Starea economiei romanesti azi

Iat, suntem deja n anul 2030 i Romnia a nregistrat progrese majore n ceea ce privete economia de pia (cretere economic cu 0,5 % n fiecare din ultimii 10 ani!), calitatea vieii i accesul populaiei la serviciile publice. Astfel, rata consumului pe cap de locuitor a crescut vertiginos tot n ultimii 10 ani, n concordan cu prediciile economitilor UE i cu standardele impuse de prezena noastr n o aa companie select. Numrul mall-urilor s-a dublat, nenumrate firme i branduri de renume din afar iau deschis reprezentane iar numrul de construcii nregistreaz o curb ascendent n continuare. Putem spune, cu mndrie, c romnii s-au integrat, nu cu greuti, n piaa comun din cadrul UE. Mai mult, fiind capabili s brnduim (cuvnt deja asimilat n DEX, marc de netegduit a progresului) i s re-poziionm produsele noastre tradiionale horinca, slana i telemeaua de Bneasa pe aceast pia, acum suntem printre primii exportatori de produse tradiionale n ultimii 3 ani. Ca urmare a acestei creteri economice ieite din comun, romnii sunt i mai dispui s i petreac vacanele n strintate, peste 40% dintre acetia prefernd Bahamas, Antile i Bora Bora. Din cauza nenumrailor romni care viziteaz aceast ultim locaie, administraia local a permis chiar construirea unei mici bisericue (n care se pot intra i catolici, i ortodoci, ce are conteaz?) pentru ca turitii notri s se poate ruga n linite pentru propirea lor material, sigurana zilei de mine i pentru mplinirea pe toate planurile, n spe cel financiar, a copchiilor lor. Trebuie s admitem c acest gest de toleran maxim trebuie neaprat copiat ca model i impus ct mai degrab populaiei autohtone, care nc se afl prad unor preconcepii nvechite, propagate i ntreinute de activiti naionaliti demodai, afundai ntr-un cult pentru tradiia strmoeasc. n loc de concluzie, viz--viz de aspectul economic, suntem ndreptii s conchidem ntr-o not vesel: romnii sunt fericii pentru c au.