Note de curs. Capitolul 6.

Organe ale micrii de rotaie

115
III. ORGANE ALE MICRII DE ROTAIE
6. Osii i arbori
6.1. Caracterizare. Rol funcional

Osiile sunt organe de masini care sustin alte organe n rotatie, n oscilatie sau n
repaos ale masinilor, agregatelor sau vehiculelor, fr a transmite momente de rsucire,
fiind solicitate n principal la ncovoiere. Tensiunile la rsucire provocate de frecrile n
reazeme sunt neglijabile.
Arborii sunt organe de masini rotative n jurul axelor geometrice care transmit
momente de torsiune. Arborii sunt solicitati n principal la torsiune.
Prtile osiilor si arborilor pe care are loc rezemarea se numesc fusuri (fig.6.1).
Rezemarea se face prin intermediul lagrelor cu alunecare sau cu rostogolire.







Clasificare:
Osie: -fix Arbori: -drepti
-rotativ -cotiti -plini
-tubulari
Gurirea arborilor si osiilor duce la reducerea greuttii lor; n ipoteza c diametrul
interior este jumtate din diametrul exterior c greutatea se micsoreaz cu 25%, pe
cnd rezistenta la ncovoiere se reduce cu numai 6,25%.


F
, M
t

a
b
Fig.6.1
fusuri fusuri
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
116
6.2. Materiale i tehnologie
- OL42, 50, 60 STAS 500
- OLC25, OLC35 si ndeosebi OLC45 STAS 880
- Oteluri aliate cu Ni, Cr-Hi, Cr-Mn, Ti STAS 291
- Oteluri turnate sau fonte de nalt rezistent.
n functie de scop, important si dimensiuni, arborii si osiile n stare de semifabricat
se obtin :
- din laminate trase precis pentru d 140 mm
- din laminate cu forjare ulterioar
- prin forjare din lingouri
- prin matritare
- prin turnare.
Proiectarea osiilor si arborilor implic :
a) predimensionarea, printr-un calcul simplificat
b) proiectarea formei, cu considerarea rezultatelor valorice obtinute si a conditiilor
functionale
c) efectuarea verificrilor
- oboseal
- deformatii sgeti, nclinare n reazeme
- fusurilor
- vibratii.
6.3. Calculul i construcia osiilor
a) Predimensionarea solicitarea de ncovoiere
1) stabilirea schemei de ncrcare a osiei cu fortele exterioare;
2) determinarea analitic sau grafic a reactiunilor;
3) determinarea momentului de ncovoiere si trasarea diagramei de momente
ncovoietoare;
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
117
4) alegerea materialului;
5) calculul sectiunii principale :
- determinarea diametrului pentru sectiunile circulare sau dimensiunilor pentru
sectiuni dreptunghiulare;
- pentru osiile tubulare 8 , 0 ... 3 , 0
d
d
1
= = (d
1
= diametrul interior, d =
diametrul exterior)
Osia de egal rezistent (fig.6.2)

Se consider o singur fort F aplicat la jumtatea
distantei dintre reazeme, astfel c reactiunile R
A
i R
B
vor fi egale.
ntr-un punct situat la distanta x momentul de
ncovoiere va fi M
ix
= (F/2)x iar tensiunea de
ncovoiere din punctul considerat va fi
ai
x
i
ix
ix
d
x F
W
M

= =
32 /
) 2 / (
3
si
3
3
) 2 / ( 32
x k
x F
d
ai
x
= =

- ecuatia unui paraboloid.
Un astfel de paraboloid este dificil de a fi realizat.

