Sunteți pe pagina 1din 2

VASILE PRVAN

Vasile Prvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, judeul Tecuci (astzi judeul Bacu) d. 26 iunie 1927, Bucureti) a fost un istoric, arheolog, epigrafist i eseist romn.

Biografie
S-a nscut la 28 septembrie 1882, n ctunul Perchiu din comuna Huruieti, plasa Giceana, judeul Tecuci. A studiat la Bucureti (avndu-i ca profesori pe Nicolae Iorga i Dimitrie Onciul) i apoi n Germania, unde s-a specializat n istorie antic. A fost profesor la Universitatea din Bucureti, membru al Academiei Romne i al mai multor academii i societi tiinifice din strintate. S-a preocupat ndeosebi de arheologie, preistorie i istoria civilizaiei greco-romane. A organizat numeroase antiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria, i a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentar vast, valoros i util. i-a nceput activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naionalitatea negustorilor din Imperiul roman (1909, n limba german), considerat de specialiti ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerului n antichitatea clasic. n scopul rezolvrii problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de spturi sistematice, ndeosebi n staiunile arheologice din a doua epoc a fierului. Pe baza rezultatelor pariale ale spturilor a scris Getica (1926), cea mai important lucrare a sa (datorit destinului su), o vast sintez istoricoarheologic, prin care a readus n prim planul cercetrii istorice rolul politic i cultural al dacogeilor; unele lipsuri i exagerri (printre care accentuarea rolului sciilor i al celilor n dezvoltarea culturii geto-dace) nu tirbesc valoarea acestei lucrri. Prin concepia sa istoric idealist, expus n studiul sociologic Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane i n eseuri (volumele Idei i forme istorice i Memoriale) a reuit s fac o sintez a neohegelianismului i neokantianismului i s-a declarat adversar al ovinismului i al cosmopolitismului. 1

Vasile Prvan a avut un rol deosebit n crearea noii coli romneti de arheologie. El a organizat coala romn din Roma, instituie pentru perfecionarea tinerilor arheologi i istorici, i a iniiat i condus apariia anuarelor acesteia Ephemeris Dacoromana i Diplomatarium Italicum, precum i prima serie a revistei Dacia. Pasionat n totalitate de munca de pe antier, Vasile Prvan ignor apendicita de care suferea. Ajunge ntr-un final pe masa de orperaie, ns este mult prea trziu pentru a-i salva viaa. A avut o moarte extrem de regretabil i regretat, firul vieii sale fiind brusc ntrerupt, la 26 iunie 1927, la doar 45 de ani, n plin putere creatoare.

Opera

M. Aurelius Versus Caesar i L. Aurelius Commodus (1909) Contribuii epigrafice la istoria cretinismului daco-roman (1911) Cetatea Tropaeum (1912) Memoriale, Bucureti, Cultura Naional, 1923 nceputurile vieii romane la gurile Dunrii (1923) Getica (1926) Dacia. Civilizaiile antice din regiunile carpato-danubiene (1928, n limba englez, Toate operele

traducere n romn 1937, 1957, 1958)

S-ar putea să vă placă și