PORTOFOLIU TEORETIC

1). Regiunea naturala ecuatoriala. 1.1. 5 latitudine N si latitudine S. 1.2. Subregiuni: America de Sud bazinul Amazonului; Guyana; NE Podisul Brazilian. Africa bazinul fluviului Congo; litoralul Golfului Guineea; estul Madagascarului Asia de Sud-Est Indonezia; Filipine; Malaysia; estul insulei Sri Lanka-Ceylon. 1.3. Relieful altitudine medie ~ 1000 m. modelarea reliefului reflecta conditiile bioclimatice. procese chimice hidroliza; acumulari bogate argilo-nisipoase. descompunerea organica. alterarea reliefului versantii afectati de alunecari de teren. versantii protejati de paduri cu radacini adventive. capatanile de zahar Guyana; Madagascar in E; Brazilia in E. masivele si lanturile muntoase >1000 m creeaza discontinuitati. diferentiere in altitudine a temperaturilor. etajare a vegetatie. etajare a solurilor. 1.4. Hidrografie retea densa datorita precipitatiilor bogate. longitudinal sectoare de praguri cu cascade mari. sectoare cu panta mica.

1.5. Clima temperaturile medii lunare oscileaza intre 25 si 28C. amplitudini termice reduse. insolatia ridicata. evapotranspiratia bogata in conditiile unor temperaturi mari. umiditate si precipitatii insemnate. anual cad intre 1000 si 3000 mm precipitatii. in Arhipelagul Marschall precipitatiile ajung pana la 4500 mm. 1.6. Solurile pot fi acide sau bazice in functie de roca parentala. ferosoluri in baza. soluri scheletice la partea superioara. 1.7. Vegetatia padure bogata cunoscuta sub diferite denumiri selvas. hylaea. bosanes. numarul mare de specii si genuri cu ritm rapid de crestere. distributia etajata a componentelor. arbori cu valoare economica deosebita in Brazilia arborele de cauciuc (Hevea braziliensis). arborele de cacao (Theobroma cacao). palmierul de fibre textile (Astnocaryum vulgare) palmierul de vin (Maurita vinifera) in Africaacaju (Khaya) abanosul(Diospyros) in Asia de SEmango (Mangifera indica) arborele de scortisoara ( Cinnamomum zeylanicum) bananieri (Musa) bambusi (Bambusa procera).

1.8. Fauna padurea ecuatoriala adaposteste numeroase specii de animale de marimi diferite. maimute, lilieci de talie mare, lenesul, marsupiale, jaguari sau alte feline de prada. o varietate de pasari capapagalii colibri reptile de dimensiuni mariiguane serpi uriasi ca anaconda, boa.

2). Regiunile tropical-umede cu doua anotimpuri (subecuatoriale). 2.1.se desfasoara de o parte si de alta a regiunii ecuatoriale, frecvent pana la latitudine de 20. 2.2. SubregiuniAmerica centrala. estul Braziliei. o buna parte din India. Peninsula Indochina. SE Chinei. nordul Australiei. o mare parte din Africa CentralaGuineea. Burkina Faso. Nigeria. Sudan. Somalia. Uganda. Mozambic. Angola. vestul Madagascarului.

2.3. Relieful este format din campii, podisuri si chiar lanturi muntoase cu altitudini medii. modelarea reliefuluieste dependenta degradul diferit de acoperire cu vegetatie. regimul sezonier al precipitatiilor. rolul de ecran al vegetatiei. principalii agenti modelatorioscilatiile termice si de umiditate. vietuitoarele. apa de ploaie. apa curgatoare. alterarea reliefuluialterarea chimicahidratarea. hidroliza. spalarea in suprafata si siroireape versantii inclinati. alunecarile de terenpe versantii in care alteritul este bogat in argile. sufoziuneala contactul crustelor cu alteritele argiloase. procesele fluviatile procesele bioticeactiunea termitelor. crusteleconcentrari de oxizi de fier, mangan, aluminiu. vailevai scurtefragmenteaza versantii montani sau delurosi cu panta mai mare. vai seci. vai cu scurgere permanenta a apei. glacisurileSudan. BraziliaRio Branco. inselbergurile. 2.4. Hidrografia regiunile sunt traversate de rauri si fluviiNil Niger lacuriCiad. Nilulunul din cele mai lungi fluvii ale lumii. isi aduna apele din Podisul Ruanda. se varsa mai intai in lacul Victoria. Nigerul in cea mai mare parte strabate regiunea padurilor tropicale verzi iarna si savana. prin lungimea sa se situeaza pe locul al treilea in Africa.

