Sunteți pe pagina 1din 7

Teritoriul Romniei este mprit din punct de vedere administrativ n: sate, comune, orae, municipii i judee.

Judeul reprezint unitatea administrativ-teritorial tradiional n Romnia, alctuit din orae i comune, n funcie de condiiile geografice, economice, social-politice i de legturile culturale i tradiionale ale populaiei. Astfel, teritoriul Romniei este organizat n 42 de judee (inclusiv Municipiul Bucureti). Astfel, judetul timis este alcatuit din 10 orase, din care 2 municipii (Timisoara si Lugoj), 89 de comune si 313 sate. Judet in extremitatea de V a Romaniei, in Banat, situat in bazinul inferior al raului Timis(de la care si-a luat si denumirea), la granita cu Iugoslavia si Ungaria, limitat de jud. Arad (N), Hunedoara (E), Caras-Severin (SE si S) si de Iugoslavia (S si V) si Ungaria (NV). Supr.: 8 697 km2 (3,65% din supr. tarii), cel mai mare judet al Romaniei. Populatia (in 2008): 674.533 in scadere fata de recensamantul din 1992 cand populatia era de 692 870 loc. Aceasta reprezinta 3,13% din populatia tarii (locul 8), din care 324 652 loc. de sex masc. (48,13%) si 349 880 loc. de sex fem. (51,87%), Populatia urbana: 430 068 loc. (62,07%); rurala: 262 802 loc. (37,93%). Densitatea: 77,6 loc./km2. Structura populatiei pe nationalitati(la recensamantul din 2002): 83,43% romani, 7,45% maghiari, 2,37% romi, 2,09% germani, 1,95% sarbi, 1,08% ucraineni, 0,82% bulgari si 0,81% alte minoritati. Resedinta.: municipiul Timisoara. Orase: Buzias, Deta, Faget, Jimbolia, Lugoj (municipiu), Sannicolau Mare. Relief predominant de campie (peste 85%). Clima are caracter temperat-continental moderat, cu veri calde si ierni blande, datorita atat influentelor maselor de aer oceanice (dinspre V) si influentelor mediteraneene (dinspre S si SV), cat si a faptului ca peste 85% din teritoriul judetului apartine tinutului cu clima de campie (restul de cca 15% se incadreaza zonei de clima de dealuri si munte). Vegetatia naturala, puternic influentata de activitatile umane, se caracterizeaza prin prezenta pe scara restransa a plantelor de silvostepa si printr-o frecventa mai mare a vegetatiei hidro- si higrofile in campiile joase si lunci cu exces de umiditate. Fauna, adaptata conditiilor de relief si de vegetate, cuprinde specii de stepa (iepuri, popandai, dihori, soareci de camp, cartite, dumbravenci, prepelite, potarnichi, ciocarlii, grauri, soparle, diferite insecte), de padure (caprioare, veverite, ursi, lupi, vulpi, mistreti, cerbi, pisici salbatice, parsi, gaite, salamandre s.a.) si de apa (starci, rate, gaste, berze, broaste si o diversitate mare de pesti, ca stiuca, mreana, carasul, somnul, bibanul, crapul s.a.). Resursele naturale: zacaminte de lignit (Sinersig), petrol (Teremia Mare, Sandra, Satchinez, Dudestii Vechi, Varias, Calacea), min. de fier (Fara-sesti, Luncani, Jdioara) si de mangan (Pietroasa). Expl. de argila (Jimbolia, Biled, Carpinis, Deta, Lugoj, Sannicolau Mare, Botesti), nisip metalurgic (Cosava, Branesti, Jupanesti), nisip cuartos (Jupanesti, Faget, Gladna Romana, Grosi, Zolt), bazalt (Lucaret, Sanovita), calcar (Luncani, Tomesti) s.a. O categorie aparte o reprezinta padurile (109 017 ha, la sf. anului 1996) si izv. cu ape minerale de l a Buzias, Calacea, Ivanda, Bogda.

