Sunteți pe pagina 1din 11
Grila nr.1 Concurs de promovare în func ţ ii de execu ţ ie a judec

Grila nr.1

Concurs de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor - 8 mai 2011 -

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a n

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

1 Inculpatul A s-a hotărât să evadeze din Penitenciarul X în care se afla în executarea unei pedepse cu închisoarea. Pentru realizarea planului său l-a atras şi pe inculpatul B, căruia i-a explicat ce urmează să facă, deţinut în acelaşi penitenciar, care avea acces la blocul alimentar de unde putea să procure un instrument susceptibil de a fi adaptat pentru a asigura forţarea unui sistem de închidere. La data de 06. 06. 2010, în timp ce se afla în curtea penitenciarului, profitând de neatenţia paznicilor, inculpatul A a forţat sistemul de închidere al unei uşi folosindu-se de instrumentul procurat de inculpatul B, a escaladat un gard şi a părăsit locul de deţinere. Faptele săvârşite de inculpaţii A şi B constituie:

A. infracţiunea de evadare prevăzută de art.269 alin.1 şi alin.2 C. pen. pentru inculpatul A şi complicitate la infracţiunea de evadare prevăzută de art.26 raportat la art.269 alin.1 şi alin.2 C. pen. pentru inculpatul B;

B. infracţiunea de evadare prevăzută de art.269 alin.1 şi alin.2 C. pen. pentru inculpatul A şi infracţiunea de înlesnire a evadării prevăzută de art.270 alin.1 C. pen. pentru inculpatul B;

C. infracţiunea de evadare prevăzută de art.269 alin.1 C. pen. pentru inculpatul A şi infracţiunea de înlesnire a evadării prevăzută de art.270 alin.1 C. pen. pentru inculpatul B.

Răspuns: C

2 Prin sentinţa din 31. 10. 2008, judecătoria l-a condamnat pe inculpatul A la o pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b C. pen., fapta fiind comisă la data de 19. 02. 2008. Cu privire la starea de recidivă s-a reţinut că fapta a fost comisă de către inculpat după ce anterior a executat o pedeapsă de 8 luni închisoare, stabilită prin sentinţa penală din 28. 06. 2006 a Judecătoriei P, considerată ca executată la data de 21. 11. 2007. Prin sentinţa penală din 28. 06. 2006 a Judecătoriei P, inculpatul fusese condamnat la pedeapsa închisorii de 3 luni pentru infracţiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a Cod penal şi se dispusese revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală din 06. 09. 2005 a Judecătoriei D, astfel încât s-a ajuns la pedeapsa de 8 luni închisoare. Hotărârea astfel pronunţată este:

A. nelegală, întrucât nu se poate reţine în sarcina inculpatului starea de recidivă;

B. legală, întrucât sunt întrunite condiţiile primului termen al recidivei mari postexecutorii;

C. legală, întrucât sunt întrunite condiţiile recidivei mici.

Răspuns: A

3 La locuinţa inculpatului a fost efectuată o percheziţie domiciliară în vederea depistării şi a ridicării de droguri şi alte substanţe aflate sub control naţional. Conform procesului verbal de percheziţie şi a examinării fizico-chimice cantitative şi calitative a substanţelor şi a obiectelor ridicate, au fost identificate droguri de risc (cannabis şi rezină de cannabis) şi droguri de mare risc (heroină). De asemenea, inculpatului i-au fost recoltate probe de urină, analizele confirmând consumul anterior de droguri (haşiş, cannabis, heroină). S-a dovedit că inculpatul, în perioada august - decembrie 2010, prin acte repetate, în baza unei rezoluţii unice, a oferit droguri de risc, respectiv cannabis, martorilor A şi B. S-a dovedit şi că inculpatul a deţinut droguri de risc şi de mare risc pentru consum propriu. Faptele săvârşite de inculpat constituie:

A. infracţiunea prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată şi completată, cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. în concurs cu infracţiunea prevăzută de art.4 alin.1 şi alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată şi completată;

B. infracţiunea prevăzută de art.2 alin.1 şi alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată şi completată, cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. în concurs cu infracţiunea prevăzută de art.4 alin.1 şi alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată şi completată;

C. infracţiunea prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată şi completată, cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. în concurs cu infracţiunea prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată şi completată, şi cu infracţiunea prevăzută de art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000, modificată şi completată.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: A

