Particularitile aparatului digestiv

Iepurele de cas are un aparat digestiv voluminos, alctuit din

tubul digestiv i glande anexe. Tubul digestiv cuprinde: cavitatea bucal, faringele, esofagul,stomacul, intestinul subire (duoden, jejun i ileon) i intestinul gros (cecum, colonrect) deschis la exterior prin orificiul anal. Cavitatea bucal comunic la exterior cu orificiul bucal ce este delimitat de dou buze mobile, cea superioar mai dezvoltat i despicat de un an vertical naso-labial. Pielea din aceast zon este prevzut cu numeroi peri tactili, se rsfrnge i pe o poriune a feei interne a buzelor i a obrajilor pn la nivelul primului molar. Orificiul bucal farinagian este delimitat dorsal de un vl palatin dezvoltat , iar amigdalele sunt proeminente (asemntoare carnivorelor). Ca organe n cavitatea bucalsunt dinii ce se mpart n incisivi i molari. Incisivii superiori sunt dubli, cu cretere continu, cu smal mai mult pe faa labial, iar molarii de tip lofodont (cucreste de smal, dispuse transversal). n timpul masticaiei incisivii inferiori alunec pe suprafaa incisivilor superiori pnla nivelul celor secundari pe care se sprijincnd gura este nchis. Puiul deiepure se nate cu 16 dini, din care 4 incisivi primari sunt de la nceput permaneni.Schimbarea dinilor de lapte are loc la 18-21 zile i se nchide la 2-3 luni..Limba are corpul dezvoltat, pe faa dorsal se ntlnete o protuberan lenticular. Este acoperit de o mucoas fin prevzut cu papile, filiforme,fungiforme, dou papile caliciforme, dou papile foliate.Faringele este un conduct musculo-membranos comun cilor digestive irespiratorii. Se continu caudal cu esofagul. Acesta are un lumen uniform. Esofagul nu prezint
1

particulariti la aceast specie. Stomacul reprezint 4-5% din greutatea tubului digestiv, are forma unei dilataii (volumul este de 50-200 ml), plasat retrodiafragmatic i retrohepatic. Este mult recurbat, iar esofagul se deschide la 1/2 micii curburi. Orificiul de comunicare cu esofagul (cardia) i orificiul de comunicare cu duodenul (pilorul) sunt prevzute cu sfinctere puternice. Aceast particularitate determin la aceast specie imposibilitatea de a voma, deci se impune o atenie sporit n igiena alimentaiei. Larndul su, pilorul nu permite eliberarea din stomac de cantiti mari de furaje,determinnd starea de plenitutdine permanent a acestuia.Intestinul subire are o lungime de 3-5 m. Duodenul prezint cele 2 anse(descendent i ascendent) foarte lungi; jejunul este suspendat de plafonul cavitii abdominale prin marele mezenter care este lung: ileonul, este delimitat de lungimealigamentului ileo-cecal ce impresioneaz prin dimensiunea lui. Orificiul ileo cecal este marcat de prezena unei aglomeraii limfoide numit sacul rotund sau amigdalacecal (de mrimea unui ou de porumbel).Intestinul gros, se remarc prin dezvoltarea deosebit a cecumului ce are olungime de 6575 cm. Este rulat pe el nsi, descriind aproape 2 ture complete,se termin cu un apendice cecal, lung de 8-10 cm, bogat n foliculi limfoizi. Pereii cecului sunt subiri i prevzui cu o band muscular dispus spiralat, care mprim organului un aspect boselat. Colonul este situat la origine n mijlocul colacului cecal,este boselat n poriunea iniial, (boselurile sunt determinate de prezena a dou benzi musculare longitudinale). Rectul este lung de 4-5 cm, se deschide prin orificiulanal care apare cptuit la interior cu piele acoperit cu peri pe o ntindere de 0,5 cm.Pe prile laterale ale rectului se gsesc cte dou glande anale. Glandele anexe sunt situate prediafragmatic i postdiafragmatic. n regiunea prediafragmatic se gsesc glanda parotid, glanda mandibualr, glandele sublinguale i molare, n regiunea

