Daniel Daianu: Scenarii optimiste, pesimite si neutre pentru 2013.

Riscuri si solutii posibile

de DP HotNews.ro Duminic, 9 decembrie 2012, 6:03 Economie | Finane & Bnci

Daniel Daianu Foto: Hotnews

Care sunt scenariile optimiste, neutre si pesimiste pentru 2013? Ce riscuri exista si cum ne vor afecta ele? Cum sa crestem economia in anul care se apropie? E nevoie de restructurarea sistemului bancar local? HotNews a formulat o serie de intrebari oamenilor de afaceri din domenii cheie, bancheri, analisti economici, lideri de opinie in domeniile in care activeaza, rugandu-i sa formuleze un punct de vedere cu privire la o serie de intrebari ca cele de mai sus. Azi va oferim punctul de vedere al profesorului Daniel Daianu.

Rep: Enumerati va rugam principalele 3 riscuri la adresa cresterii economice in anul urmator? D.D.: a/ Instabilitatea politica, daca alegerile nu sunt urmate de formarea unui guvern intr-un timp rezonabil; b/ adancirea crizei in zona euro, un context international tumultuos, care sa complice functionarea pietelor; c/inconsecvente si erori in politica economica interna (de aici extragem utilitatea unui aranjament cu partenerii externi, asa cum am mentionat mai sus) Rep: Care sunt scenariile de baza cu care lucrati pentru 2013 in privinta : cursului de schimb, cresterii economice, deficitului de cont curent, deficitul bugetar, inflatie, investitii straine directe? Prof. Daniel Daianu: Conteaza mult pentru economia romaneasca ca situatia din zona euro sa nu se deterioreze. Semnele nu sunt prea bune avand in vedere ca si BCE spune ca este mai probabil ca recesiunea sa continue cel putin in prima parte a anului ce vine. Si Bundesbank a inrautatit prognoza de baza privind cresterea economiei germane in 2013, la 0,4%. In aceste conditii este vital pentru guvernul care se va forma sa protejeze consolidarea fiscala/bugetara (sa nu tinteasca un deficit bugetar peste 2% din PIB in 2013), sa execute o politica economica care sa se ocupe ferm de slabiciuni de fond ale sistemului autohoton: ineficienta si risipa din sectorul public, managementul companiilor de stat, evaziunea fiscala, reforma sistemului de asistenta medicala, absorbtia de fonduri europene ca mijloc de a sprijini nivelul activitatii economice si de a ajuta reforme structurale, modernizarea. Cu absorbtie neta de 2% din PIB si cu progres in diminuarea risipei banului public se poate urmari o crestere economica in jur de 1% din PIB in anul ce vine in conditiile in care zona euro ar cvasi-stagna. Inflatia ar trebui sa scada fata de anul acesta, spre 4% la finele anului. Daca politica economica va fi disciplinata (nu va cunoaste derapaje semnificative) si nu vor avea loc iesiri importante de fonduri din Romania cursul de schimb nu ar intra sub o presiune majora si ar putea sa se mentina intr-o banda de 4,5-4,7. Romania are nevoie de un aranjament nou cu partenerii externi (FMI, BM si Uniunea Europeana), ca instrument de disciplinare a politicii economice si drept colateral pentru situatia in care ar fi ingreunat accesul la finantare si