b) Proiectarea formei tinnd seama de dimensiunile fusurilor de reazem (fig.6.3).
Cerintele tehnologice accesibilitatea pietrei de rectificat
Cerintele de diminuare a concentrrilor de tensiuni si de rezemare a pieselor n directia
axial impun racordri si santuri de descrcare la salturile de diametre.
Raza de racordare s fie ct mai mare posibil R 0,1 d (d = diametrul cel mai mic al
celor 2 tronsoane vecine)
x
M
i x
l
M
i max
R
A
R
B
a b
F
Fig.6.2
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
118













canale pentru accesibilitatea pietrei de rectificat
d b a
< 50
2,53 0,250,5
> 50
45 0,51
R n STAS 406
Pentru osii greu solicitate racordarea se face mult alungit, cu raza variabil.
Rezemarea pieselor n directia axial se realizeaz prin contactul lor pe umerii
osiilor sau numai prin asamblarea presat (fig.6.3).
Fixarea osiei n directie axial se face ntr-un singur loc pentru a nu mpiedica
dilatarea liber.
Verificri
1) Deformaii- flexionale (ncovoiere)
Osia fiind solicitat numai la ncovoiere, deformatiile sunt de tip flexional:


Forme pentru diminuarea concentratorilor de eforturi
Rezemarea pieselor pe direc]ie axial\
Fig.6.3
canal pentru accesibilitatea
pietrei de rectificat
racord\ri pentru salturi
de diametre
racord\ri alungite pentru
osii greu solicitate
d

R
D

R
2
R
1

d
D

d

R
b
a
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
119
se determin sgetile (f) n diferite puncte de pe osie, sub actiunea sarcinii (din ecuatia
fibrei medie deformate :
EI
M
x
f
=

2
2
) sau unghiul de nclinare n reazeme (
max
):
- se aplic principiul suprapunerilor efectelor si
l
000 . 10
3
000 . 10
2
f f
adm max
|
.
|

\
|
= pentru functionarea rulmentului, n cazul osiei
rotitoare rezemate pe rulmenti ( l distanta dintre reazeme )
sau 001 , 0
l
d
adm max
=


max
nclinare n reazeme
d = jocul diametral n lagrul cu alunecare
2) Oboseal pentru osii rotitoare
Cunoscnd fortele si dispunerea lor, se determin tensiunile din punctul
considerat al osiei si apoi coeficientul de sigurant.
Ca puncte critice la oboseal se apreciaz cele cu concentratori de tensiuni: salt de
diametru, canale longitudinale, guri, filete etc.
Coeficientul de sigurant la oboseal pentru solicitarea de ncovoiere:
v
k
1
c

=


n care:
k
este coeficient al concentratorilor de tensiuni si depinde de forma si
geometria concentratorului (salt de diametru, canal de pan, gaur transversal etc);
c coeficient dimensional si tine seama c epruveta, pentru care s-a determinat
rezistenta pentru ciclul de solicitare alternant simetric o
-1
, difer ca dimensiuni de
osia verificat;
coeficient de calitate a suprafetei osiei n comparatie cu epruveta pe care s-a
determinat caracteristicile de oboseal o
-1
;
o
v
amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n sectiunea respectiv
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
120
o
v
= (o
max
- o
min
)/ 2 = o
max
( pentru forte constante n timp, tensiunile de
ncovoiere pentru osia rotitoare variaz dup un ciclu alternant simetric ciclul al III
lea)
3) Verificarea fusurilor ( a se vedea paragraful 6.5)
6.4. Calculul i construcia arborilor drepi
a) Predimensionarea arborilor si proiectarea prealabil a formei.
1) Predimensionarea arborilor numai la torsiune
Se consider cunoscute puterea de transmis P (W) si turatia n (rot/min) sau
viteza unghiular e (rad/s) M
t
= P/(a n/30) = P/ e.
Predimensionarea la torsiune se poate face din conditia de rezistent admisibil (t
at
) sau
din conditia de deformatie unghiular admisibil (0
a
)
=
p at
p
t
t
W
W
M
diametrul arborelui
a
p
t
GI
l M
sau =
0
a
= 7,513
o
= (7,5....13)x /180 rad - pentru arborii diferentialelor
0
a
= 1520 = (15...20) )x /(180x60) - rad pentru arborii podurilor rulante
Din conditia de deormatie maxim rezult momentul de inertie geometric polar I
p
si
apoi diametrul arborelui.
2) Predimensionarea arborilor solicitati la rsucire i ncovoiere
- Diagrama de momente ncovoietoare n 2 plane perpendiculare
se determin reactiunile n plan vertical ( )