Pagina 1 of 11

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a n

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

4 Inculpatul A s-a hotărât să recruteze tinere pentru a le exploata, inclusiv de a le vinde unei alte persoane care urma să le oblige să practice prostituţia. Astfel, în cursul lunii ianuarie - februarie 2011, cu ajutorul inculpatului B, în oraşul PN, inculpatul A a racolat trei tinere minore în vârstă de 16 şi 17 ani pe care, sub ameninţare, le-a transportat în municipiul O şi le-a vândut pentru diverse sume de bani altui bărbat care le-a obligat să practice prostituţia. Inculpaţii A şi B au fost condamnaţi definitiv pentru aceste fapte. Încadrarea juridică legală, pentru fapta săvârşită de inculpatul A, este:

A. infracţiunea de proxenetism prevăzută de art.329 alin.1, alin.2 şi alin.3 C. pen.;

B. infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art.13 alin.1 cu referire la art.12 alin.1 şi alin.2 din Legea nr.678/2001, modificată şi completată;

C. infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art.13 alin.1, alin.2 şi alin.3 cu referire la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, modificată şi completată.

Răspuns: C

5 În cursul lunii august 2010, soţia inculpatului A, vânzătoare de pepeni în piaţa din oraşul P, a avut un conflict cu persoana numită M, de asemenea vânzătoare în piaţă, cele două persoane lovindu-se reciproc. În acest context războinic, inculpatul A s-a prezentat la conducerea secţiei de poliţie competente pentru a depune plângerea soţiei sale şi a cere eliberarea unei adrese către Serviciul de Medicină Legală, pentru constatarea leziunilor pe care victima le prezenta. În timp ce se afla în sediul secţiei, inculpatul A a fost abordat de inculpatul B, ofiţer de poliţie judiciară, funcţionar cu atribuţii de control în sensul legii penale, căruia i-a relatat problema pe care o avea. Acesta, prevalându-se de influenţa pe care o avea asupra medicilor din cadrul Serviciului de Medicină Legală, pentru a-i determina să îi elibereze soţiei inculpatului A un certificat medico-legal în care să se menţioneze cât mai multe zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea rănilor care i-au fost produse (în vederea folosirii acestuia în procesul penal cu M), i-a pretins inculpatului A şi a primit de la acesta suma de 300 de lei. Deşi lucrarea penală nu se afla în lucru la inculpatul B, acesta, ca să-l ajute pe inculpatul A, în prezenţa acestuia, a modificat datele unei persoane de pe o adresă deja întocmită, semnată şi ştampilată, pregătită pentru a fi expediată Serviciului de Medicină Legală într-o altă lucrare de un coleg al său şi i-a înmânat-o inculpatului A. Ulterior, pentru că soţia sa şi-a retras plângerea prealabilă, inculpatul A, deşi a depus adresa la instituţia destinatară, nu a mai avut nevoie de intervenţia la Serviciul de Medicină Legală şi i-a cerut inculpatului B să îi dea înapoi suma de 300 de lei. Faptele săvârşite de inculpaţi constituie:

A. infracţiunea de luare de mită prevăzută de art.254 alin.1 şi alin.2 C. pen. raportat la art.5, art.6 şi art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, în concurs cu infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art.288 C. pen. pentru inculpatul B, respectiv infracţiunea de dare de mită prevăzută de art.255 C. pen. raportat la art.5, art.6 şi art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, în concurs cu infracţiunea de uz de fals prevăzută de art.291 C. pen. pentru inculpatul A;

B. infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art.257 alin.1 C. pen. raportat la art.5 alin.1, art.6 şi art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, în concurs cu infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, raportat la art.288

C. pen. pentru inculpatul B şi infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută de art.6 indice 1 din Legea

nr.78/2000, modificată şi completată, în concurs cu infracţiunea de uz de fals prevăzută de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, raportat la art.291 C. pen. pentru inculpatul A;

C. infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art.257 alin.1 C. pen. raportat la art.5 alin.1, art.6 şi art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, în concurs cu infracţiunea de fals material în

înscrisuri oficiale prevăzută de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, raportat la art.288