refinantare externa. Deficitul de cont curent ar ramane in jur de 4% din PIB in timp ce investitiile straine directe nu ar cunoaste un salt vizibil din pricina mediului international. Factorul politic intra in teritoriul de preconditii pentru ce am schitat mai sus. Romania are nevoie de un guvern cu o larga si clara sustinere parlamentara. Incertitudini de ordin politic lovesc in capacitatea de a aplica politica economica si modeleaza perceptii externe si interne negative. Rep: Cum ar arata un scenariu optimist? Dar unul pesimist? (cu privire la aceiasi indicatori) D.D.: Intr-un scenariu bun cresterea economica reala ar fi in jur de 1,5% din PIB; deficitul bugetar si de cel cont curent nu ar fi sensibil modificati. Inflatia ar fi in jur de 4%. Cu cat infuzia de resurse de afara (bani UE si FDI) ar fi mai consistenta cu atat sansele realizarii unor indicatori macro mai buni ar fi mai mari. Intr-un scenariu negativ economia ar stagna, cu dificultati in protejarea tintei de deficit bugetar in lipsa unor taieri de cheltuieli care ar accentua necazuri din cauza cercurilor vicioase. Deficitul de cont curent nu ar creste peste 4% din PIB ca rezultata al lipsei de finantare externa. Leul ar fi sub presiune de depreciere. Rep: Care ar putea fi cresterea economica in ultimul trimestru (si cea la nivelul intregului an)? Reprezinta aceasta cifra una la care v-ati asteptat inca de la inceputul anului sau e o surpriza? D.D.: In ultimul trimestru este probabil sa fie consemnata o foarte usoara, neglijabila, crestere fata de trimestrul III (care a fost sever afectat de productia agricola). Pentru intreg anul am avea deci crestere de cca. 0.2%. Seceta, incetinirea activitatii economice din zona euro (cu impact asupra exporturilor nete), nivelul investitiilor straine directe, slaba absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune au semnalat ca economia nu are cum sa creasca in 2012 cum s-a prognozat. Si mai este ceva ce nu este suficient inteles: cand faci un pas de diminuare a deficitului bugetar consolidat de la 4,3-4,4% (pe cash), la 2,3-2,3% executia bugetara nu ajuta economia sa creasca fiindca nivelul cheltuieilor publice actioneaza prociclic, in lipsa unor venituri fiscale si nefiscale superioare. Aici vedem importanta, din punct de vedere macroeconomic, a absorbtiei de fonduri europene. Rep: Care considerati ca ar putea fi motoarele cresterii economice in 2013? D.D.: Epoca banului ieftin si a circulatiei intense a capitalului s-a terminat odata cu izbucnirea crizei. Si trimiterile de bani ale cetatenilor romani ce se afla in strainatate s-au diminuat copios. S-a dovedit ca o crestere economica ce mizeaza excesiv pe indatorare, mult din exterior, creeaza vulnerabilitati cheie. Romania are nevoie de o modificare a modelului de crestere, care sa se bizuie mai mult pe economisire interna si pe mobilizarea resurselor autohone adica sa beneficieze si de propulsie interna, chiar daca dependenta de evolutia zonei euro este covarsitoare. Resurse interne exista; ma refer aici, in principal, la proasta utilizare a resurselor publice(din cauza incompetentei, hotiei, coruptiei,etc). Cum cheltuim banul public trebuie sa devina o tema obsedanta in actul guvernarii. Ma gandesc la investitii publice, achizitii publice, la monitorizarea efectiva a executiei proiectelor. Slaba absorbtie a fondurilor europene isi gaseste corespondenta in cheltuirea rea a banului public. Lupta contra evaziunii fiscale ar trebui sa aduca venituri suplimentare bugetului public. Avem nevoie de o diplomatie economica agresiva, care sa se concretizeze in atragere de investitii straine directe, in pofida mediului international nefavorabil. Exploatarea unor resurse naturale poate aduce infuzie de capital in economie si crea locuri de munca.

Dar este necesar ca oferind stimulente investitorilor contractele sa fie bine

construite (inclusiv in privinta regimului de redevente), din perspectiva interesului cetatenilor romani. Politica economica, in general, trebuie sa stimuleze productia de tradables (buncuri si servicii exportabile si care pot acoperi nevoile interne); aceasta trebuie sa fie o trasatura definitorie pentru anii ce vin. Anul agricol are influenta asupra PIB-ului care merita sa fie examinata. Asa cum PIB-ul din 2011 este "deformat" de productia agricola exceptionala, tot astfel, printr-un efect de baza, PIB-ul din 2013 ar beneficia de un premiu oferit de un an agricol mai bun. Acest premiu ar pune in lumina mai buna cifrele din estimarile facute Rep: E nevoie de restructurare in sistemul bancar local? D.D.: Este inevitabil sa exista o consolidare. Sunt banci straine care au anuntat ca vor sa vanda sucursale pe care le au in Romania, fie diverse tipuri de operatiuni (precum retail banking).