Incepand cu sec. X se fac primele mentiuni documentare ale unor asezari stabile pe terit. actualului judet, printre care: Urbs Morisena (azi Cenad, sec. 10), Castrum Timisensis (azi Timisoara, 1212), Ghilad (1212), Bobda (1221), Ivanda (1221) Sannicolau Mare (1247) Beba Veche (1247), Belint (1285), Giera(1322) Sacerdos de Lucas (azi Lugoj, 1334) etc. Nemultumirile, acumulate in perioada celor 45 de ani de comunism, au atins apogeul la mijlocul lunii dec. 1989, cand municipiul Timisoara a devenit centrul evenimentelor din 16-22 dec. 1989, extins cu repeziciune si in alte orase mari ale tarii. In oras au avut loc adevarate masacre comise de fortele armate si de securitate (96 de morti si sute de raniti), T. devenind un loc de martiriu, dar in acelasi timp primul oras liber (declarat la 17 dec. 1989) al Romaniei. Forta de munca Astfel dac n 1992 aceast era de 30,83% din totalul activitilor economice desfsurate n jude, n 2007 ea a sczut la 22,05%. Agricultura reprezint nc un sector economic ne atractiv, cu o productivitate a muncii redus si cu posibiliti reduse de finanare, spre deosebire de industrie unde exist att ramuri n dezvoltare, care atrag fora de munc, ct si ramuri n declin, care genereaz somaj. Despre numrul mediu al salariailor la nivelul judeului, se poate spune c a crescut anual, rata de crestere nedepsind 7%. Astfel, numrul de someri nregistrai n perioada a avut o tendin de scdere continua. Scderea poate ilustra fie situaia ca activitatea economic a nregistrat o crestere absorbind fora de munca disponibil fie ca o parte din someri si-au deschis propriile afaceri, fie ca o parte a acestora s-a ndreptat spre munc n strintate. Educatie O caracteristic a nvmntului n jude o constituie existena a multor scoli primare si secundare care au ca limba de predare limba minoritilor etnice ( limba maghiar, german, srb, slovac) sau o limb de circulaie internaional. De asemenea exist si licee care au la baz acelasi principiu. nvmntul superior cunoaste o puternic dezvoltare, n Timisoara existnd 4 universiti de stat si 5 private. Sanatate Un indicator important este numrul de paturi n spitale raportate la mia de locuitori, Timis fiind judeul cu cele mai multe paturi de spital : 9 paturi la 1000 locuitori. n ceea ce priveste numrul de locuitori ce revin unui cadru medical, 266 locuitori la un cadru medical si 157 locuitori la un asistent medical, judeul se claseaz pe locul trei la nivel naional, dup Bucuresti si Cluj. Economia, cu un grad ridicat de dezvoltare a tuturor ramurilor sale si o diversificare accentuata a activitatilor, se caracterizeaza printr-un proces permanent de adaptare la cerintele economiei de piata, aparute dupa dec. 1989, in cadrul ei activand numeroase societati comerciale cu capital integral sau partial de stat, societati comerciale cu capital privat strain (ALCATELDATATIM SA., STMEL S.R.L. s.a.) sau societati comerciale private cu capital mixt (strain si romanesc).

Industria, dezvoltata si amplasata atat in centrele urbane, precum si in unele asezari rurale, reprezinta ramura principala a economiei jud. T., unele dintre ele cu ponderi importante la realizarea productiei globale industriale a judetului si chiar a tarii (ca de ex. ind. constr. de masini, chimica, pielariei si lncaltamintei, textila s.a.). Pr. produse industriale realizate de intreprinderile timisene sunt: excavatoare gigant pentru expl. carbunelui la supiafata, poduri rulante, tractoare, autocisteme, masini agricole, autovehicule, material rulant feroviar si rutier, tramvaie, motoare Diesel, centrale telefonice, utilaje si piese de schimb pentru ind. textila si ind. pielariei, utilaje pentu ridicat si transportat, remorci, caroserii, labia subtire, masini de gatit, sobe de incalzit, microcalculatoare, baterii, resouri electrice, aspiratoare, obiecte pentru iluminat, aparate si instrumente optice, materiale fotografice etc. (Timisoara, Lugoj, Nadrag), mobila, cherestea, placaje, furnire, chibrituri, rechizite scolare (Timisoara, Deta, Lugoj, Sannicolau Mare, Manastiur, Peciu Nou, Gataia, Faget, Margma s.a.), incaltaminte (renumitele produse Guban"), piele artificiala, obiecte de imbracaminte din blana si piele, con-fectii, tricotaje, palarii, tesaturi de in si canepa, fire de matase naturala si artificiala, caramida si tigla, prefabricate de beton, ceramica fina, produse cosmetice si de marochinerie, nasturi, folii, tuburi si placi din material plastic, detergenti, lacuri si vopsele, spume poliuretanice, preparate din came si lapte, conserve, paste fainoase, dulciuri (produsele