postdiafragmatic ntlnim ficatul i pancreasul. Glandele salivare sunt: - Parotida este plasat la baza baza urechii, este alungit, i structurat n acini seroi. Prezint un canal paratiroidian ce traverseaz muchiul maseter la marginealui ventral. - Glanda mandibular este redus i prezint un canal lung ce se deschide sub limb. - Glandele sublinguale sunt plasate pe prile laterale ale limbii. - Glandele molare superioare sunt moderat dezvoltate, iar cele inferioare suntaglomerate la marginea craniala m. maseter, aprnd la exterior ca o proeminen. - Ficatul are form aproape rotund, o greutate de 100-150 g, prezentnd incizuriadnci, care l mpart n mai muli lobi: lobul drept, lobul ptrat, lobul intermediar stng i lobul stng (toi au marginile festonate) i un lob caudat foarte dezvoltat cruia i se descriu trei poriuni (un corp, un proces caudat i unul papilar). - Vezica biliar este ascuns ntre lobul ptrat i lobul drept al ficatului. Canalulcoledoc se deschide n duoden la mic distan de pilor. Cantitatea de bil produs n 24 ore este de 200-230 ml/greutate corporal. - Pancreasul este alungit ntre ansele duodenului, are o culoare roz, iar lobuliisunt diseminai ntre ansele duodenului. Are o greutate de 6,7 g, ceea ce reprezint 0,1-0,14% din greutatea corporal. Canalul pancreatic se deschide n duoden la30-40 cm de canalul coledoc. n cursul creterii organismului nu toate organele se dezvolt n acelai ritm. Evoluia ponderal a tubului digestiv marcheaz o oprire n jurul vrstei de 11 sptmni. Pe segmente, se remarc c o cretere mai accentuat a intestinului subire fa de cel gros ntre 3-9 sptmni, dup care greutile lor sunt egale. Aceast dezvoltare tardiv a segmentului

posterior este legat de faptul c procesele fermentative ce se desfoar n intestinul gros ncep odat cu consumul de furajeuscate. Tubul digestiv se modific n funcie de vrst, greutate i mod de hrnire. Deci la iepura, pe perioada lactaiei stomacul are o pondere relativ mare n comparaie cu celelalte segmente ale tubului digestiv pentru c este nevoie de un rezervor de stocarea laptelui n cantitate relativ mare. Sunt opinii ce susin c masa tubului digestiv se oprete din cretere la greutatea de 2 kg. La iepuroaice, n cursul unui ciclu de reproducie tubul digestiv oscileazfoarte mult. n perioada de lactaie, tubul digestiv se dezvolt mai mult din cauza adaptrii acestuia la o ingestie de alimente mai accentuat. La femela adult nu au fost observate modificri de lungime sau de greutate, fiind comparabile cu cele observatela vrsta de 11 s ptmni.

Cecotrofia
Termenul cecotrofie nseamn reingestia crotinelor. Crotinele reprezint un conglomerat sferoid de fecale de cai, oi, iepuri etc., cunoscute n vorbirea curent ca "ccreze". Cecotrofia, adic faptul de a-i mnca ccrezele, este un act fiziologic normal, absolut necesar i deosebit de important pentru hrnirea iepurelui. Dac la animalele rumegtoare, precum vaca sau oaia, aciunea microorganismelor asupra hranei ingerate se produce n prima parte a aparatului digestiv, adic n stomac i n intestinul subire, iar substanele cu valoare nutritiv sunt absorbite de organism datorit suprafeei mari de digestie, la iepure, care este un roztor, microorganismele care descompun hrana se gsesc abia n partea final a aparatului digestiv, i anume n cecum. Acest organ joac un rol foarte
4

important n hrnirea iepurelui, deoarece hrana staioneaz n el circa 6 ore, timp n care microflora bacterian o descompune n elemente nutritive foarte importante. Abia prin cecotrofie, adic mncnd ccrezele moi rezultate, iepurele beneficiaz n totalitate de elemntele nutritive ale hranei ingerate iniial. Iepurele elimin dou feluri de ecremente:

Crote dure: Acestea sunt sferice, cu diametrul de circa 1 cm, cu un coninut mare de fibre. Se regsesc pe podeaua cutilor n care sunt crescui. Crote moi: Acestea nu se regsesc n cuti, deoarece iepurele le preia direct din anus. Crotele moi, denumite i cecotrofe, au forma de ciorchini cu boabe de 4 mm, legate cu un mucus. Culoarea suprafeei este verzuie. Iepurele le nghite fr s le mestece. Ele ajung n stomac, de partea opus pilorului, i se amestec cu hrana proaspt ingerat, de unde ajung n intestin, care absoarbe elemente nutritive coninute n acestea.

Ce sunt cecotrofele?

Sunt substante rezultate din fermentatia hranei intr-o parte a sistemului digestiv numita cecum". Cecotrofele sunt bogate in substante nutritive si sunt eliminate din organism, la fel ca excrementele, dar reingerate de animale, odata cu restul substantelor nutritive ramase neabsorbite. Fata de excrementele obisnuite, cecotrofele au de doua ori mai multe proteine si jumatate din fibre, continand totodata o doza mare din vitaminele K si B.