Raport: PIB-ul zonei euro se va contracta cu 0,5% in acest an si ar putea creste marginal cu 0,1% in 2013
de DP HotNews.ro Joi, 27 septembrie 2012, 10:46 Economie | Finane & Bnci

documente
Eurozone_092012_main_report (27 Sep 2012) PDF, 4MB

PIB-ul Zonei Euro se va contracta cu 0,5% in 2012 si se estimeaza doar o crestere economica marginala, de 0,1% in 2013- in scadere fata de valoarea prognozata in ultimul trimestru, se arata in raportul de toamna al Ernst & Young - Eurozone Forecast (EEF). Rata somajului in Zona Euro va continua sa creasca, atingand in primul trimestru din 2014 peste 19,2 milioane de persoane (putin peste 12%) din forta de munca. Aceasta inseamna ca este putin probabil ca populatia, in special cea din tarile periferice, sa cheltuiasca mai mult pentru a depasi perioada de recesiune. Citeste in atasament Raportul integral Se estimeaza ca, in Portugalia, rata somajului va depasi 16%, in timp ce in Spania si Grecia se va ajunge la 26% si respectiv 27% din forta de munca. Investitiile din zona privata vor fi reduse, ca reactie la conditiile de finantare tot mai dure, la nesiguranta legata de stabilitatea monedei unice si la o crestere lenta a profitului. Se estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2016, investitiile vor ramane mult sub nivelul valorilor atinse in perioada de varf de dinainte de criza. Desi programul Bancii Centrale Europene de achizitionare a obligatiunilor suverane a redus semnificativ riscul unei dizolvari a Zonei Euro pe termen scurt, raspunsul strategic la criza financiara nu a reusit sa produca transformarile necesare pentru restaurarea stabilitatii pe termen lung, potrivit raportului de toamna al Ernst & Young - Eurozone Forecast (EEF).

EEF prognozeaza o redemarare a cresterii PIB. Dar, va fi o crestere limitata pe durata mai multor ani sub impactul ingrijorarilor constante generate de instabilitate si de supraindatorarea din sectorul public, precum si din cel privat. Desi modesta, aceasta revenire este intens promovata de catre autoritatile europene atat la nivel de state, cat si la nivel supranational, punand accentul pe inovare si sustinere. Marie Diron, consultant economic senior al Ernst & Young Eurozone Forecast comenteaza: "Recenta asa-numita bazooka oferita de BCE, sub forma unui program de achizitionare de obligatiuni suverane, va servi doar ca "plasture " temporar pentru Zona Euro, unul esential insa. Noi credem ca o abordare mai radicala va fi necesara in urmatoarele luni pentru a se asigura o recuperare, chiar daca foarte slaba, pentru anul viitor si pe termen mai lung". Investitiile din zona privata vor fi reduse, ca reactie la conditiile de finantare tot mai dure, la nesiguranta legata de stabilitatea monedei unice si la o crestere lenta a profitului. Se estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2016, investitiile vor ramane mult sub nivelul valorilor atinse in perioada de varf de dinainte de criza. O Europa mai federalizata