=
B A iV B A
V M V V 0 ,
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
121
se determin reactiunile n plan orizontal H
A
,
H
B

- Momentul de ncovoiere total
2
iH
2
iv i
M M M + =
- Momentul de ncovoiere echivalent:
deoarece n timp tensiunile tangentiale de
torsiune si cele normale de ncovoiere au variatii
diferite. este necesar echivalarea dup un
anumit ciclu de solicitare. Deoarece tensiunile
de ncovoiere variaz dup un ciclu alternant
simetric, chiar dac momentul ncovoietor este
constant n sectiunea respectiv, se recomand
echivalarea dup ciclul alternant simetric (ciclul
III)
M
i echivalent
= ( )
2
t
2
i
M M + , n care
este un coeficient de echivalare a ciclurilor de solicitare la torsiune si la ncovoiere.
Astfel, dac tensiunile de torsiune variaz dup
ciclul pulsator (ciclul II), coeficientul de
echivalare este

Dac tensiunile de torsiune sunt constante n timp (ciclul I),



In acest mod, se consider efectul cumulat al torsiunii si al ncovoierii printr-un moment
de ncovoiere echivalent. Astfel, relatia de dimensionare la ncovoiere echivalent este
A B
F
1
F
2
F
a F
4
F
3
V
A
V
B
F
1
F
a
F
3
H
A
H
B
F
2
F
4
M
t
M
iv
M
iH
+
-
+
-
o aiII
aiIII

1
= =
1
1
aiI
aiIII

=

t

II
t

III
t

I
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
122
aiIII
i
iechiv
ieciv
W
M
=
Din aceast expresie se determin modulul de rezistent la ncovoiere W
i:
M
iech
=
aiIII
W
i
Wi d pentru sectiunea circular sau- d
i
si d
e
pentru sectiunea
inelar.
.

Rezistenta admisibil la ncovoiere pentru ciclul alternant simetric n conditiile
materialelor obisnuite recomandate arborilor este

aiIII
= 4065 MPa pentru otel carbol laminat (OL)
7590 MPa OLC
3040 MPa OT
a) Proiectarea formei
Froma constructiv a arborelui rezult din analiza urmtoarelor aspecte (fig.6.3):
- sectiunile de baz determinate prin predimensionare (metoda de mai sus);
- modificrile care se aduc tinnd seama de piesele care se aplic pe arbore si modul de
solidarizare a lor;
- cnd asamblarea se face cu pene, slbirea arborelui prin prezenta canalelor se
atenuiaz prin mrirea diametrului cu
4% pentru pan nalt
7% pentru dou pene la 90
o
sau 120
o

10% pentru dou pene paralele opuse(180
o
)
- trecerile tranconice si racordrile care se fac ntre sectiunile cu diametre diferite.
Cerintele tehnologice accesibilitatea pietrei de rectificat
Cerintele de diminuare a concentrrilor de tensiuni si de rezemare a pieselor n directia
axial impun racordri si santuri de descrcare la salturile de diametre.
Raza de racordare s fie ct mai mare posibil R 0,1 d (d = diametrul cel mai mic al
celor 2 tronsoane vecine)
canale pentru accesibilitatea pietrei de rectificat
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
123
b
a
d






Pentru arborii greu solicitati racordarea se face mult alungit, cu raza variabil.
Rezemarea pieselor n directia axial se realizeaz prin contactul lor pe umerii
(fig.6.3) arborilor sau numai prin asamblarea presat.
Fixarea arborelui n directie axial se face ntr-un singur loc pentru a nu mpiedica
dilatarea liber.
b) Verificrile arborelui
1) Verificarea la solicitare compus (dac arborele a fost predimensionat numai
la torsiune):
=
ech
M
echiv
/ W
I
_ o
ai III
2) Verificarea la oboseal
Cunoscnd fortele si dispunerea lor, se determin tensiunile din punctul
considerat al arborelui si apoi coeficientul de sigurant.
Ca puncte critice la oboseal se apreciaz cele cu concentratori de tensiuni: salt de
diametru, canale longitudinale, guri, filete etc.
Coeficientul de sigurant la oboseal pentru solicitri compuse:
= >
+

