privind managementul financiar i controlul, elaborate de c tre executorul de buget;h) armonizeaz cadrul normativ n domeniul controlului financiar public intern cu bunele practici interna ionale;i) colaboreaz cu organismele interna ionale i cu institu iile de specialitate n domeniul controlului financiar publicintern. [Art.56 4 n redac ia LP108-XVIII din 17.12.09, MO193-196/29.12.09 art.609; n vigoare 01.01.10] [Titlul IX introdus prin LP172-XVI din 10.07.08, MO134-137/25.07.08 art.543, n vigoare 01.01.09]

b.Control nanciar extern - este exercitat in principal de organele de control ale MinFin.Auditul public extern privind modul de administrarea a mijloacelor nanciare si abunurilor publice se efectueaza de catre Curtea de Conturi a RMDupa criteriul termenului in care se efectueaza controlul:a.Control nanciar permanent - activitatea de control se efectueaza pe toata duratadesfasurarii activitatii controlateb.Control nanciar periodic - activitatea se desfasoara la anumite intervale de timp, etc. Oleg Televca - Drept Financiar