Tensiunile din pietele cu datorii suverane indica faptul ca finantele publice nu sunt singura preocupare in economiile periferice, divergentele in materie de competitivitate trebuind, de asemenea, luate in calcul. Chiar daca ajustarile economice necesare in tarile periferice au dus la rezultate pozitive, echilibrul nu poate fi atins decat daca tari, cum ar fi Germania, aplica politici de crestere a cheltuielilor interne si a importurilor. Marie Diron comenteaza: "Ajustarile externe prin reducerea salariilor si cresterea productivitatii sunt cruciale, deoarece fara cresterea competitivitatii, austeritatea fiscala va pastra aceste tari impotmolite in recesiuni profunde". Mecanismele de finantare trebuie, de asemenea, sa fie puse in aplicare pentru a permite tarilor sa gestioneze procesul de ajustare odata cu revenirea la crestere si fara a le afecta capacitatea de plata a datoriei suverane. Acest lucru ar presupune o miscare spre o Europa mai federalizata, in care furnizarea de sprijin temporar si conditionat este oferit intr-un mod mai ordonat statelor membre afectate de criza, asigurand astfel stabilitatea sistemelor lor bancare si a finantelor suverane. "Este necesara o coeziune fiscala mai stransa pentru supravietuirea Zonei Euro. Cei care au pus bazele monedei euro au avut intotdeauna ca viziune un cadru monetar unitar, pentru o mai buna integrare fiscala si economica", spune Diron. Se impune reforma politicilor

Lista masurilor ce se impun pentru mentinerea Zonei Euro in forma actuala este stufoasa si reprezinta o adevarata provocare. Aceasta include extinderea Mecanismului de Stabilitate European (ESM), coeziune bancara, progrese in vederea coeziunii fiscale si o schimbare in politicile macro in vederea concentrarii mai mult pe crestere si mai putin pe austeritate. "Desi acordul pentru trecerea supervizarii bancare la nivelul Zonei Euro reprezinta un pas incurajator, un sistem bancar integrat necesita nu doar asigurarea reglementarilor de supervizare, ci si a suportului relevant. O serie de tari din Zona Euro au sectoare bancare mult prea mari pentru a fi sustinute de catre guvernul propriu. Fara o responsabilitate fiscala distribuita sub forma garantiilor la depozite, aceste sisteme bancare nationale vor ramane supuse riscului", a adaugat Marie Diron.

Pozitie proactiva din partea BCE

Previziunile EEF iau in calcul anumite riscuri. Una dintre proiectiile cheie privind PIB-ul este faptul ca BCE va sustine anumite masuri suplimentare ne-conventionale pentru a adresa dificultatile in finantarea pietelor si pentru a oferi guvernelor mai mult timp pentru introducerea masurilor structurale necesare intaririi Zonei Euro. BCE este deja aproape de limita in ceea ce poate intreprinde cu ajutorul politicilor monetare conventionale, reducandu-si rata dobanzii cheie de la 1% la 0,75%, un nivel minim record pentru Zona Euro. Potrivit EEF, acesta va fi nivelul cel mai scazut posibil. Totusi, o eventuala reducere a ratei dobanzii nu poate fi exclusa, in cazul in care economia se deterioreaza mai acut decat previzionat. Previziuni pentru viitor?

Este posibil ca evenimentele din ultimii ani sa fi afectat ireversibil potentialul de crestere economica a multora dintre economiile Zonei Euro. Cele mai mari pierderi au fost inregistrate in tarile din epicentrul crizei datoriilor suverane. Toate acestea, alaturi de masurile de austeritate, constrangerile privind creditarea, cererea externa in scadere si esuarea in combaterea problemelor legate de competitivitate pe termen lung, vor influenta semnificativ cresterea in urmatorul deceniu. Previziunile privind evolutia economica a Zonei Euro raman rezervate, sub auspiciile multor obstacole. In pofida acestui fapt, competitivitatea si cresterea trebuie sa ramana prioritare in agenda liderilor din Zona Euro. Doar asa, va reusi Eurozona sa se mentina competitia globala pe termen lung. Citeste in atasament Raportul integral

Economia Romaniei a scazut cu 0,5% in trimestrul III din acest an (date provizorii)
de DP HotNews.ro Joi, 6 decembrie 2012, 10:07 Economie | Finane & Bnci

