CURS 7 EXERCITAREA ACIUNII CIVILE LA INSTANTA CIVIL 2 situatii in care te poti adresa instantei civile separat 1.

in cazul exercitarii din oficiu a actiunii civile daca se constata ulterior ca prejudiciul a fost reparat doar partial, in acest caz pentru diferenta de prejudiciu care a mai ramas de reparat, partea civila se poate adresa instantei civile, cu actiune civil separat. 2. in cazul in care se constat ulterior solutionarii actiunii penale existenta unui prejudiciu nou respectiv fie a unui prejudiciu nascut, fie descoperit ulterior, in scopul repararii acestui prejudiciu, partea civila va putea formula actiune civila separata la instanta civila. In toate cazurile, actiunea civila care are ca izvor prejudiciul material sau moral creat de infractiune este scutita de taxa de timru. In afara acestor doua cazuri, doar in mod exceptional, daca se constata ca rezolvarea actiunii civile in cadrul procesului penal ar intarzia in mod nejustificat rezolvarea actiunii penale existand riscul depasirii duratei rezonabile a procesului penal, instanta va putea dispune disjungerea actiunii civile.In situatia disjungerii actiunii civile de actiunea penala, examinarea si solutionarea acesteia se realizeaza de instanta penal nu de instanta civil, la un termen separat. In conformitate cu noua lege nr. 202/2010, in scopul scurtarii duratei procesului penal in situatia in care exista un numar mare de parti civile adica in situatia de consortium procesual, daca acestea nu au interese contrare , sunt obligate s-si desemneze un reprezentant care sa le apere interesele n promovarea si in exercitarea actiunii civile. In cazul in care partile civile nu-si indeplinesc aceasta obligatie, instanta penala are dreptul si obligatia de a le desemna din oficiu un reprezentant.In acest scop, instanta va efectua o adresa catre serviciul de asistenta judiciara din cadrul baroului in vederea desemnarii unui avocat din oficiu care va reprezenta partile civile in proces.n primul caz suntem in prezenta unei reprezentari conventionale care are la baza teoria mandatului.Pentru aceasta este necesara intocmirea unei procuri speciale in forma autentica in fata notarului public fiind aplicabile dispozitiile legii civile privind mandatul. In cel de-al doilea caz, e vorba de o reprezentare judiciara a partii civile care are la baza dispozitia instantei.Instanta dispune prin incheiere numirea reprezentantului legal.In urma desemnarii reprezentantului, toate actele de procedura se comunica acestuia. O data indeplinita procedura fata de reprezentant, se prezuma prin lege ca este indeplinita fata de toate partile civile din proces.Aceasta regula are ca unic scop acela de asigurare a celeritatii solutionarii procesului penal. Totodata,in afara modalitatilor de stingere a actiunii civile in procesul penal prevazute in codul de procedura penal, modalitati care au la baza competenta exclusiva a instantei penale de solutionare a actiunii civile in procesul penal, legea nr. 202/2010 introduce consensualismul si recunoasterea pretentiilor n scopul rezolvarii actiunii civile atunci cand este exercitata in procesul penal. Astfel, noua lege prevede in mod expres ca actiunea civila se rezolva si prin tranzactie sau prin incheierea unui acord de mediere ori prin recunoasterea pretentiilor de catre inculpat si partea responsabila civilmente.Tranzactia ca modalitate de stingere a actiunii civile este precedata de o negociere directa intre parti .Ea are caracter judiciar

