Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

Planete Extrasolare (Exoplanetele)

I. Informatii generale O planeta extrasolara sau o exoplaneta este o planeta ce se gaseste in afara sistemului nostru solar. Pana in septembrie 2011, numarul acestora ajunsese la 558 de candidate, majoritatea dintre acestea fiind descoperite prin alte metode decat observarea directa. Cele mai multe dintre ele sunt planete gigantice asemanatoare lui Jupiter. Conform definitiei data de Uniunea Astronomica Internationala, o planeta trebuie sa orbiteze o stea. Au existat insa rapoarte ale unor asa zise planete (uneori numite planete interstelare) ce ar pluti libere in spatiu. Planetele extrasolare au devenit un subiect investigat stiintific la jumatatea secolului al 19-lea. Astronomii au presupus ca acestea ar exista insa nu stiau cat de comune ar fi sau daca exista si unele asemanatoare Pamantului. Primele confirmari ale existentei acestora au avut loc in anii 1990; incepand cu anul 2000 mai bine de 15 planete au fost descoperite in fiecare an. Se estimeaza ca mai bine de 10% din stelele asemanatoare Soarelui au propriile planete insa se poate ca procentul sa fie mai mare. Descoperirea acestor planete ridica si mai multe semne de intrebare privind posibilitatea existentei vietii extraterestre pe unele astfel de planete. Pana acum "Gliese 581 d", a treia planeta a stelei "Gliese 581" (la aproape 20 ani lumina departare de soare) pare a fi cel mai bun exemplu de posibila exoplaneta terestra ce habiteaza imediat in zona acestei stele. Adica aceasta planeta pare a fi pozitionata la o distanta optima fata de stea, dar posibilul efect de sera de pe aceasta exoplaneta ar putea cauza o crestere substantiala a temperaturii suprafetei acesteia.

II.Metode folosite pentru detectarea exoplanetelor: 1. Astrometria - Aceasta metoda consta in masurarea precisa a pozitiei stelei pe cer si observarea modului in care aceasta isi schimba pozitia in timp. Daca steaua are o planeta, atunci influenta gravitationala a acesteia va provoca miscarea stelei pe o mica orbita eliptica.

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

2. Metoda Doppler - Variatiile in viteza de miscare a stelei fata de Pamant pot fi deduse utilizand efectul Doppler. Aceasta a fost si este cea mai productiva metoda folosita. 3. Sincronizarea Pulsarului - Un pulsar (miezul ce ramane in urma exploziei unei stele ca o supernova) emite unde radio foarte regulate, in concordanta cu rotatiile lui. Micile anomalii in aceste sincronizari pot fi cauzate de prezenta unei planete. 4. Metoda Tranzitului - Daca o planeta tranziteaza steaua pe care o orbiteaza, stralucirea acesteiea scade foarte putin. Volumul de stralucire ce scade in urma trecerii planetei prin fata acesteia depinde de marimea planetei. 5. Discul Circumstelar - Un disc de praf cosmic inconjoara multe stele, si acest praf poate fi detectat deoarece absoarbe lumina venita de la stea si o re-emite ca radiatie infrarosie. Diverse trasaturi ale acestui disc de praf cosmic pot sugera prezenta unei planete. 6. Eclipsarea Binara - Intr-o eclipsa al unui dublu sistem stelar, planeta poate fi detectata prin gasirea unei variabilitati minime pe parcursul miscarii acesteia de dute - vino. 7. Faza Orbitala - Ca si Luna sau Venus, si exoplantele au faze. Fazele orbitale depind de inclinatia orbitei. Prin studierea fazelor orbitale, oamenii de stiinta pot calcula dimensiunile particulelor din atmosfera planetelor. 8. Polarimetria - Lumina stelelor devine polarizata atunci cand interactioneaza cu moleculele atmosferice. Un instrument numit Polarimetru este folosit in cautarea exoplanetelor, dar pana acum nu a gasit nici una. III.Gliese 581 Gliese 581, steaua n jurul creia orbiteaz planeta proaspt identificat este intens studiat de astronomi de aproximativ 10 ani i este localizat la 20,3 ani lumin fa de Terra, n constelaia Libra (Balan). Ea face parte din grupul Piticelor Roii, adic este o stea mic (avnd circa o zecime din masa i diametrul Soarelui), rece, cu lumina slab, care arde foarte lent i are o vrst estimat la 10 miliarde de ani. Observaiile efectuate sugereaz c astrul are cel puin ase planete: Gliese 581 b, c, d, e, f i g. Procesul de detecie a unor astfel de planete este foarte complicat, telescopul neputnd sa le observe direct pentru c reflect mult prea puin lumin. Astronomii observ ns oscilaiile stelelor, n funcie de care calculeaz masa i orbitele planetelor care le nconjoar.