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2012 a fost de 168,540 miliarde lei preturi curente, in scadere - in termeni reali - cu 0,6% fata de trimestrul III 2011, transmite Institutul National de Statistica. In ramura "Activitati profesionale, stiintifice si tehnice" s-a inregistrat cea mai mare crestere a volumului de activitate (+13,8%), urmata de tranzactii imobiliare (+10,4%) si de activitatile de spectacole, culturale si recreative; (+8,1%). Cresteri usoare ale volumului de activitate s-au mai inregistrat in activitatile de informatii si comunicatii (+4,1%) si in comert cu amanuntul si ridicata; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (+2,8%). Cea mai mare reducere a volumului de activitate a fost inregistrata in agricultura, silvicultura si pescuit (-29,8%). Reduceri ale volumului de activitate s-au mai inregistrat in administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public; invatamant; sanatate si asistenta sociala (-1,3%), constructii (-0.7%), industrie (0,3%) si intermedieri financiare si asigurari (-0,1%).

Volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat s-a majorat, impozitele nete pe produs inregistrand o crestere cu 9,0%. Din punctul de vedere al utilizarii Produsului Intern Brut, in trimestrul III 2012 cererea interna a crescut cu 0,1 procente, comparativ cu acelasi trimestru din anul 2011, in special ca urmare a cresterii semnificative a formarii brute de capital fix, cu 9,9%. Consumul final

total s-a redus cu 1,6%, ca urmare a diminuarii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodariilor populatiei (-1,4%) si a cheltuielilor pentru consumul final al administratiilor publice (-2,4%). Un efect negativ asupra PIB l-a avut evolutia exportului net ca urmare a reducerii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri si servicii (-4,2%) comparativ cu cel al importurilor (-1,9%). Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2012 a fost de416,268 miliarde lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 0,2% fata de perioada 1.I-30.IX 2011.

Cresterea a fost determinata, in mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute din activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii support (+8,9%), tranzactii imobiliare (+4,7%), informatii si comunicatii (+2,7%), activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii (+2,4%), comert cu amanuntul si ridicata; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (+1,0%) si constructii (+0,8%). Cele mai importante reduceri ale volumului de activitate s-a inregistrat in agricultura, silvicultura si pescuit (-20,4%) si administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public; invatamant; sanatate si asistenta sociala (-2,6%). Consumul final total s-a diminuat cu 0,1% in perioada 1.I-30.IX 2012, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, in special pe seama scaderii, cu 2,0%, a cheltuielii pentru consumul final al administratiilor publice, in timp ce cheltuiala pentru consumul final al gospodariilor populatiei a crescut cu 0,3%. Formarea bruta de capital fix a inregistrat o crestere semnificativa, cu 12,1 puncte procentuale.

Constructiile si serviciile au tras in sus PIB-ul. Administratia publica, agricultura si sectorul bancar l-au tras in jos
de DP HotNews.ro Joi, 6 septembrie 2012, 9:57 Economie | Finane & Bnci

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de 150266,5 milioane lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 0,5% fata de trimestrul I 2012. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de 139124,1 milioane lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 1,2% fata de trimestrul II 2011. Cele mai mari cresteri au venit din zona "Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport" (+6,1%), urmata de constructii (+5,2%) si de activitatile de spectacole, culturale si recreative (+3,8%). Cresteri usoare ale volumului de activitate s-au mai inregistrat in activitatile de informatii si comunicatii (+1,9%), tranzactii imobiliare (+1,3%) si industrie (+0,5%). Reduceri ale volumului de activitate s-au inregistrat in administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public; invatamant; sanatate si asistenta sociala (-1,9%), agricultura, silvicultura si pescuit (-1,6%), intermedieri financiare si asigurari (-0,9%) si comert cu amanuntul si ridicata; repararea autovehiculelor si motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante (-0,2%). Pe cale de consecinta, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs inregistrand o crestere cu 3,8%.