C. pen. pentru inculpatul B, respectiv infracţiunea de uz de fals prevăzută de art.291 C. pen. pentru

inculpatul A.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: B

Pagina 2 of 11

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a n

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

6 În cursul zilei de 26. 11. 2010, inculpatul B, care se îndeletnicea cu comerţul cu amănuntul la tonetă în Piaţa G, i-a comunicat inculpatului A că urma să primească de la furnizorii lui, cetăţeni străini, o cantitate de marfă pentru care nu are bani să plătească preţul, iar cea mai bună metodă pentru a o obţine ar fi ca un poliţist să le ia marfa cetăţenilor străini sub pretextul confiscării, urmând ca el să o comercializeze, iar câştigul să fie împărţit. Inculpatul A, ofiţer de poliţie, funcţionar cu atribuţii de control în sensul legii penale, a fost de acord, urmând să ducă la îndeplinire înţelegerea într-o zi ulterioară când va fi el de serviciu. La data de 28. 11. 2010, după ce inculpatul B i-a comunicat locul în care se află cetăţenii străini având asupra lor marfa care urma să îi fie livrată de aceştia, inculpatul A a oprit în trafic autoturismul condus de martorul M şi i-a comunicat acestuia că mărfurile se confiscă întrucât actele de provenienţă nu par în regulă, nu a întocmit niciun document cu privire la ridicarea mărfurilor şi constatarea contravenţiilor, deşi în atribuţiile sale de serviciu intrau şi aceste activităţi, ci a ridicat bunurile şi le-a transportat la domiciliul său, unde au fost împărţite cu inculpatul B. Marfa a fost găsită în urma efectuării percheziţiilor domiciliare şi a fost confiscată de autorităţile abilitate întrucât s-a constatat că persoanele care o introduseseră în România au încălcat dispoziţiile referitoare la importul de bunuri, săvârşind o contravenţie pentru care legea prevede sancţiunea amenzii. Încadrarea juridică pentru faptele săvârşite de inculpatul A este:

A. infracţiunea de luare de mită prevăzută de art.254 alin.1 şi alin.2 C. pen. raportat la art.5 alin.1, art.6 şi art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, în concurs cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, raportat la art.248 C. pen., întrucât s-au săvârşit două infracţiuni diferite;

B. infracţiunea de luare de mită prevăzută de art.254 alin.1 şi alin.2 C. pen. raportat la art.5 alin.1, art.6 şi art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, întrucât infracţiunea de abuz în serviciu este absorbită de infracţiunea de luare de mită;

C. infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, modificată şi completată, raportat la art.248 C. pen., întrucât infracţiunea de luare de mită este absorbită de aceasta.

Răspuns: A

7 În timp ce era judecat pentru săvârşirea infracţiunii de omor, inculpatul a luat legătura cu martorul, prieten apropiat, pe care l-a rugat să declare că, în ziua în care s-a comis infracţiunea de omor, s-au întâlnit într-o localitate situată la 400 de km de locul faptei, unde au petrecut toată ziua, împrejurări esenţiale pentru soluţionarea cauzei. Martorul a fost audiat de instanţă şi a prezentat versiunea pe care o convenise cu inculpatul. Judecătorul i-a solicitat martorului să dea detalii cu privire la desfăşurarea evenimentelor la care a asistat în compania inculpatului în ziua în care s-a comis omorul. În aceste împrejurări, martorul a revenit asupra declaraţiei, a arătat că nu ştie cum şi-a petrecut inculpatul timpul în ziua în care s-a comis fapta pentru care era judecat, relatând discuţia avută cu inculpatul cu privire la denaturarea adevărului. Martorul a semnat declaraţia astfel susţinută, iar inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de omor. În speţă se va reţine:

A. tentativa la infracţiunea de mărturie mincinoasă comisă de martor, cu privire la care se reţine cauza de nepedepsire prevăzută de art.260 alin.2 C. pen., şi instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă comisă de inculpat;

B. infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă comisă de inculpat şi infracţiunea de mărturie mincinoasă în forma tentativei comisă de martor, cu privire la care intervine cauza de nepedepsire prevăzută de art.260 alin.2 din C. pen.;