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

Gliese 581 b, avnd aproximativ dimensiunea lui Neptun, a fost prima planet descoperit n august 2005. Aceasta face o orbit complet n jurul astrului ei n doar 5,4 zile. Descoperirea planetei Gliese 581 c n aprilie 2007 a produs senzaie deoarece se afla la limita inferioar a zonei Goldilocks. Dei temperaturile la suprafaa ei pot varia ntre 0 i 40 C, cercetrile au artat c este posibil ca efectul de ser s ridice temperaturile pn la 500 C la suprafaa planetei (dezvoltnd un climat asemntor lui Venus). Tot n 2007 a fost descoperit i planeta Gliese 581 d, aflat la limita exterioar a zonei Goldilocks. Avnd o mas de 7 ori mai mare dect a Terrei, este puin probabil s fie format doar din material pietros, dar aflndu-se ntr-o zon care permite apei s rmn lichid, este posibil s fie acoperit de un ocean planetar. n 21 aprilie 2009 a fost anunat descoperirea planetei Gliese 581 e. Avnd o mas de numai 1,9 ori mai mare dect cea a Pmntului, ea este cea mai mic exoplanet descoperit pn n prezent. Gliese 581 e este totui prea aproape de steaua sa, fapt care o face prea fierbinte pentru a permite existena unor forme de via. Surpriza a venit miercuri, 29 august, cnd astronomii de la Observatorul W. M. Keck din Hawaii (unul dintre cele mai mari observatoare astronomice din lume) au anunat descoperirea planetelor Gliese 581 f i Gliese 581 g. Deoarece prima planet are de 7 ori masa Pmntului i i ia 433 de

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

zile pentru a nconjura o dat astrul, condiiile de susinere a vieii sunt departe de a fi ndeplinite. Altfel st ns situaia n cazul lui Gliese 581 g, care a atras imediat atenia, deoarece toate calculele indic c se afl n centrul zonei Goldilocks! De ce este important acest lucru? n primul rnd este practic prima confirmare a faptului c planetele pot exista la o distan potrivit de soarele lor. Faptul c am identificat o astfel de planet n imediata noastr vecintate (20 de ani lumin raportat la mrimea Universului este o distan insignifiant) sugereaz c planetele locuibile sunt ceva banal. Dac lum ca i exemplu doar Calea Lactee (care conine ntre 100 i 400 de miliarde de stele) i presupunem c doar 10% dintre acestea sunt orbitate de astfel de planete, rezult c avem doar n galaxia noastr circa 10-40 de miliarde de corpuri cereti care ar putea susine viaa. S scdem procentul la 1% i tot obinem un numr imens! n al doilea rnd , condiiile permit existena apei lichide. n al treilea rnd , avnd masa doar de 3.1-4.3 ori mai mare dect cea a Terrei, planeta ar trebui s fie format din scoar solid i gravitaia s fie destul de puternic pentru a menine o atmosfer. Deoarece se afl la mic distan de soarele ei (pe care l orbiteaz n 37 de zile), planeta a ntmpinat o rezisten gravitaional puternic din partea acestuia, fapt care i-a ncetinit n timp micarea de rotaie pn ce a devenit "blocat", cu o fa permanent luminat i cu cealalt n ntuneric (ntocmai ca Luna noastr). O prim aproximare sugereaz c temperaturile la suprafaa ei variaz de la 71 C la -34 C, ceea ce duce la concluzia imediat c cea mai confortabil zon ar fi "linia" de mijloc care delimiteaz ziua de noapte. In prezent exista sase exoplanete potential locuibile, respectiv: Gliese 581g, Gliese 667C c, Kepler-22b, HD 85512b, Gliese 163c si Gliese 581d. Principiul Goldilocks Principiul Goldilocks afirm c ceva trebuie s se ncadreze n anumite limite, n opoziie cu atingerea extremelor. Este folosit, de exemplu, n ipoteza Pmntului rar pentru a se afirma c o planet trebuie s fie nici prea departe nici prea aproape de soare pentru a susine viaa. Fiecare extrem ar putea duce la incapacitatea planetei de a susine viaa. O astfel de planeta este numit planet Goldilocks Principiul Goldilocks provine dintr-o poveste pentru copii Goldilocks i cei trei uri n care o feti gsete o cas cu trei uri. Fiecare urs are diferite lucruri, cum ar fi alimente, paturi, etc. Dup ce a testat pe fiecare dintre cei trei, Goldilocks a stabilit c unul a avut ntotdeauna prea multe lucruri ntr-un singur extrem (prea calde, prea mari, etc. ), unul n cealalt extrem (prea reci, prea mici, etc. ), iar unul a avut lucruri exact cum trebuie