Din punctul de vedere al utilizarii Produsului Intern Brut, in trimestrul II 2012 cererea interna a crescut cu 0,9 procente, comparativ cu acelasi trimestru din anul 2011, in special ca urmare a cresterii semnificative a formarii brute de capital fix, cu 15,2%. Consumul final total s-a majorat cu 1,1%, in special ca urmare a cresterii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodariilor populatiei (+1,6%). Cheltuiala pentru consumul final al administratiilor publice s-a redus cu 1,0%. Un efect usor pozitiv asupra PIB l-a avut evolutia exportului net ca urmare a cresterii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri si servicii (+0,7%) comparativ cu cea a volumului importurilor (+0,2%).

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2012 a fost de 248592,9 milioane lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 0,8% fata de semestrul I 2011.

Consumul final total s-a majorat cu 0,7% in semestrul I 2012, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, in special pe seama cresterii, cu 1,1%, a cheltuielii pentru consumul final a gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital fix a inregistrat o crestere semnificativa, cu 14,1 puncte procentuale. Produsul Intern Brut trimestrial se estimeaza in preturi curente, in preturile perioadei corespunzatoare din anul precedent si in preturi medii ale anului 2000. Estimarile in preturile medii ale anului 2000 se calculeaza prin inlantuirea indicilor de volum. Pe langa estimarile brute ale Produsului intern brut trimestrial, se calculeaza si estimari ajustate sezonier prin metoda regresiva, metoda recomandata de regulamentele europene. Ajustarea sezoniera are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidentia evolutia economica reala din perioade consecutive. Ce spun economistii sefi din banci? "Cel mai probabil, a doua parte a anului va aduce insa evolutii negative la nivelul activitatii economice. Prognoza noastra arata o deteriorare semnificativa a evolutiei PIB in S2 2012 (o noua contractie a PIB fiind probabila in T3), generata atat de productia agricola foarte slaba (seceta si efectul de baza statistic nefavorabil, 2011 fiind un an agricol foarte bun), dar si de deteriorarea cererii externe pe fondul evolutiilor negative la nivelul economiei europene. Prognoza noastra de crestere economica pentru 2012 ramane neschimbata la 0.5%, fiind insa riscuri ca ea sa fie chiar usor optimista, in special ca urmare a ultimelor evolutii la nivelul productiei agricole", explica si Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal si economistul sef al Raiffeisen Bank "In T3 2012, PIB s-ar putea reduce din cauza productiei agricole mai proaste decat in anul anterior. In plus, mentinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB va presupune, cel mai probabil, diminuarea drastica a cheltuielilor cu investitiile publice (in luna iunie 2012, acestea au fost cu 61.1% mai mici decat in iunie 2011, permitand atingerea tintei de deficit bugetar de 1.1% din PIB pentru semestrul I 2012). Scaderea PIB in zona euro (cu 0.2% in T3 2012 fata de T2 2012, conform prognozei UniCredit) va afecta industria si exporturile. PIB ar putea creste cu 0.5% in 2012, ajutat de dinamica din primul semestru al anului", crede Dan Bucsa, economistul sef al Unicredit.