Kandia), tigarete, bere, lapte praf, zahar. ulei vegetal, jucarii etc. (Timisoara, Jimbolia, Lugoj, Deta, Faget, Buzias,. Sannicolau Mare, Periam, Biled, Recas, Jebel s.a.) Diversificarea activitilor economice n mediul rural are drept scop asigurarea unor condiii de viaa decente prin dotarea cu utiliti a satelor si prin obinerea de venituri diverse din activiti neagricole. Astfel, industria rurala cuprinde uniti sau subuniti de producie si prestri de servicii productive, amplasate n spaiul rural si aparinnd cooperaiei mestesugresti, societilor comerciale agricole, productorilor particulari. Aproape n fiecare localitate rurala exista uniti de prelucrare a produselor agricole ( morrit, panificaie, industria laptelui, etc.), care acoper nevoile de consum ale populaiei, att din zonele respective, ct si din orasele nvecinate. Agricultura - favorizata de prezenta unor intinse terenuri arabile si de un procent ridicat de privatizare, reprezinta a doua ramura a economiei jud. T., furnizand un bogat si variat sortiment de produse agro-alirnentare. La sf. anului 1996, jud. T. ocupa locul 1 pe tara in ceea ce privcste marimea supr. agricole (702 347 ha) si a terenurilor arabile (534 802 ha). n judeul Timis, sectorul agricol ofer oportuniti reale de investiii datorit suprafeelor mari de teren agricol de care dispune, rezultatelor bune nregistrate la unele culturi si ponderea important din populaia ocupat. Condiiile pedoclimatice favorabile ofer dezvoltrii agriculturii multiple sanse de viitor. n prezent, agricultura se caracterizeaz prin apariia si dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de baz ale agriculturii tradiionale i ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii. Agricultura cuprinde o mare parte a populaiei ocupate din jude: 22,05% n anul 2007. Acest aspect demonstreaz importanta pe care o are agricultura pentru economia judeului si, mai ales,

pentru veniturile individuale ale locuitorilor si. grau si secara (150 789 ha, locul 1 pe tara, din care 112 685 ha, respectiv 74,7%, apartineau sectorului privat), poriimb (136 155 ha), orz si orzoaica (68 649 ha, locul 1 pe tara), floareasoarelui (55 072 ha), plante pentru nutret (45 791 ha), ovaz (19 165 ha, locul 1 pe tara), legume (10 113 ha, locul 2 pe tara, dupa jud. Dolj), sfecla de zahar (7 105 ha), soia (6 043 ha), cartofi, leguminoase pentru boabe, plante textile, plante medicinale etc. Zootehnie Judeul Timis dispune de capaciti de prelucrare, a produselor agricole de origine animal si vegetal, si are un deosebit potenial de cooperare economic, susinut de existen, n regiune, a materiilor prime necesare si de o pia de desfacere remarcabil. Avicultura (2 466 000 capete), apicultura (20 000 familii de albine). Sericicultura are o bogata si indelungata traditie in jud. T. datorita conditiilor favorabile de cultura a dudului (in special in zonele Lugoj, Ciacova, Jebel, Gataia. Sacosu Turcesc s.a.). Caile de comunicatie, cu rol hotarator in asigurarea legaturilor de transport intre diferite localitati, se caracterizeazaprintr-o distributie relativ uniforma si printr-o densitate mare, la care adauga prezenta unor segmente ale magistralelor nationale rutiere sau de c.f. si a unor puncte de vama, fapt ce le sporesc importanta. La sf. anului 1996, reteaua liniilor de c.f., organizata din a doua jumatate a sec. 19 (linia JimboliaTiinisoara construita in 1857), masura 787 km (locul l pe tara) din care 111 km linii electrificate, cu o densitate de 90,5 km/1 000 km2, ceea ce reprezinta aproape dublul densitatii medii pe tara, care este de 47,8 km/1000 km2. Cele mai importante linii de cf. de pe terit. jud. T. sunt cele doua magistrale internationale (BucurestiTimisoara- Jimbolia-Velika - Kikinda Belgrad si Bucuiesti~Timisoara--Deta-~ Stamora Germana/Moravita Belgrad),precum si magistrala nationala TimisoaraArad-Oradea, cu o ramificatie catre CareiSatu MareBaia Mare, si o alia derivatie catre Cluj-Napoca-Vata DorneiSuceavalasi. La sf. anului 1996, lungimea totala a drumurilor publice insuma 2851 km (locul 1 pe tara), din care 609 km drumuri modernizate, cu o densitate de 32,9 km/100 km2 superioara mediei pe tara, care este de 30,7 km/100 km2). Importanta transportului rutier este amplificata si de existenta pe terit. jud. T. a unui tronson din soseaua europeana E 70 (Belgrad ~ MoravitaTimisoaraCaransebes DrobetaTurnu SeverinCraiovaSlatina-PitestiBucurestjGiurgiu, cu o lungime de 684,5 km pe terit. Romaniei), precum si a soselei nationale E 671 (TimisoaraAradOradea, 168,4 km, cu multiple ramificatii).