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

Prima imagine a unei exoplanete Pe cnd studiau cu telescopul spaial Hubble un grup de stele foarte tinere din asociaia stelar TW Hydrae, astronomii au descoperit foarte aproape de una un obiect care prea o exoplanet. Avea s fie prima exoplanet vzut direct, aflat la 230 de ani lumin deprtare de noi. Din pcate steaua n jurul creia se rotete planeta (obiectul mare din imagine) este o pitic brun, un obiect care nu este nici stea nici planet. Exoplaneta (obiectul rou) se numete 2M1207b i este nc n formare, deplasndu-se printr-un disc de materie.

IV.Extremele. Unele exoplanete, ies in evidenta prin caracteristici deosebite, cum ar fi marimea foarte mica sau foarte mare, densitatea ridicata, dar si altele. 1. Cea mai mica Kepler-10b este cea mai mica exoplaneta din cele cunoscute. Pana in ianuarie 2011, cand a fost anuntata descoperirea ei, Gliese 581 era cea care detinea acest titlu. 2. Cea mai mare Cea mai mare exoplaneta descoperita vreodata este si una dintre cele mai ciudate iar, teoretic, nici n-ar trebui sa existe, potrivit oamenilor de stiinta. Este vorba de planeta extrasolara Dubbed TrES-4, care este de 1,7 ori mai mare decat Jupiter (cea mai mare dintre planetele sistemului nostru solar) si care apartine unei subclase de planete cu densitati mici. Planeta este situata la aproximativ 1.400 de ani lumina de Pamant si face o rotatie completa in jurul stelei sale in doar trei zile si jumatate. 3. Cea mai apropiata exoplaneta Epsilon Eridani b orbiteaza in jurul unei stele asemanatoare cu Soarele, la doar 10,5 ani lumina distanta de Pamant. Este atat de apropiata incat telescoapele ar putea fi in curand capabile sa o fotografieze.

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

4. Planeta cu trei sori O exoplaneta asemanatoare cu Jupiter, situata la 149 de ani lumina distanta de Terra, are trei sori, cel mai important dintre acestia fiind similar cu Soarele in ceea ce priveste masa. Sistemul cu trei stele este cunoscut sub denumirea HD 188753. Planeta este destul de fierbinte, orbitand foarte aproape de steaua principala.

5. Cea mai rece si mai indepartata de noi Cu o temperatura la suprafata de minus 220 de grade Celsius, planeta extrasolara OGLE-2005BLG-390L b este probabil cea mai rece exoplaneta. Orbiteaza in jurul unei stele pitice rosii, este de 5,5 ori mai masiva decat Terra si este situata la circa 28.000 de ani lumina departare de noi, facand-o cea mai indepartata exoplaneta din cele descoperite pana acum.

6. Cea mai fierbinte Exoplaneta WASP-12b este cea mai fierbinte planeta extrasolara descoperita vreodata - circa 2.200 de grade Celsius. Aceasta este o planeta gazoasa, aflata la 870 de ani lumina departare de Pamant, este de 1,5 ori mai grea decat Jupiter si de circa doua ori mai mare.

7. Cea mai veche Cea mai veche exoplaneta are 12,7 miliarde de ani si s-a format cu 8 miliarde de ani inainte de Pamant si la doar 2 miliarde de ani dupa Big Bang. Descoperirea sugereaza ca planetele sunt foarte comune in Univers si ca viata ar fi inceput cu mult mai devreme decat si-au imaginat oamenii de stiinta.

8. Cea mai tanara Cea mai tanara exoplaneta are mai putin de un milion de ani si orbiteaza in jurul stelei Coku Tau 4, care este situata la 420 de ani lumina departare.

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

9. Cea mai usoara Exoplaneta HAT-P-1 are circa jumatate din greutatea planetei Jupiter, dar este mult mai intinsa si ar putea pluti in apa daca ar exista un bazin suficient de mare cat sa o cuprinda.