Scenariile negre ale FMI pentru Romania s-ar putea adeveri

IMAC G5 17" 512MB 160GB179,00 EUR Fondul Monetar International (FMI) a publicat raportul privind cea de-a sasea evaluare a acordului pe care il are cu Romania, in care a prezentat si cateva scenarii pesimiste, care sunt destul de probabile, potrivit analistilor. Expertii institutiei financiare au avertizat ca tara noastra este extrem de vulnerabila la criza dinzona euro, iar in cazul in care recesiunea se va adanci si mai tare in aceasta regiune, Romania ar putea inregistra o contractie economica de 5%. FMI: Romania risca o scadere economica de 5 la suta. Vezi in ce conditii In conditiile in care in decembrie au loc alegerile parlamentare, un alt risc major ar fi lupta politica, care va afecta increderea investitorilor si ar pune presiune pe cursul valutar. "Din pacate, este un scenariu pe care trebuie sa il luam in seama. Cred ca nimeni nu poate sa estimeze probabilitatea lui, lucrurile se schimba de la saptamana la saptamana, miscarile pe pietele financiare sunt foarte bruste si nu poti sa stii ce se intampla, insa pentru noi e prudent sa fim pregatiti", a explicat analistul Aurelian Dochia, pentru Ziare.com. El a mentionat ca ar trebui sa invatam din experientele anterioare si sa ne pregatim temeinic pentru a combate efectele unui astfel de scenariu. "E greu sa aduci in discutii, inainte de alegeri, ca ne vom confrunta la anul cu o astfel de scadere economica, dar cred ca ar trebui sa existe niste planuri bune in acest sens", a completat analistul. In schimb, Ilie Serbanescu a tinut sa precizeze ca FMI a redus mereu prognoza de crestere economica, fiind deja la a 8-a revizuire de acest gen pentru Romania, si ca publicarea unui astfel de scenariu reprezinta o acoperire pentru o noua actiune de reducere a cresterii economice. "Le e rusine acum sa mai vina si sa zica inca o data, asa ca dau vina pe zona euro", a sustinut analisul Ilie Serbanescu, pentru Ziare.com. "Ei au impus Romaniei un program nefericit, este o distrugere. Nu poate produce crestere economica, dar FMI minte in legatura cu acest lucru. Eu as recomanda intreruperea relatiilor cu FMI, daca mai vrem sa mai traim", a avertizat acesta.

Insa brokerul Claudiu Cazacu, de la X-Trade Brokers, aminteste ca cifrele din raportul FMI sunt asociate unor scenarii extreme. "Sunt multiple elemente de pericol atat in plan local cat si international, insa o scadere de peste 2% ar putea avea cel mult o sansa din 4. Scenariul nostru de baza ia in calcul o expansiune in jurul a 1,5% in 2013", a spus brokerul, pentru Ziare.com. Bancile vor avea de suferit daca leul se deprecieaza cu 15-20% De asemenea, in raport se mai specifica ca, in cazul unei deprecieri a ratei de schimb valutar de 15 - 20 la suta, portofoliile bancilor ar avea serios de suferit. FMI face scenarii si pentru o depreciere a leului de 15 - 20%: Bancile, grav afectate "Sunt cunoscute tendintele de retragere a fondurilor din bancile romanesti, nu s-a intampla brusc, din fericire, si pana acum nu a avut un efect destabilizator, insa ar fi nerealist ca redresarea sa provina dintrun flux masiv de capital de strainatate. Daca se intampla o depreciere, vor exista mai multe riscuri, atat in ceea ce priveste creditarea, va creste rata celor neperformante, bancile vor avea probleme, dar este o supapa pentru economie si exporturi, care sunt oarecum ajutate de o asemenea miscare", a declarat Dochia. Claudiu Cazacu a apreciat ca o depreciere de 15-20% a leului ar fi un element de stres major pentru activele bancilor, dar poate fi intrevazuta pe termen mediu doar in cazul unor "uragane" in pietele financiare europene si globale. "Tendinta in sistemul bancar este de reorientare catre imprumuturile in lei, tocmai pentru a elimina riscul valutar", a spus brokerul. Brokerul Andrei Ciubotaru, de la Tradeville, considera ca sansele de aparitie ale unui astfel de scenariu sau intensificat in ultima perioada. "Deprecierea leului este una dintre parghiile la dispozitia autoritatii publice romanesti pentru a incerca echilibrarea bugetului. Acest lucru se petrece pentru ca accizele, impozite indirecte responsabile de generarea a mai mult de 20% din veniturile bugetare totale, sunt stabilite in valuta straina", a explicat Ciubotaru, pentru Ziare.com. Observatiile FMI FMI a precizat, totusi, ca nu se asteapta neaparat la implinirea lor, astfel ca a anuntat o crestere economica de 1%, pentru acest an, si de 2,5%, in 2013. In plus, expertii Fondului se asteapta ca rata inflatiei sa creasca, insa ea va ramane in tinta stabilita de BNR, iar somajul va scadea usor. De altfel, deficitul de cont curent va fi mai mic, sub 4 la suta din PIB in 2012 - 2013, pe fondul unui flux de capital scazut si a cererii interne diminuate. Analistul Aurelian Dochia considera ca acestea sunt consecinte ale unei economii slabe, insa raportul nu este unul ingrijorator. Expertii FMI au mentionat ca Romania a facut progrese semnificative in vederea stabilizarii macroeconomice, insa redresarea este fragila, iar cresterea va fi scazuta in viitorul apropiat. Astfel, cresterea reala a produsului intern brut se va diminua la 1%, in 2012, si va creste treptat, anul viitor, pana la 2,5 procente, din cauza secetei, a scaderii increderii, fluxurilor reduse de capital si a ratei