ceea ce inseamna ca trebuie realizata in mod nemijlocit in fata instantei penale. Ea trebuie sa indeplineasca cerintele legii civile(fiind contract), de aceea GM nu exista niciun impediment ca tranzactia sa fie intocmita anterior si semnata de parti in forma autentica in fata notarului public.In cazul tranzactiei daca indeplineste conditiile prevazute de lege atat cele de procedura cat si cele de fond sau substantiale, instanta penala nu va mai administra nicio proba pentru dovedirea actiunii civile pt ca probarea acesteia este inutila, ci ia act de tranzactia incheiata de parti. Acordul de mediere se intocmeste in conformitate cu prev. Legii 192/2006.Pt a fi valabil, acordul de mediere trebuie sa imbrace forma scrisa si trebuie semnat de parti si de mediator care este un ter autorizat, specializat in activitati de mediere.n acest caz, la fel, nu se mai administreaza nicio proba pt dovedirea actiunii civile ci instanta penala ia act de existenta acordului de mediere. In cazul in care partea inculpatul si partea responsabila civilmente fac o declaratie de recunoastere a pretentiilor, instanta penala va lua act de recunoastere, in acest caz instanta penala admite actiunea civila si obliga la reparatie in masura recunoasterii.Deasemnea, cu privire la pertentiile recunoscute nu se mai administreaza nicio proba ci ele se considera dovedite prin recunoastere.In acest caz, instanta penala va administra probe doar cu privire la pretentiile nerecunoscute.In privinta acestora, exercitarea si solutionarea actiunii civile se va realiza in continuarea procesului penal dupa regulile de procedura comune. SOLUTIONAREA ACTIUNII CIVILE IN PROCESUL PENAL Are la baza principiul potrivit caruia solutiile pe care instanta penala le poate da actiunii civile depind de solutiile pe care le da actiunii penale.Deasemenea, solutionarea actiunii civile in proc. penal are la baza si respectarea conditiilor de fond prevazute de legea civila(Conditiile rasp civile delictuale) Astfel: 1. In caz de condamnare instanta penala poate sa admita sau sa respinga actiunea civila dupa cum sunt sau nu sunt indeplinite conditiile rasp civile delictuale. 2. In caz de achitare, instanta penala admite actiunea civila si dispune obligarea inculpatului si a partii responsabile civilmente la reparatie daca achitarea s-a dispus pe temeiul prevazut de art. 10 lit b ind.1, precum si daca achitarea s-a dispus pe temeiul lui art 10 lit d ori daca achitarea s-a dispus pe art. 10 lit. e. In caz de achitarea instanta penala va respinge actiunea civila daca achitarea s-a dispus pe temeiul art. 10 lit. a ori art. 10 lit. c. 3. In caz de incetare a proc penal, instanta penal poate dup caz, in functie de indeplinirea conditiilor rasp civile delictuale sa admita sau sa resping actiunea civil.Daca incetarea proc penal s-a dispus pe temeiul prev de art.10 lit g.In caz de deces al inculpatului sau de radiere a pers juridice, la cererea expresa a partii civile pot fi introdusi in cauz, dup caz mostenitorii partii civile sau succesorii in drepturi ai partii civile in caz de reorganizare a pers juridice, ori lichidatorii in caz de desfiintare a pers juridice care e parte civil. In cazul in care intervine decesul partii civile/dizolvare intervin mostenitorii .(prin cerere de interventie).

Daca incetarea s-a dispus pe art.10 lit h, instanta poate dupa caz sa admita sau sa respinga actiunea civila(cu exceptia retragerii plangerii prealabile) Actiunea civila poate fi admisa/ respinsa si pe art 10 lit. i si i indice 1. In mod exceptional instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila in urmatoarele cazuri: 1. achitarea prev de art 10 lit b 2. incetare a procesului pe art. 10 lit. f 3. incetare constand doar in retragerea plangerii prealabile. 4. art. 10 lit j, cand exista aut de lucru judecat.