10. Cea mai rapida SWEEPS-10 orbiteaza in jurul stelei sale de la o distanta de doar 1.190.914 kilometri, atat de aproape incat un an pe aceasta planeta trece la fiecare 10 ore. 11. Exoplaneta bogata in apa GJ 1214b este o exoplaneta situata la 40 de ani lumina de Pamant si bogata in apa, ce orbiteaza in jurul unei stele pitice. Este de circa trei ori mai mare decat Terra si de aproximativ 6,5 ori mai grea. Cercetatorii cred ca este un fel de lume acvatica, cu un centru solid. 12. Cu cele mai multe sanse de a fi locuibila Planeta extrasolara Gliese 581 d ar putea fi una dintre planetele locuibile. Are o masa de opt ori mai mare decat cea a Pamantului si este situata pe o orbita potrivita pentru ca apa lichida sa existe la suprafata - o conditie esentiala pentru viata. Gliese 581, steaua in jurul careia orbiteaza Gliese 581 d, este o stea pitica rosie, situata la 20,5 ani lumina de Pamant. 13. O exoplaneta foarte densa Una dintre cele mai dense exoplanete este COROT-exo-3b. Este aproximativ de marimea planetei Jupiter, dar are o masa de cel putin 20 de ori mai mare, facand-o de circa doua ori mai densa decat plumbul.

V.Prima planeta extrasolara observata in Romania. Observatorul Astronomic Galati a observat cum o exoplanet a tranzitat steaua n jurul creia se nvrte.

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

Steaua se afl 665 ani lumin de noi i are o exoplanet ct Jupiter dar mai puin dens. Nu ar fi o alegere bun pentru o nou cas cci planeta se afl la numai 6 milioane de km de stea i are la suprafa 450 C. Echipa de la Galai (Ovidiu Tercu i Alex Dumitriu) a ndreptat telescopul spre stea, a luat imagini din minut n minut timp de 2,4 ore i a msurat strlucirea stelei. n curba de lumin obinut s-a identificat planeta pentru c aceasta a blocat din lumina stelei. Nu cu mult dar ndeajuns ca s poat fi observat.

Observatorul de la Galai are cel mai mare telescop din ara noastr folosit n tiin i fac ce ar trebui s fac (i) astronomii profesioniti romni. Cum ei nu o fac (chiar dac au telescop mai mare) rmne ca numele rii s fie salvat de pasionaii de astronomie. Exoplaneta nu a fost descoperit de la Galai dar acesta este primul pas. Eu unul atept ca la Galai s se descopere primul asteroid de pe teritoriul romnesc.

Curba de lumina a stelei. Grafic: Observatorul Astronomic din Galai

Fomalhaut O echip de astronomi, condus de Paul Kalas, a observat timp de opt ani steaua Folmahault aflat n constelaia Piscis Austrinus, la o deprtare de 25 de ani lumin deprtare de Soare. S-a

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

folosit telescopul spaial Hubble. Steaua Fomalhaut are un inel gigant de praf i gaz n jurul su, ce prezenta urme clare de perturbaii produse de o planet. Dar planeta nu era vizibil fiind prea slab ca strlucire. Totusi s-a putut calcula orbita planetei dup perturbaiile pe care le producea n discul de praf.

O imagine luat n 2004 i alta n 2006, artau un corp foarte slab ca strlucire, situat la marginea discului de praf i gaze, dar nu se putea stabili atunci dac era chiar planeta cutat sau o stea de pe fundal. n luna mai 2008 a venit confirmarea i astfel Paul Kalas a descoperit exoplaneta Fomalhaut b. Exoplaneta face o rotaie complet n jurul stelei n 872 de ani, i se afl la o deprtare de 119 ori mai mare dect distana Soare-Pmnt.

Sistemul 1RXS J160929.1-210524

Proiect realizat de Vatavu Mihai-Gabriel Facultatea de Geografie si Geologie Anul I Grupa Geografia Mediului 11

Numele ei este ciudat, dar steaua are o planet. Planeta a fost descoperit n 2007 i de atunci astronomii o observ prin cele mai mari telescoape. Steaua este o gigant portocalie, mai rece dect Soarele i se afl la 500 de ani lumin deprtare. Planeta se afl la 50 de miliarde de km de stea i este de opt ori mai masiv dect Jupiter.

Pictoris Pictoris este o stea tnr de numai 12 milioane aniori. Asta nu o mpiedic s aib o planet care se rotete n jurul ei o dat la 15 ani. Sistemul se afl la 64 ani lumin de noi. Planeta este un super Jupiter dar ceea ce ne nclzee este faptul c steaua este similar Soarelui.