2.5. Climase succed doua sezoane distincteunul cald si umed. altul cald si uscat. sezoanele sunt legate de pendularea sezoniera a alizeelor si a calmelor ecuatoriale in sezonul cald si umedamplitudinile termice scad. temperaturi cuprinse 20 si 25. precipitatii convective bogate. umezeala are valori de peste 75%. in sezonul cald si uscatalizeul este dominant. amplitudini termice diurne de 10 - 15. cantitati de precipitatii anual de 1000 1500 mm. climat musonicIndia. Indonezia. SE Chinei. pe coastele Americii Centrale. varaeste cald, foarte umed. nebulozitate mare. ploi de convectie. furtuni frecvente. precipitatii peste 1000 mm. precipitatii extremeConakry peste 4000 mm. Assam India 11500 mm. iarnaseceta. nebulozitate foarte mica. evapotranspiratie puternica. ploi rare. 2.6. SolurilelixisoluriAfrica. acrisoluriChina de SE. America de Sud. in regiunile de savanasoluri rosii. soluri negre.

2.7.Vegetatiapadurile tropicale cu frunze cazatoare se afla indeosebi la altitudini mici. sunt mai dese. au structura complexa. savaneleformatiuni ierboase. graminee xerofile cu inaltimi de la 0,5m la 5m. palcuri de arbori cu inaltime redusa, tulpini strambe si noduroase. in Africasavane cu baobabi (Adasonia digitata). savane cu acacii. savane cu palmieri. savane cu arbusti si arbori cu inaltime mica. in America de Sud savana este predominant ierboasa cu tufe rare de arbusti. campasul brazilian. lianosul venezuelean. pantanaesul din Bolivia. padurea din regiunile musonicesunt frecvente in India si in SE Asiei. arbori inaltipana la 30 -35 m cu densitate mai redusa. arbori cu inaltimi reduse si arbusti care au densitate mare. santalul (Santalum album). abanosul (Diospyros melanoxylon) teckul (Tectana grandis). 2.8. Faunaeste bogata. in padurimaimuta. furnicar. tapir. iguane. papagali. in savana elefanti. zebre. antilope. pasari. termite.

3) Regiunile naturale tropical uscate. 3.1. includ suprafete in zona tropicelor, la latitudini de 15 - 25. 3.2. Subregiuniin Emisfera nordicanordul AfriciiSahara. Peninsula Arabia. Irakul. Iranul. o buna parte din Pakistan. vestul Indiei. o parte din Podisul Mexican. in Emisfera sudicanordul statului Chile. sudul Africii. partea central-vestica a Australiei. 3.3.Reliefulaltimetric pana la 500m. campii si podisuri joase. depresiuni si podisuri intramontaneMexic. muntiin AfricaAhagar. Hoggar. Tibesti. in Iran. in Afganistan. modelarea reliefuluiprocese fizico-mecanice impuse de insolatie. fragmentarea rocii. ridicarea apei prin capilaritate din panza freaticaformare de cruste de sulfati, cloruri, carbonati. sebka in Sahara. alcaliflats in SUA. salinas in America de Sud. oscilatiile de temperatura impun dilatari-comprimari. variatiile de umiditatehaloclastism. takare. vanturilefurtuni de prafrelief eolian pedimente si glacisuri de eroziunecampii acumulativeplaya. bajada.

3.4.Hidrografiaeste dezorganizata. raurile nu ajung decat rar la marginea continentului, majoritatea se opresc la periferia muntilor sau in depresiuni endoreice. regimul scurgerii apei pe vairegiuni endoreicefara scurgere. Sahara de est. centrul si V Australiei. depresiunilacuriEyre. Ciad. rauri mari in regiuni montane. vai mariueduri in Sahara. marile fluvii isi micsoreaza treptat debitulNil. Senegal. Murraay-Darling.

3.5.Climauscaciune excesiva. temperaturi mari. amplitudini termice ridicate indeosebi diurne. precipitatii extrem de putine (sub 200 m). umiditate relativ redusa (sub 50%). temperaturile medii anuale oscileaza intre15 -16C in fasiile litorale sau pe muntii mijlocii. 25 - 28C in interiorul continentului. insolatie puternica ce va da temperaturi la nivelul suprafetei de nisip de peste 50C (in Sahara s-au inregistrat pe nisip valori de 72 - 80C) maxima absoluta 5813 septembrie 1922 Al Aziziyah din Libia precipitatiile sunt reduse. cantitatile anuale de precipitatii sunt sub 200 mmscad chiar sub 100 mm, in deserturile hiperaride. cresc la 300500 mm in semidesert. deserturi in care precipitatiile se produc cu regularitate sezonieraSahelul sudanez ploile cad in iulie-septembrie. Australia, Orientul Apropiat, California ploile cad iarna. deserturi in care precipitatiile cad rar si fara periodicitatein Sahara media anuala sub 100 mm. in M.Hoggar media anuala este de 59 mm. in Namim media anuala este de cca 30 mm. deserturile din zonele litorale din vecinatatea curentilor reciprecipitatii foarte mici. sub 0,5 mm la Arica in Chile. cca 30 mm la Walvis Bay-Namib. permanent, in regiunile aride si semiaride bat alizeele. 3.6. Solurilesunt slab dezvoltate, lipsind in regiunile hiperaride. calcisolurileSahara. Arabia. Iran. Australia. Marele Bazin. gipsisolurileIrak. Siria.

