Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 5
Curs 5
PIATA MUNCII
5.1. Coninutul pieei muncii i caracteristicile 5.2. Oferta i cererea de munc 5.3. Mecanismul de funcionare a pieei muncii 5.4. Fenomene noi pe piaa muncii
Orice munca cu caracter salarial depusa fara contract este interzisa prin lege si sanctionata ca atare. Aceasta este denumita generic munca la negru si este insotita de multe consecinte negative pentru cei ce o presteaza.
Apropierea pietei muncii de normalitate implica un minimum de conditii Asigurarea nengradita a dreptului la munca; Interzicerea muncii fortate; Asigurarea disciplinei in munca; Asigurarea protectie in munca; Respectarea dreptului la odihna si refacerea capacitatii de munca; Perfectionarea pregatirii si reconversia profesionala; Respectarea libertatii de asociere in sindicate, potrivit legii; Respectarea dreptului la greva.
5.2. CEREREA SI OFERTA DE MUNCA Cerere de munca reprezinta nevoia de munca salariala ce se formeaza intr-o economie de piata concurentiala la un moment dat sau pe o anumita perioada, exprimata prin numarul locurilor de munca Oferta de munca- reprezinta resursele de munca de care dispune societatea la un moment dat si care se delimiteaza pe baza urmatoarelor criterii: salarizare, posesia aptitudinilor fizice si intelectuale necesare pentru o munca, cautarea sustinuta a unui loc de munca, precum si disponibilitatea unei persoane de a ocupa imediat un loc de munca. Cm si Om se exprima pe domenii, calificari, grad de calificare, etc. si se comensureaza in ore de munca, locuri de munca cu timp complet sau partial in diferite proportii, sub alte forme indirecte, norme de munca de diferite genuri, pe produse, pe timp, mixte, atipice, etc.
5.3. Mecanismul de functionare a pietei muncii Mecanismul de functionare a pietei muncii- reprezinta un ansamblu de legaturi intre partenerii individuali autonomi, ca viitori salaritati, si patronatele autonome care solicita si utilizeaza munca salariala, precum si legaturile si negocierile dintre preprezentantii acestor doua parti, adica organizatiile de sindicat si organizatiile patronatelor, care se deruleaza
Interesul de a avea un venit ct mai mare l determin pe salariat s depun munc suplimentar, ceea ce are ca rezultat diminuarea timpului liber i creterea dificultilor de refacere a forei de munc. Acesta se numete efectul de substituie, pentru c, salariatul nlocuiete o parte din timpul liber cu timpul de munc.
Atunci cnd salariul atinge o mrime care permite posesorului forei de munc s aib condiii de via apropiate de aspiraiile sale, el renun la munca suplimentar, n favoarea timpului liber. Acesta se numete efectul de venit
omajul
Fenomenul omajului a fost recunoscut oficial ncepnd cu anul 1991, odat cu intrarea n vigoare a Legii nr. 1/1991 privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor profesional.
omajul este o stare negativ a economiei care afecteaz o parte din populaia activ disponibil prin neasigurarea locurilor de munc. omajul este un dezechilibru pe piaa muncii i reprezint excedentul ofertei fa de cererea de munc.
omerii sunt toi cei api de munc, dar care nu gsesc de lucru i care pot fi angajai, parial sau n ntregime, numai n anumite momente ale dezvoltrii economice, deci formeaz un surplus de for de munc peste numrul celor angajai. Foarte cunoscut este definiia somajului dat de Biroul Internaional al Muncii. Potrivit acestei definiii, este omer oricine are mai mult de 14 ani i ndeplinete concomitent urmtoarele condiii: este apt de munc; nu muncete; este disponibil pentru o munc salariat sau nesalariat; caut un loc de munc.