C. instigarea neurmată de executare săvârşită de inculpat.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: C

Pagina 3 of 11

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a n

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

8 Începând cu luna mai 2010 şi până în luna februarie 2011, inculpaţii A şi B, sub promisiunea oferirii unui loc de muncă în străinătate, cazare şi masă gratuite, au racolat, la diferite intervale de timp, mai multe persoane de pe raza municipiului X, pe care inculpaţii C şi D le-au transportat în Spania unde le-au predat inculpaţilor E şi F. Inculpaţii E şi F, prin folosirea de violenţe şi ameninţări le-au exploatat pe cele 62 de victime prin plasarea ca forţă de muncă în agricultură. Între inculpaţi au intervenit înţelegeri referitoare atât la modul în care victimele erau exploatate, cât şi la modul de împărţire şi de investire a profitului. Astfel, inculpaţii au fost de acord ca banii să fie strânşi în Spania de E şi F care să-i trimită în România inculpatului C prin intermediul unui serviciu de transfer de bani. Inculpatul C s-a ocupat în România de găsirea unor imobile şi de obţinerea unor credite, iar inculpaţii A, B şi D au angajat consultanţi care le-au dat sfaturi tuturor inculpaţilor cu privire la încheierea contractelor necesare. Inculpatul C a deschis un cont bancar care era alimentat periodic cu sumele trimise de E şi F. În luna februarie 2011, inculpatul A a plătit preţul pentru un imobil, în care s-a mutat cu familia, cumpărat pe numele menajerei sale. Inculpatul B, în aceeaşi perioadă, a dobândit în leasing un autoturism, iar avansul şi ratele au fost plătite din banii trimişi de E şi F. Inculpaţii E şi F au cumpărat bijuterii pe care le-au donat copiilor lor, iar inculpatul D a încheiat un act simulat cu o altă persoană prin care a justificat suma obţinută. Faptele săvârşite de inculpaţii A, B, C, D, E şi F constituie:

A. infracţiunea de iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional organizat în concurs cu infracţiunea de trafic de persoane şi cu infracţiunea de spălare de bani;

B. infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni în concurs cu infracţiunea de trafic de persoane;

C. infracţiunea de trafic de persoane în concurs cu infracţiunea de spălare de bani.

Răspuns: A

9 În noaptea de 20/21. 03. 2010, inculpaţii A şi B, înarmaţi cu cuţite, au escaladat gardul locuinţei familiei V şi P la care inculpatul B lucrase cu câteva zile înainte la sortat cartofi şi, după ce s-au uitat pe un geam şi au constatat că părţile vătămate dormeau, au intrat în casă pe o uşă neasigurată. După ce au aprins lumina, inculpaţii au început să caute bunuri pe care să le sustragă, luând o geantă de voiaj în care au pus mai multe pachete de cafea, băuturi şi diverse obiecte de îmbrăcăminte, precum şi sume mici de bani găsite prin sertare. Inculpatul B a tăiat cablul telefonic şi, conform înţelegerii cu inculpatul A, a rămas tot timpul în apropierea acestuia, în zona uşii de acces în cameră, urmând să folosească violenţa împotriva părţilor vătămate, dacă acestea se trezesc în timp ce A căuta şi alte bunuri susceptibile de a fi sustrase. Observând lumină în camera în care se aflau inculpaţii, partea vătămată P s-a dus să o stingă, fiind lovită de inculpatul B cu cuţitul în zona antebraţului. La strigătele de groază ale acesteia, victima V s- a trezit şi s-a îndreptat spre cameră, fiind lovită de mai multe ori de inculpatul B cu cuţitul în zona gâtului, în piept şi în spate, până a căzut jos, decedând până la plecarea inculpaţilor din locuinţă cu bunurile sustrase. Urmare a loviturilor primite, partea vătămată P a suferit leziuni care nu i-au pus în primejdie viaţa, dar care au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale, iar victima V a decedat ca urmare a leziunilor suferite. Referitor la infracţiunea de omor deosebit de grav şi la infracţiunea de tâlhărie, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B, se vor reţine şi următoarele cauze speciale de agravare:

A. săvârşirea faptei asupra a două sau mai multor persoane şi săvârşirea faptei pentru a ascunde sau înlesni săvârşirea unei tâlhării în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, respectiv săvârşirea faptei de două sau mai multe persoane împreună, fapta a avut una din urmările arătate în art.182 şi săvârşirea faptei de o persoană având asupra sa o armă în cazul tâlhăriei;

B. săvârşirea faptei pentru a ascunde sau înlesni săvârşirea unei tâlhării în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, respectiv săvârşirea faptei de două sau mai multe persoane împreună şi săvârşirea faptei în timpul nopţii în cazul tâlhăriei;

C. săvârşirea faptei prin cruzimi şi pentru a ascunde sau înlesni săvârşirea unei tâlhării în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav, respectiv săvârşirea faptei de două sau mai multe persoane împreună şi săvârşirea faptei de o persoană având asupra sa o armă în cazul tâlhăriei.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: B