PATICIPANTII LA PROCESUL PENAL Organul de stat si pers care iau parte la intocmirea actelor necesare desfasurarii procesului penal.Sunt participnati organele judiciare, partile si alti subiecti procesuali si aparatorul si subiectii procesuali neinteresati martorul, expertul si interpretul. ORGANELE JUDICIARE in materie penala denumite si organe ale procesului penal sunt organele de urmarire peanl i instantele penale.Organele judiciare nu se confunda cu celelalte organe de stat implicate in efectuarea unor activitati care privesc procesul penal care sunt organe de stat extrajudiciare/ extraprocesuale, pentru ca intervin intr-o etapa extraprocesuala. Este vorba de asa numitele organe de stat constatatoare sau de constatare a infractiunilor.Aceste organe de stat sunt specializate in actiuni de constatare a infractiunilor care prezinta importanta pentru sesizarea organelor de urmarire penal.Astfel, organele constataroare se limiteaza doar la constatarea infractiunii dupa care au obligatia de a aduce la cunostinta organului de urmarire penala competent despre savarsirea infractiunii si de a inainta totodata acestuia actele de constatare intocmite. Organele constataoare-art. 214, 215 Cpp precum si in legi speciale Sunt organe constatatoare :organele inspectiilor , ale unitatilor de interes public art. 145 din Cp cu privire la infractiuni privind nerespectarea obligatiilor care formeaza obiectul controlului. - organele de conducere si de control al administratiei publice precum si a unitatilor la care se refera art. 145 Cp- public. infractiuni in legatura cu serviciul comise de persoane aflate in subordinea sau sub controlul lor. - ofiterii si subofiterii jandarmeriei cu privire la infr const in timpul misiunilor specifice. - Comandatii de nave si aeronave pt infractiuni constatate in afara porturilor si aeroporturilor - Agentii politiei de frontiera. - Sunt organe de constatare prevazute in legi speciale.Aici intra politia nationala potrivit prev legii 218/2002

Doar politia judiciara e organ de urmarire penala. Politia nationala si politia judiciara sunt organe de constatare. Autoritatea vamal Politia comunitara- fostul corp al gardienilor publici.

In afara organelor constatoare mai exista o categorie de organe care au competenta specifica in efectuarea unor acte de investigatie preliminara, extraprocesuale, intr-o etapa dinainte de declanarea procesului penal denumit in procedura penala actuala etapa actelor premergatoare serviciile specializate in culegere de informatii(SRI, SIE,SPP) ORGANELE DE URMARIRE PENALA 1. Organul de cercetare penala 2. Procurorul 1. Organul de cercetare penala desfasoara in procesul penal in faza preliminar, activitati de cercetare a infractiunilor constand n strangerea probelor necesare descoperirii infractiunilor, identificarii si prinderii persoanelor care sunt presupuse ca le-a savarsit precum si in scopul stabilirii raspunderii penale a acestora.Organul de cercetare penala isi desfasoara activitatea sub conducerea supravegherea si controlul procurorului.Astfel, cercetarii penale care formeaza domeniul de competenta al organului de cercetare penal, ii corespunde supravegherea acesteia ca una din modalitatile principale de aciune a procurorului in faza preliminara a procesului penal.Organul de cercetare penala efectueaza cercetarea cu privire la mare majoritate a infractiunilor(infr. de grav mica si medie).Organul de cercetare penala e de doua feluri: a. comun cercetarea cu privire la toate categoriile de infractiuni care este politia judiciara b. special care are o competenta special. Politia judiciara cunoaste doua proceduri si anume o procedura comun i proceduri speciale. Procedura comuna e reglementata in legea 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare. Politia judiciara este prevazuta si in codul de procedura penal, in art. 201 alin 3. Cpp. Aceast prevedere din Cpp e o prevedere comuna fiind indentic cu prevederea referitoare la desemnare a a politiei judiciare.Potrivit legii, politia judiciara provine din corpul national al politiei, membri ei fiind desemnati nominal de ministru MAI cu avizul proc general, al parchetului si isi exercita atributiile in procesul penal sub autoritatea proc general al parchetului de pe langa Iccj. Nu orice politist din cadrul politiei poate fi desemnat pentru a deveni membru al politiei judiciare ci este necesar ca politistul sa fie specializat n efectuarea de activitati judiciare. Din cadrul politiei judiciare fac parte agenti si ofiteri de politie judiciara

Sub aspectul competentei legea nu face nicio deosebire intre agenti si ofiteri, acestia avand aceeasi competenta care apartine politiei judiciare.