Forme de omaj
omajul voluntar determinat de refuzul de a se angaja al celor care apreciaz c salariul si condiiile de munc nu recompenseaz eforturile pe care ei le-ar face cnd lucreaz Graficul omajul voluntar
omajul involuntar sau keynesian. omerii din aceast categorie nu refuz s lucreze la un anumit salariu care se formeaz n funcie de relaia cerere ofert de pe piaa muncii. Cererea de munc este determinat de nevoia (cererea) de bunuri care este ns influenat evident de preul bunurilor. Cnd preul pe piaa bunurilor crete, oferta de bunuri are tendina s creasc, dar nu i cererea de bunuri care chiar s-ar putea diminua. Dac la un pre existent pe piaa bunurilor, oferta de bunuri este mai mare ca cererea, pe piaa muncii acest dezechilibru provoaca somaj involuntar. omerii acetia accept salariul existent dar nu exist cerere de munc pentru ei Graficul omajul involuntar
omaj natural este acel nivel al omajului pentru care preurile se stabilizeaz i corespunde potenialului economiei naionale pe o anumit perioad. omajul natural include numai omaj fricional i omaj structural, ceea ce nseman c la nivelul potenial al PIB omajul ciclic este zero; omajul ciclic este excedentul ofertei de munc a crei genez ciclic este determinat de conjunctura economic i caracterul sezonier al diferitelor activiti. Se aplic pentru:
- somajul conjunctural cauzat de alternana perioadelor de prosperitate i depresiune care caracterizeaz lumea industrial; - somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activiti precum construciile, agricultur, turism, etc.
omanjul structural determinat de restructurarea economic, geografic, zonal, social, etc.; omajul tehnologic cauzat de nlocuirea unor tehnici i tehnologii vechi cu altele noi; omajul tehnic generat de inactivitatea forat determinat de grave defeiuni ale unor instalaii, ntreruperea energiei etc; omajul fricional sau tranzitoriu care apare n intervalul dintre ncetarea activitii la un loc de munc i ncadrarea ntr-un nou loc de munc. Are dimensiuni mari n economiile rilor mari i dinamice; omajul aparent sau vizibil specific populaiei active disponibile care caut loc de munc; somajul deghizat specific locurilor de munc cu productivitate slab i situaiilor n care sunt angajai evident mai muli salariai dect numarul celor necesari.
Caracteristici
nivelul omajului care se determin n mod absolut (ca numr de persoane) i relativ (ca rat a somajului calculat ca nr.someri/populatia activ): R=Nr.omeri/PAD x100); intensitatea omajului n funcie de care se poate vorbi de somaj total si parial; durata somajului sau perioada de somaj care poate fi mai lung sau mai scurt; structura omajului dup criterii precum ocupaia, gradul de calificare, domeniul de activitate, categoria de vrst, sexul, vechimea n munc, etc.
omajul provoac anumite efecte economice i sociale, precum: reducerea PIB; creterea cheltuielilor cu protecia social; reducerea eficienei forei de munc; reducerea veniturilor individuale; efecte sociale generale: creterea criminalitii, sinuciderilor, ceretorilor, etc. efecte asupra sntii psihice a omerului: stri depresive, sentimental de marginalizare i excludere social, etc.
Msuri pasive ale politicii pieei forei de munc Msurile pasive ale politicii forei de munc urmresc s compenseze, ntr-o anumit msur, veniturile deficitare cauzate de omaj, pentru a uura consecinele personale i sociale ale acestuia. Cele mai importante msuri pasive ale politicii ocuprii sunt: ajutorul de omaj; ajutor de integrare profesional; alocaia de sprijin.
Msuri de combatere a omajului: acordarea de credite ntreprinderilor mici i mijlocii n condiii avantajoase; subvenionarea locurilor de munc; faciliti acordate angajailor; organizarea cursurilor de calificare, recalificare i perfecionare a omerilor, etc. Msuri de prevenire a omajului: Informarea i consilierea profesional; Medierea muncii; Consultan i asisten pentru nceperea unei afaceri; Stimularea mobilitii forei de munc, etc.