mici de absorbtie a fondurilor europene.

DREPT LA REPLICA

Evoluia economiei romneti n urmtoarea perioad este un subiect fierbinte, pe marginea lui fiind fcute att scenarii optimiste, ct, mai ales, pesimiste, potrivitziare.com . n opinia Academicianului Emilian Dobrescu, perspectivele macroeconomice sunt conforme cu estimrile oficiale pentru 2010, dar mai optimiste pentru anii 2011-20014, conform studiului "Macromodel Simulations for the Romanian Economy ", publicat in Romanian Journal of Economic Forecasting.

Principalele recomandri ale lui Dobrescu sunt extinderea programelor de investiii publice ctre autostrzi, infrastructura comunicaiilor, energie, spre susinerea industriilor orientate spre export i spre tehnologizarea i creterea dimensiunii fermelor agricole, precum i punerea n aplicare a unor reforme instituionale i fiscale solide. Au fost fcute trei scenarii, unul optimist i dou pesimiste. n cazul scenariului optimist, ritmul de cretere al PIB-ului n anii 2010-2014 este unul pozitiv. Astfel, n 2010 PIB-ul ar urm s creasc cu 0,3%, n 2011 cu 2,3%, n 2012 cu 3,9%, n 2013 cu 4,3% i n 2014 cu 4,5%. Rata omajul ar urma s scad, n cel mai optimist scenariu, abia n 2014. Astfel, n 2010 rata omajului ar ajunge n jurul lui 8,8%, aceeai i n 2011. Din 2012 omajul va scdea la 7,6%, 6,7% n 2013 i 5,5% n 2014. n cel mai optimist dintre scenarii, ritmul de cretere al PIB ajunge la nivelul de dinainte de criz (2008) n 2012. n scenariul pesimist 1, ritmul de cretere al PIB-ului va fi astfel: -2,3% n 2010, -0,1% n 2011, +2,1% n 2012, +3,3% n 2013 i +3,5% n 2014. n cazul evoluiei ratei omajului, n acest scenariu aceast ar fi de 8,9% n 2010, 8,9% i n 2011, 7,8% n 2012, 7% n 2013 i 5,8% n 2014. Acest scenariu arat c ritmul de cretere al PIB va ajunge la nivelul de dinainte de criz (2008) n 2014. Exist i o a treia variant, scenariul pesimist 2. Astfel, ritmul de cretere al PIB-ului n anii 2010 va fi de -2,6%, -0,4% n 2011, +1,7% n 2012, +1,5% n 2013 i +0,2% n 2014. Ct privete evoluia ratei omajului, aceasta va fi de 8,9% n 2010, 8,9% n 2011, 7,9% n 2012, 7% n 2013 i 6% n 2014. i n cazul acestui scenariu, ritmul de cretere al PIB va ajunge la nivelul de dinainte de criz (2008) n 2014.