Curs 1 Obiectivul didacticii Didactica gr.

. Didaskein- a nva, didactik- arta de a nva Consacrarea termenului a realizat-o pedagogul ceh Amoscomenius prin lucrarea Didactica Magna. Semnificaia iniial era arta a predrii, arta universal de a-i inva pe toi totul. Comenius arat c a inva pe altul e a ti ceva i a face i pe altul s invee, s tie repede, plcut, temeinic. Didactica cuprinde toate problemele de nvare i educare. Comenius este primul care vorbeste de necesitatea de a manifesta grija pentru copii def mintal, de a-i instrui i educa. Comenuis arat ca toi cei nscui ca oameni sunt nscui cu scopul de a fi oameni. Cu ct cineva este mai greoi, cu att are mai mult nevoie de ajutor spre a se elibera de mrginirea i prostia sa, pt ca nu exist nici un caz att de nefericit care s nu fie susceptibil de a se imbuntii. Cei mintea slab devin mai cultivai in comportament. Concepia sa cu privire la educatie, nvarea a fost dezvoltata de ali mari pedagogi, dar contribuia cea mai mare a avut-o pedagogul german Nerbart. - obiectivul didacticii este procesul de nvare - cele 2 componente ale procesului de invare se afl in strns interdependenta, realizarea obiectivelor predrii depind de substratul psihic al inv. Obiectivul Didacticii- proces de nvare- teorie tiin a procesului de invare ce reflect relaiile dintre latura acestuia i interdependenta dintre procesul de invare i contextul social in care se desfasoara. Didactica studiaz i sistemul de invamant ca ansamblu al instituiilor de instructie i educatie, studiaz principii; tehnologia didactic, formele de organizare i desfasurare a actvitii didactice- relatia dintre conduitele profesionale i modalitiile de rspuns ale obiectului aciunii (elevii), in vederea armonizrii acestora. Didactica- tiina teoretic, avnd ca scop elaborarea bazelor teoretice de organizare a procesului de invamint dar i o tiin practic, de a forma deprinderi, conduite, de a modela personalitatea copiilor prin instrucie. A instrui pe cineva- a-l transforma, a-i forma personalitatea. Coninutul instruciei e mai restrns dect al educatiei, care are ca scop trensformarea personalitii celui educat. Instrcuie- aciuni contiente care au ca scop formarea de cunotiine, priceperi, deprinderi. Instrucia se realiz in coala, in activitatea prof-elev. In sfera didacticii intr tot ceea ce e implicat in predare i invare. Didactica studiaz procesul de invamant in ceea ce are el esenial independent de obiectul de invamant sau tipul de coala in care se realiz. Problemele specifice sunt studiate de metodicile de predare ale disciplinei. Didactica- baza teoretic a metodicii, metodica ofer baza concret pt generalizrile didacticii. In nvamantul special exist i alte tipuri de metodici: de terapie ocupaional, psihomotorie, educare vizual, orientri in spaiu. Procesele de invamant- cea mai inalt form de organizare a instruirii- ansamblu de aciuni exercitate sistematic de educator asupra educatilor intr-un cadru instituional in vederea formrii personalitatii in raport cu idealul educaional. Educatorul- persoana pregtit in mod special pt desfasurarea acestei activiti. Procesul de invamant se desfasoara in cadrul unitiilor sistemului de invamant avnd particulariti specifice de la o unitate instituional la alta. Sistemul de invamant- organizare instituional a invamantului; invamantsubsistem integrat i subordonat , sistemului global de invamant. Procesul de invamant - parte a sistemului in care sunt incluse instituiile colare.

In 1950, a avut loc la Bucuresti o conferin a cadrelor didactice din colile speciale: principiile sunt valabile pt inv special, procesul de invamant are particulariti specifice, dar componentele sunt aceleai ca in oricare institutie de invamant. Componente: - obiectivele condenseaz tipul de rezultate scontate. Ce informatii, deprinderi trebuie s fac - resursele umane, agenii aciunii, prof, elevi, aportul prinilor. Didactica modern pune in centru elevul, proful conduce activitatea din coala i din afara ei. - Continutul: suportul de baz, ceea ce a acumulat elevul, cunotiinele sunt programate dup nivelul de dificultate. - Mijloacele de invamant i materialele didactice pot fi intuite sau figurative, truse aparate. - Formele de organizare: pe clase sau lecii - Timpul colar: ani, semestre, ore de curs, planificat de profesor- interaciunea tuturor componentelor- caracter sistematic al procesului de invamant. Procesul de invamant - relatia predare-invare-evaluare- reprezinta o alternan de activitati de predare-invare i evaluare ce alctuiesc o unitate organic. Scopul angajarea elevilor in trirea de experiene organizate pedagogic. Procesul de nvamant imbin tehnicile de munc cu eforturile de insuire din partea elevilor- bagaj de structuri cognitive care permit relevarea datelor importante ce i se prezint. Predarea- ansamblul de operaii, sistematice intreprinse de prof in vederea desfasurarii optime a inv. A preda- a provoca schimbri in comportamentul elevilor printr-o experien organizat pedagogic, presupune cunoaterea particularitilor intelectuale i fizice ale elevilor. nvarea- schimbarea in comportamentul individual ca urmare a unei experiene proprii, ca rspuns la influentele mediului care confer o mare capacitate de aciune asupra mediului inconjurtor. Invarea colara- activitatea supus observrii, controlului sistemic al profesorului. Invarea- proces, produs, condiionat de anumii factori: 1. ca proces- succesiune de operaii, stri, contient finalizate in comportament, proces de reflectare a realitii in plan superior. Invarea impune un activism susinut din partea elevilor, sarcina profesorului e de a determina participarea elevilor in proces 2. ca produs- ansamblu de rezultate exprimate in idei, principii, atitudini. Invarea condiionat de factori: - condiii interne: particularitiile celui care inva- factori biologici: dezvoltarea fizic, starea analizatorilor - factori psihologici: nivelul dezvoltarii intelectuale - condiii externe: mediul colar, familia. Invarea uman imbrac mai multe tipuri: 1. nv psiho-motorie- insuirea de scheme motorii 2. inv cognitiv-dobndirea de cunotiine intelectuale 3. inv afectiv- reacii la situaii afectogene 4. nv practic- deprinderi de autoservire, autogospodrie 5. nv moral- deprinderi de conduit social