Cum se produc cecotrofele? Ca sa intelegi ce sunt si cum apar cecotrofele, trebuie sa stii intai cate ceva despre sistemul digestiv al animalelor. La fel ca si oamenii, animalele au un esofag care duce catre stomac. De-aici, mancarea trece spre intestinul subtire, unde sunt absorbite substantele nutritive. Apoi, mancarea ajunge in colon, unde foarte putine substante sunt absorbite. La animalele coprofage, particulele mari de fibre trec rapid prin colon si sunt eliminate sub forma excrementelor obisnuite. Prin contractii musculare speciale, acea parte din hrana care este mai bogata in substante nutritive este retrimisa in cecum, o structura ca un sac, situata intre intestinul subtire si colon. Hrana ramane in cecum, unde este descompusa, cu ajutorul unor
6

bacterii speciale, in substante nutritive ce pot fi absorbite: glucide, amidon si aminoacizi. In anumite momente ale zilei (in functie de specia de animale), substantele din cecum sunt trimise catre colon si eliminate prin anus. Cand animalul le inghite, cecotrofele trec, din nou, prin sistemul digestiv, iar substantele nutritive sunt absorbite in intestinul subtire. Fara acest proces, multe dintre substantele nutritive ingerate ar trece direct prin colon si ar fi eliminate sub forma unor excremente obisnuite. Iepurii, cobaii si rozatoarele care nu sunt lasate sa consume cecotrofe vor fi subnutrite. Intr-un fel, cecotrofia se aseamana procesului de rumegare: vacile, caprele si alte rumegatoare mesteca hrana o data, o inghit, iar sistemul lor digestiv continua procesul de rumegare, in timp ce bacteriile descompun fibrele din mancare; apoi, hrana partial digerata este retrimisa catre cavitatea bucala, ca animalul s-o mestece si s-o inghita din nou. Rumegatoarele reusesc astfel sa extraga mai multe substante nutritive din hrana lor. Cum arata cecotrofele? In comparatie cu fecalele obisnuite, cecotrofele sunt mai mici, mai moi si mai umede. In plus, sunt acoperite cu o mucoasa verzuie care le tine lipite. Cat de des se elimina cecotrofele?

Cecotrofele nu sunt eliminate odata cu excrementele obisnuite. In functie de specie, unele animale le elimina in timpul noptii, altele in zori, iar altele in timpul zilei. Astfel, momentul in care consuma cecotrofele difera de ora meselor obisnuite.

Maladiil dentare la iepuri

Trebuie sa stim ca problemele dentare sunt frecvente la iepuri. In acelasi timp, incidenta lor poate fi redusa prin folosirea unei alimentatii adecvate. Dintii iepurelui: Iepurele are o dentitie care se poate numi originala. El nu poseda canini, dar in spatele incisivilor aflati pe maxilarul superior se gasesc alti doi incisivi auxiliari. Oricum, incisivii si molarii iepurelui cresc pe tot parcursul vietii sale. Cand vom afla ca aceasta crestere se situeaza intre 8 si 12 cm pe an, vom intelege nevoia vitala a iepurelui de a-si toci dintii. In legatura cu aceasta trebuie sa mai stim ca iepurele nu este un rozator ! De aici rezulta ca uzura dentara provine mai ales din frecarea generata de miscarea maxilarului inainte si inapoi, in timpul masticatiei. In general, problemele dentare ale iepurelui provin mai ales de la o uzura anormala, generata de o proasta ocluzie. Se vorbeste de o proasta ocluzie atunci cand dintii de pe maxilarul inferior si superior nu sunt alaturati, si deci nu se pot uza corect, frecandu-se unii de ceilalti. Aceasta poate avea o origine genetica (forma anormala a maxilarului), traumatica (fracturi), alimentara sau metabolica (lipsa de calciu). Maladiile dentare pot determina o tocire neregulata a dintilor sau cresterea dintilor in directie anormala. Iregularitatile dintilor determina ranirea gingiilor si a limbii si aparitia abceselor. Daca nu se iau masuri, maladiile dentare pot avea urmari grave. Molarii neuzati suficient pot impiedica iepurele sa inchida gura si determina pe plan secundar o proasta uzura a incisivilor. Acestia devin din ce in ce mai lungi si apar in afara botului. Acesti incisivi si
9

molari deformati impiedica iepurele sa se hraneasca . De asemenea, datorita presiunii, ei pot incepe sa creasca in sens invers, lezand osul maxilarului. Pentru a se realiza uzura corecta a dintilor, iepurele trebuie sa mestece intens, un timp cat mai lung posibil. Acest obiectiv este atins daca hrana este saraca in energie dar bogata in fibre. Ea trebuie sa fie in acelasi timp si suficient de abraziva. Cel mai indicat este sa oferim iepurelui granule adaptate nevoilor sale si fan la discretie. Toate afectiunile prezentate mai sus au o consecinta comuna : iepurele nu mai mananca. Anorexia este mortala in scurt timp pentru iepure. Diagnosticul de proasta ocluzie odata pus, cel mai des prin radiografie, dintii pot fi taiati sau piliti.

Maladii digestive
- Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita.

10