Pagina 4 of 11

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a n

DREPT PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

10 În luna ianuarie 2010, partea vătămată P a împrumutat câte 10. 000 de euro de la inculpaţii A şi B, fiind de acord să restituie împrumutul în rate până la sfârşitul anului. Întrucât după plata primei rate partea vătămată nu a mai achitat nicio sumă de bani şi nu a mai răspuns la telefon, în luna septembrie 2010 a găsit în cutia poştală un înscris semnat de inculpaţii A şi B prin care aceştia îi solicitau să restituie împrumutul în cel mai scurt timp, dacă nu doreşte să fie băgat în frigider, „ca peştii la gheaţă”. Înscrisul era însoţit de fotografia copilului părţii vătămate pe care era marcat semnul crucii. Cunoscând că inculpaţii au un temperament violent şi că au fost implicaţi în mai multe dosare penale vizând infracţiuni de violenţă, partea vătămată a formulat plângere prealabilă pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare. După câteva săptămâni, inculpaţii A, B şi C l-au urmărit pe copilul părţii vătămate pe care l-au luat cu forţa de pe stradă şi l-au transportat la locuinţa inculpatului B de unde partea vătămată a fost sunată de inculpatul A care i-a comunicat că îi vor elibera copilul dacă plăteşte suma împrumutată. În aceste împrejurări, partea vătămată le-a spus inculpaţilor că ar putea obţine o sumă de bani cu titlu de împrumut de la un prieten, pe care să o remită inculpaţilor a doua zi. Ulterior, pentru că partea vătămată nu a obţinut banii, inculpaţii B şi C i-au cerut să semneze în alb un înscris prin care garanta cu un bun imobil datoriile pe care le avea faţă de inculpaţii A şi B, urmând ca, în schimbul înscrisului, să fie eliberat copilul. După predarea înscrisului, copilul părţii vătămate a fost eliberat în urma dispoziţiei date prin telefon de către inculpatul A. Încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpaţii A, B, C este:

A. infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189 alin.1 şi alin.2 C. pen. în concurs cu infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi alin.2 C. pen. pentru toţi inculpaţii;

B. infracţiunea de şantaj, prevăzută de art.194 alin.1 C. pen. în concurs cu infracţiunea de lipsire de libertate prevăzută de art.189 alin.1 şi alin.2 C. pen. pentru inculpaţii A şi B, respectiv infracţiunea de lipsire de libertate prevăzută de art.189 alin.1 şi alin.2 C. pen. pentru inculpatul C;

C. infracţiunea de şantaj în formă continuată prevăzută de art.194 alin.1 C. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen., în concurs cu infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art.189 alin.1 şi 2 C. pen., pentru toţi inculpaţii.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: B

Pagina 5 of 11

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

11 Prin sentinţa penală a Curţii de Apel B s-a admis cererea de extrădare a inculpatului A. B., persoană cu dublă cetăţenie, română şi israeliană, formulată de autorităţile judiciare din Israel şi s-a dispus măsura arestării preventive şi predarea acestuia autorităţilor din ţara solicitantă. S-a reţinut că persoana extrădabilă este urmărită pentru punerea în executare a unui mandat de arestare preventivă emis de Tribunalul din Tel Aviv pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi fals. În materia extrădării, în raporturile dintre România şi Israel sunt aplicabile prevederile Convenţei europene de extrădare, semnată la Paris la 13. 12. 1957 şi ratificată de România prin Legea nr.

80/1997.

Persoana extrădabilă a fost audiată şi a formulat opoziţie la extrădare. Împotriva hotărârii de admitere a cererii de extrădare a declarat recurs persoana extrădabilă, motivând că autoritatea judiciară din Israel nu a început urmărirea penală împotriva sa, iar în ceea ce îl priveşte este incident principiul,, non bis în idem", deoarece în trecut s-a dispus în România pentru aceleaşi fapte neînceperea urmăririi penale, respectiv scoaterea de sub urmărire penală, aspecte care rezultă din actele dosarului. Judecând recursul, instanţa:

A. respinge recursul, ca nefondat;

B. admite recursul formulat, reţinând ca întemeiat doar faptul că nefiind începută urmărirea penală, cererea de extrădare nu poate fi admisă, nefiind îndeplinită condiţia ca persoana să fie urmărită penal;

C. admite recursul, constatând că în România s-a desfăşurat un proces penal pentru aceiaşi faptă.

Răspuns: A

12 Prin rechizitoriul întocmit la data de 19.04.2008 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Secţia de urmărire penală şi criminalistică, a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi trimis în judecată inculpatul C. V., deputat în Parlamentul României, pentru săşirea infracţiunii prev. de art. 248 comb. cu art. 248 indice 1 Cod penal, fiind sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia penală. La termenul din 12.01.2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia penală a constatat împrejurarea că în cursul lunii decembrie 2008 a expirat durata mandatului de deputat al inculpatului C. V., acesta nemaifiind validat pentru un nou mandat ca senator sau deputat şi că, parchetul a sesizat instanţa în raport de dispoziţiile art. 40 alin. 2 raportat la art. 29 pct. 1 lit. A Cod procedură penală, având în vedere calitatea de deputat dobândită de inculpatul C. V. după săşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa. Totodată, s-a mai reţinut că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. V. s-a comis pe raza sectorului 1 Bucureşti, în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, respectiv în timpul exercitării funcţiei de secretar de stat, aceasta neavând legătură cu atribuţiile de serviciu ca parlamentar. În această situaţie competenţa de soluţionare a cauzei pe fond revine:

A. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- Secţia penală, în conformitate cu dispoziţiile art.29 pct.1 lit.b Cod procedură penală;

B. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în conformitate cu dispoziţiile art.29 pct.1 lit.a Cod procedură penală;

C. Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: C

Pagina 6 of 11

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

13 Prin sentinţa penală din 25 noiembrie 2009, Tribunalul Gorj - Secţia Penală, a condamnat pe inculpatul S. M., la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. De art. 215 alin. 1, 3 şi 5 Cod penal. A menţinut măsura asiguratorie a sechestrului instituită în cursul urmăririi penale de către procuror, în vederea confiscării speciale cu privire la autoturismul marca Volvo, care a fost folosit la săvârşirea infracţiunii. A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât prejudiciul a fost recuperat. Prin decizia din 12 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova a fost respins ca nefundat, apelul declarat de inculpatul S. M. Împotriva acestei decizii a declarat, în termen legal, recurs inculpatul S. M. fără a arăta motivele de recurs. Apărătorul recurentului inculpat, în concluziile orale, în dezbateri, a solicitat admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunţate în cauză, numai cu privire la greşita menţinere a măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă asupra autoturismului proprietate personală a inculpatului, iar în rejudecare să se dispună ridicarea acestei măsuri. Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus:

A. respingerea ca nefondat a recursului;

B. admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri numai cu privire la greşita menţinere a măsurii asigurătorii a sechestrului dispusă asupra autoturismului şi a înlăturat această măsura, întrucât instanţele au omis să dispună confiscarea specială a acestuia;

C. admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe în vederea pronunţării asupra confiscării speciale.

Răspuns: B

14 Prin sentinţa penală din 15. 06. 2009, Tribunalul C. a respins cererea formulată de petenta M. I., însuşită de condamnatul I. E. având ca obiect revizuirea sentinţei penale din 12. 02. 2007 a Tribunalului C. În considerentele hotărârii s-a reţinut că petenta a solicitat revizuirea sentinţei susmenţionate, arătând că aceasta este netemeinică şi nelegală, întrucât fratele său I. E. se află în executarea unei pedepse de 20 ani închisoare, deşi nu este vinovat de comiterea infracţiunii de omor calificat. Cererea a fost însuşită de condamnatul I. E. Instanţa a apreciat că, pe calea revizuirii se tinde la o nouă examinare a cauzei, invocându-se aspecte ce au fost avute în vedere şi cu ocazia soluţionării cauzei pe fond. De asemenea, aceasta a mai apreciat că motivele invocate de petentă nu se încadrează în niciunul din cazurile de revizuire prev. de art. 394 alin. 1 Cod procedură penală. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel petenta M. I., care a invocat că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererilor în probaţiune pe care le-a formulat, constând în audierea a doi martori. Calea de atac a fost însuşită de condamnatul I. E, acesta participând la toate termenele de judecată în apel, cu excepţia termenului la care au avut loc dezbaterile, la care a fost prezent într-o cauză civilă, în calitate de martor. Prin decizia din 18. 11. 2009, Curtea de Apel C a respins ca nefondat apelul declarat. Sesizată cu judecarea recursului declarat de petenta M. I., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus:

A. admiterea recursului, casarea integrală a deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel, cu motivarea că aceasta este lovită de nulitate absolută întrucât condamnatul a lipsit de la dezbateri;

B. admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor pronunţate în cauză şi trimiterea dosarului pentru rejudecare Tribunalului C, având în vedere că instanţa nu s-a pronunţat asupra unei cereri esenţiale de natură să influenţeze soluţia procesului;

C. respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât a fost formulat de o persoană fără calitate procesuală.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: C

Pagina 7 of 11

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

15 Prin încheierea din 20 martie 2002, Tribunalul B a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată într-un proces de insultă şi calomnie pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate S. R împotriva inculpatului I. M. În cauza în care a fost ridicată excepţia, inculpatul a dobândit calitatea de deputat după pornirea procesului penal. În motivarea excepţiei, s-a susţinut că dispoziţia din art. 40 alin. 2 Cod procedură penală este contrară art 16 alin. 1 şi art. 69 alin. 1 teza a II a din Constituţie. Curtea Constituţională a dispus:

A. admiterea excepţiei cu motivarea că dispoziţiile legale încalcă numai prevederile art. 16 alin.1 din Constituţie;

B. admiterea excepţiei, cu motivarea că respectivele dispoziţii sunt neconstituţionale în măsura în care sunt înţelese şi aplicate în sensul că senatorii şi deputaţii vor fi judecaţi de alte instanţe decât instanţa supremă, în cazurile în care sesizarea instanţei a avut loc anterior datei dobândirii mandatului de parlamentar;

C. respingerea excepţiei, întrucât dispoziţiile art. 40 alin. 2 Cod procedură penală nu contravin prevederilor art. 69 alin.1 din Constituţia României, întrucât acestea privesc numai parlamentarii în funcţie.

Răspuns: B

16 La data de 14 decembrie 2007, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj, faptă prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal şi pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Cauza a suferit numeroase amânări: la cererea inculpatului, pentru a-şi asigura apărător, pentru nelegala îndeplinire a procedurii de citare, pentru lipsa inculpatului transferat la Spitalul Penitenciar Jilava pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale. Instanţa a verificat periodic, înăuntrul termenului prev. de art. 160 indice b alin. 1 Cod procedură penală, legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, dispunând menţinerea inculpatului în stare de arest preventiv. La termenul de judecată din 14. 07. 2010, inculpatul a formulat cerere de revocare a măsurii arestării preventive. La acelaşi termen de judecată, constatând că temeiurile de fapt şi de drept care au atras arestarea preventivă a inculpatului nu au suferit modificări şi impun privarea în continuare de libertate a acestuia, instanţa a dispus prin încheiere, în baza art. 300 indice 1 Cod procedură penală şi art. 160 indice b alin. 1, menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului. Recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunţate este:

A. fondat, numai pentru motivul că dispoziţia de menţinere a inculpatului în stare de arest preventiv are un temei juridic greşit;

B. fondat, cu motivarea că instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra cererii de revocare a măsurii arestării preventive;

C. fondat, având în vedere că măsura preventivă a încetat de drept.

Răspuns: C

17 Curtea de Apel a fost sesizată cu judecarea cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare maghiare pe seama persoanei solicitate X, cetăţean român, în vederea executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. În faţa instanţei, persoana solicitată a declarat că doreşte să execute pedeapsa în statul solicitant şi consimte la predare, aspecte consemnate în încheierea de şedinţă şi în procesul verbal întocmit în conformitate cu art. 90 alin. 3 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008. Cu ocazia dezbaterilor, persoana solicitată a revenit asupra poziţiei iniţiale, arătând că nu consimte la predare şi se prevalează de motivul opţional de refuz al executării mandatului european de arestare, motiv prev. de art. 88 alin. 2 lit. c indice 1 din lege, care îi conferă posibilitatea executării pedepsei în România. Prin hotărârea pe care o va pronunţa, Curtea de Apel:

A. luând act de consimţământul persoanei solicitate la predare, va dispune predarea acesteia către autoritatea judiciară care a emis mandatul european de arestare;

B. va refuza executarea mandatului european de arestare întrucât persoana solicitată a revenit asupra consimţământului la predare;

C. va refuza executarea mandatului european de arestare şi va recunoaşte pe cale incidentală hotărârea de condamnare pronunţată de autoritatea judiciară maghiară.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: A

Pagina 8 of 11

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ DREPT PENAL G r i l a

DREPT PROCESUAL PENAL - Proba practica - PICCJ

DREPT PENAL

Grila nr.1

18 Prin încheierea din 19. 11. 2010, Curtea de Apel A. a admis propunerea formulată de parchet şi în temeiul art. 155 şi următoarele Cod procedură penală, a dispus prelungirea măsurii arestării peventive luate faţă de inculpaţii A. B. şi B. D. În conformitate cu dispoziţiile art. 61 indice 1 Cod procedură penală, procurorul care efectua urmărirea penală a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să desemneze o instanţă egală în grad cu cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul. Prin încheierea din 17 noiembrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea procurorului şi a desemnat pentru judecarea cauzei Curtea de Apel C. Împotriva încheierii prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive au declarat recurs ambii inculpaţi, invocând faptul că, Curtea de Apel A. nu avea competenţa să se pronunţe asupra propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulate de parchet. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport de criticile formulate, a decis:

A. respingerea recursului, ca nefondat,încheierea fiind pronunţată de instanţa competentă;

B. admiterea recursului,cu motivarea că instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de prelungire a măsurii arestării preventive era Curtea de Apel C;

C. respingerea recursului, întrucât fiind vorba de o competenţă alternativă, ambele curţi de apel erau competente să soluţioneze cererea de prelungire a măsurii arestării preventive.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: A

Pagina 9 of 11

JURISP CEDO-ASPECTE PENALE - Proba practica - CA+Tr+PICCJ+PTr DREPT PENAL G r i l a

JURISP CEDO-ASPECTE PENALE - Proba practica - CA+Tr+PICCJ+PTr

DREPT PENAL

Grila nr.1

19 Un agent sub acoperire se oferă să plătească suma de 10. 000 Euro domnului A, pentru a i se permite să scoată din ţară pe copilul acestuia, minorul X, pentru a fi dus în Franţa, la cerşit. Întâlnirea celor doi este înregistrată ambiental, în baza unei autorizaţii legal emise.

În cursul urmăririi penale, domnul A recunoaşte, în faţa procurorului şi în prezenţa avocatului, că a acceptat scoaterea din ţară a copilului său minor, în schimbul unei sume. După finalizarea urmăririi penale, domnul A a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.

În faţa instanţei, domnul A îşi retractează declaraţia dată în faţa procurorului, susţinând că a fost constrâns să dea această declaraţie, fiind victima unei înscenări a agenţilor statului. Domnul A a solicitat instanţei să vizioneze înregistrarea video a întâlnirii cu agentul sub acoperire. Instanţa nu a încuviinţat această probă şi a hotărât condamnarea inculpatului, în baza declaraţiei date de agentul sub acoperire şi a declaraţiei domnului A, ambele luate în cursul urmăririi penale (ultima nefiind dovedită a fi fost luată sub constrângere). Soluţia a rămas definitivă, prin respingerea căilor de atac.

Cu respectarea condiţiilor de admisibilitate, domnul A se plânge Curţii Europene a Drepturilor Omului, invocând încălcarea articolului 6 din Convenţie.

A. Curtea Europeană va constata încălcarea articolului 6 din Convenţie, întrucât, potrivit acestui articol, cade în sarcina sa să analizeze "ilegalitatea" obţinerii unor probe;

B. Curtea Europeană va constata încălcarea articolului 6 din Convenţie, întrucât instanţele nu au respectat caracterul echitabil al procedurii;

C. Curtea Europeană nu va constata încălcarea articolului 6 din Convenţie, întrucât, în ipoteza infracţiunilor privind traficul de persoane, declaraţia agentului sub acoperire poate sta ea singură la baza unei condamnări penale.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: B

Pagina 10 of 11

JURISP CJUE-ASPECTE PENALE - Proba practica - CA+Tr+PICCJ+PTr DREPT PENAL G r i l a

JURISP CJUE-ASPECTE PENALE - Proba practica - CA+Tr+PICCJ+PTr

DREPT PENAL

Grila nr.1

20 La data de 23 mai 2006 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un Regulament de stabilire a regimului declarațiilor vamale la importul în UE al produselor electrocasnice, din state terțe. Potrivit mențiunii din cuprinsul Regulamentului, acesta a intrat în vigoare la data de 15 noiembrie 2006. Regulamentul nu a fost publicat în versiunea în limba română a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. La data de 15 iunie 2010, Parchetul X a dispus trimiterea în judecată a inculpatului AB, cetățean român, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de acte falsificate, reținându-se că inculpatul - la data de 15 ianuarie 2010 - a depus declarații vamale la import care nu corespund formei stabilite de Regulament. Inculpatul AB recunoaște că nu a respectat forma și conținutul stabilite de Regulament pentru declarațiile vamale depuse, dar invocă în apărare inopozabilitatea Regulamentului și lipsa efectului direct al prevederilor acestuia. Instanța:

A. achită pe inculpat, reținând că nu i se poate imputa acestuia încălcarea dispozițiilor unui Regulament al Uniunii Europene adoptat anterior aderării României la Uniunea Europeană;

B. achită pe inculpat, reținând că obligațiile cuprinse într-un Regulament care nu a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în limba română nu pot fi impuse particularilor în România;

C. condamnă pe inculpat, reținând că Regulamentul este opozabil particularilor din România, deoarece conform articolului 288 TFUE acesta are aplicabilitate generală, este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru.

Timp de lucru: 3 ore

Răspuns: B

Pagina 11 of 11