3.7.Vegetatiaaproape ca lipseste. exista plante anuale si perene cu adaptari specifice. un peisaj inedit il ofera oazelenumeroase plante de culturacurmali. leandru. arborele de fistic. formatiuni ierboase din specii xerofile dispuse in cateva strate. formatiuni arbustive si ierboase cu o dezvoltare circumdesertica. brusa cu acaciiAfrica de Nord aflata intre savana si desert. brusa cu acteeMexic. catinga braziliana. scrubul australian. 3.8.Fauna este saraca. specii de animale mai insemnatedromaderul. antilopa de desertSahara. carnivorevulpea sahariana. coiotul american. cateva marsupiale australienecartita de desert. sobolanul. cangurul. numeroase rozatoare. soparle. serpi veninosi. scorpioni. 4) Regiunile naturale mediteraneene. 4.1.ocupa suprafete la latitudini de 30-40, precumpanitor in insulele si statele riverane M. Mediterane. 4.2 Subregiunitarmul californianSan Francisco. Los Angeles. in Chile. S-V Republicii Africa de Sud. in sudul Australiei.

4.3.Reliefulspecific este cel montan. urca in altitudine pana la 1500 m mai rar 2000m. in regiunile aridedezagregari vara. alterari iarna. procese de spalare in suprafata. eroziune diferentiala. siroire. transport bogat de aluviuni in sezonul umed. glacisuri mixtede eroziune. de acumulare. o intensa degradare a suprafetelor de versant prin rigole si torenti. rocile au un rol in morfogenezain masivele de calcarlapiezuri. polje pe granitetafoni. alunecari pe versantii de flisfrane. 4.4.Hidrografiadoua categorii de bazine majoritatea sunt rauri mici, cu pante marialimentare dependenta de regimul precipitatiilor. la viituri se inregistreaza debite de 500 3000 m/s. in perioada apelor mici coboara la cativa m/s. bazine extinsedepasesc 10000 km Ebru. Tibru. Sacramento. au scurgere cu caracter permanent. la peste 2000 m au alimentare nivo-pluvialascurgere maxima in martie aprilie. scurgere minima toamna. la altitudini medii alimentarea pluvio-nivalaamplifica debitele din martie aprilie. al doilea maxim in noiembrie decembrie. minima va fi in august septembrie. in regiunile joase cu alimentare pluvialascurgerea mare va fi intre decembrie mai. scurgeera minima vara.

4.5.Climase caracterizeaza prin doua sezoane distincte cu scurte intervale tranzitorii. vara se inregistreaza temperaturi ridicatetemperaturi medii lunare de 20-25C. in sezonul rece temperaturi mai coboratetemperaturi medii lunare de 5 - 10C. temperaturile medii anuale oscileaza intre 15si 20. maximele absolute pot ajunge la peste 35C. cantitatea anuala de precipitatii variazain medie este de 500 1000 mm. pe tarmurile regiunii mediteraneene bat frecvent vanturi. vanturi reciMistralulin sudul Frantei. Borape tarmul dalmatic. vanturi caldeSanta Anape tarmul vestic american. Bergpe tarmul sud-african. 4.6.Solulmult mai variat in comparatie cu regiunile aride si semiaride. soluri fertile avand un profil de pana la un metru grosime cu humus si baze solubile. diferite tipuri din claselecambisoluri. luvisoluri. soluri halomorfe. kastanoziomuri. vertisoluri. 4.7.Vegetatiaexista paduri si tufarisuri xerofite cu frunze mici, dure, cerate. paduri xerofite dezvoltate pe versantii muntilor in general pana la altitudinea de 1500 m in sectoarele uscate si pe calcarestejarul de stanca (Quercus Ilex) arbustifistic. otetar. luar. tulichina. levantica. pe terenurile mai umedestejarul de pluta (Quercus suber). pinul maritim (Pinus maritima). pinul de Alep (Pinus halepensis). arbustilevantica. mirt. fistic.