Transportul aerian de marfuri si calatori se realizeaza prin intermediul aeroportului international Timisoara (inaugurat la 1 noiembrie 1980). fraseul canalului Bega poate asigura transportul naval usor de marfuri sau de agrement. Invatamant, cultura si arta. Jud. T. se bucura de faima ca pe terit. lui a luat fiinta, in cadrul unui invatamant organizat, prima scoala de pe terit. actual al Romaniei, respectiv scoala de la Cenad, intemeiata in jurul anului 1020, pe langa manastirea ortodoxa de aici. Turismul. Jud. T. prezinta putine elemente peisagistice de interes turistic (din cauza predominarii reliefului de campie), dar abunda in obiective istorice, arhitectonice si culturale de prim rang, situate in majoritatea lor in municipiile Timisoara si Lugoj, in orasele Jimbolia si Sannicolau Mare, precum si in unele asezari rurale ca Lenauheim (hanul de posta din sec. 18, muzeul memorial Nikolaus Lenau"), Jdioara/com. Criciova (ruinele unei cetati din sec. 13), Margina (mai multe biserici si ruinele unei cetati din sec. 15), Surducu Mic/com. Traian Vuta (muzeul memorial Traian Vuia"), Cenad (vestigiile celei mai vechi asezari monastice din Banat si ale Cetatii Morisena), Foeni (conacul famjliei Mocioni, 1750), Semlacu Mic/com. Gataia (Manastirea Saraca'\ sec. 1 3 ) s.a. O atractie turistica deosebita o prezinta statiunile balneoclimaterice Buzias si Calacea, precum si parcul dendrologic de la Bazos /com. Recas (59 ha, cu pestc 500 de specii de arbori, ca ienuparul de Virginia, artarul american, nucul american, arborele de abanos gutuiul japonez s.a.), rezervatia ornitologica de la Satchinez, care ocroteste avifauna formata din cca 25% din speciile pasarilor de apa din Romania supranumita si Delta Banatului" s.a. Mediul rural al judeului Timis ofer posibiliti de investiii si de dezvoltare a unor activiti n turism. n aceast idee ar putea fi efectuate investiii n: - turismul balnear si de agrement care poate fi practicat n Deta, Calacea, Lovrin si San Mihaiul Roman unde exist ape termale care ar putea constitui puncte de atracie pentru turisti romani sau strini. - turismul verde si agroturismul care ar putea s scoat n eviden farmecul gospodriilor tradiionale din mediul rural, spaiile monahale si cabanele de vntoare. - un alt punct de atracie turistic l pot constitui pesterile romnesti, Albastr de langa Pietroasa sau Stanca lui Florian de lng Tomesti. - alte puncte de atracie: mlastinile de la Satchinez, parcul Dendrologic-Bazos, locul fosilier Rdmnesti sau srturile de la Dinias. - turismul cultural-istoric cuprinde reele bogate de situri istorice si arheologice, monumente istorice si de arhitectur, biserici si muzee nevalorificate in prezent. Calitatea aerului

Conform datelor furnizate de Agenia Regional pentru Protecia Mediului Timisoara, emisiile de amoniac, avnd c principal surs agricultura, n special zootehnia de tip intensiv, au avut o evoluie constant din anul 2001 pn 2004, cnd a avut loc o crestere exploziv, valoarea lor ajungnd pn la 9000 tone pe an. Urmeaz apoi o scdere de aproape 4000 tone pe an care se menine inclusiv n anul 2007. Cantitile anuale de dioxid de sulf emise au sczut treptat ca urmare a reducerii consumului de combustibili fosili n favoarea celor gazosi si lichizi. Emisiile de dioxid de azot, a crui surs o reprezint n principal motoarele cu ardere intern au sczut de la an la an . Emisiile de dioxid de carbon provin n principal din arderile n industria de prelucrare, avnd o pondere de 43,29% si din arderile n energetic si industrii de transformare (42,45%). Emisiile de dioxid de carbon rezultate din instalaiile de ardere neindustriale reprezint13,04%, n timp ce emisiile din extracia si distribuia combustibililor fosili au cea mai mic pondere n total. Emisiile de protoxid de azot provin n special din agricultur si din industria chimic. ntre anii 2003-2005, la nivelul judeului Timis, se observ o crestere progresiv datorit intensificrii arderilor din instalaiile mari de ardere ce produc energie electric si termic. Gazele cu efect de ser provin n special din sectorul energetic si n special din sectorul de producere al energiei electrice. Cel mai important productor din sistemul energetic COLTERM are emisii de dioxid de carbon de peste 40% din total. Calitate apa Apele de suprafata In anul 2003, aproape 50% din apele de suprafaa din judeul Timis se ncadrau n categoria I de calitate, restul apelor aparinnd categoriilor II si III de calitate. Urmeaz o perioad de poluare intensiv, n anul 2004, ponderea cea mai mare a apelor ncadrndu-se la categoria a III - a de calitate. Anul 2005 vine cu o situaie si mai grav, n categoria a IV-a regsindu-se marea parte a apelor. n anul 2006 apare din nou ap de categorie I cu o pondere de 18,24% . Starea apelor subterane: La nivelul apelor subterane (utilizate pentru ap potabil), poluarea este ridicat n stratul acvifer freatic iar calitatea apei este necorespunztoare n stratul acvifer de adncime. Motivele polurii apei sunt: inexistena sau insuficiena reelelor de canalizare si a staiilor de epurare, evacuarea de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, depozitrile gunoiului menajer pe suprafee neamenajate.

Calitate sol Poluarea solului n judeul Timis este cauzat n principal activitilor de crestere a porcinelor n sistem industrial, prin batalurile de stocare a dejeciilor lichide si a depozitelor de dejecii deshidratate situate n vecintatea fermelor ce au aparinut Smitfield Timisoara. Cu excepia substanelor mprstiate intenionat de ctre om n agroecosisteme (ngrsminte chimice, pesticide), poluanii recepionai de ctre sol provin din atmosfera sau din apele de suprafa. La nivelul judeului Timis exista o suprafa total de 6615,0 ha terenuri grav deteriorate de procese de eroziune natural si antropica, care au fost constituite n uniti de inventariere pentru reconstrucia ecologic. Printre cele mai mari probleme cu care se confrunt solul in judetul Timis este excesul de umiditate freatic care afecteaz 4427 ha. Inundaiile reprezint, de asemenea pericole pentru sol, ele afectnd 2323 ha, avnd o pondere de 35% n totalul solurilor afectate. Concluzii si propuneri Judeul Timis ocup primul loc n ceea ce priveste nivelul indicatorilor de trai, PIB-ul pe locuitor fiind cu aproape 40% mai mare dect media pe ar. Cu toate acestea exist diferene mari de dezvoltare ntre mediul urban si cel rural, acesta din urm confruntndu-se cu probleme legate n special de slaba dezvoltare a infrastucturii. De aceea se simte nevoia crerii unor programe de investiii eficiente care s dezvolte infrastructura n aceste zone . Este stiut faptul c nc existcomune si sate n care, de exemplu, nu exist ap curent, canalizare sau reea de distribuie a gazelor. In agricultura, desi potenialul de cultivare este destul de ridicat, metodele arhaice folosite de cultivatori si faptul c nu exist tehnologii de cultivare performante, si spun cuvntul. Unele modaliti pentru dezvoltarea agriculturii judeului Timis ar putea consta n atragerea investiiilor strine sau interne n vederea dotrii cu utilaje agricole moderne si creerii de ferme de producie vegetal sau animal, creearea de programe pentru sprijinirea tinerilor agricultori, dezvoltarea sectorului pomicol, a industriei de prelucrare a lemnului. Dezvoltarea mediului rural al judeului Timis, un spaiu echilibrat din punct de vedere al condiiilor de clim, sol si relif, are o importan deosebit att pentru populaia din jude ct si pentru economia naional. De asemenea el reprezint cadrul cultural prin care s-au pstrat si se transmit obiceiurile, tradiiile si folclorul zonal specific, legtura trecutului cu prezentul.