=
a
2 2
c
c c
c c
c


1,83, atunci cnd solicitrile nu sunt cunoscute complet;
c
m
1
v k
1
c

+
=

c
m
1
v k
1
c

+
=

d b a
< 50
2,53 0,250,5
> 50
45 0,51
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
124
n care
ko
si
k:
sunt coeficienti ai concentratorilor de tensiuni si depind de forma si
geometria concentratorului (salt de diametru, canal de pan, gaur transversal etc);
c coeficient dimensional si tine seama c epruveta, pentru care s-a determinat
rezistenta pentru ciclul de solicitare alternant simetric o
-1
, :
-1
, difer ca dimensiuni de
arborele verificat;
y coeficient de calitate a suprafetei arborelui n comparatie cu epruveta pe care s-a
determinat caracteristicile de oboseal o
-1
, :
-1
;
o
c
, :
c
rezistenta critic a materialui ( rezistenta de curgere pentru materialele tenace si
rezistenta de rupere pentru materialele fragile);
o
v
,:
v
amplitudinea ciclului de solicitare pentru ncovoiere respectiv torsiune;
o
m
,:
m
media ciclului de solicitare pentru ncovoiere respectiv torsiune.
3. Verificarea la deformatii :
- flexionale (ncovoiere) se determin sgetile n diferite puncte de pe arbore sub
actiunea sarcinii (din ecuatia fibrei medie deformate :
EI
M
x
f
=

2
2
)
- se aplic principiul suprapunerii efectelor si
l
000 . 10
3
000 . 10
2
f f
adm max
|
.
|

\
|
= pentru functionarea rulmentului.
( )m 03 , 0 01 , 0 pentru arborii ce sustin roti dintate ; m = modulul
angrenajului
= interfierul dintre inductor si indus la masini electrice.
sau 001 , 0
l
d
adm max
= <


max
nclinare n reazeme
d = jocul diametral n lagr
- torsionale :

= =
= = =
n
i pi
i ti
n
i pi
i ti
p
t
I
l M
G GI
l M
GI
l M
1 1
1
_0
adm
4. Verificarea la vibratii
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
125
Determinarea turatiei sau vitezei unghiulare critice pe baza deformatiilor n
cr
si
compararea cu turatia de functionare n :
- torsionale n
crt

- flexionale n
crf

n < n
cr
arbori rigizi
n > n
cr
arbori elastici.
Exemplu de calcul al turatiei critice flexionale si al turatiei critice torsionale
Calculul la vibraii flexionale
Cauza : mase excentrice care produc forte centrifuge.
Arbore de mas neglijabil , solidar cu un disc de mas m si sprijinit pe dou lagre.
Arbore vertical discul de mas m, montat cu o excentricitate e.
n timpul functionrii.
( )
2
e f m F
din c
+ = - forta centrifug
din e
kf F = - forta elastic
k = constant elastic a arborelui
2
2
din e c
m k
me
f F F

= =
Conditia de aparitie a rezonantei :
m
k
m k f
a
2
din
= =

Se defineste factorul de amplificare

2
cr
2
cr
2 2
cr
2
2 2
cr
2
din
2
1
m m
m
e
f
A
|
|
.
|

\
|

|
|
.
|

\
|
=

= =

e

f
din
F
c
G

F
e
e
cr
/e
A
2

Regim de
rezonant
0,5 1 1,5
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
126
Arbore orizontal de mas m (greutate G)
st st st
f
F
k sau
f
mg
f
G
k = = = unde F este forta din acel
punct
( )
st e
2
st c
kf F
e f m F
=
+ =

( ) e f m
kf
sau
f
g
st
st
cr
st
cr
+
= =
n care e este excentricitatea de montaj a discului fat de centrul su de greutate.
Conditia de echilibru: forta centrifug F
c
trebui s fie egala cu forta elastic Fe.
Calculul la vibraii torsionale
Cauza : momente de inertie volanti neechilibrati
Arbore cu diametru constant, cu un singur disc oscilant.
Sub actiunea momentului M
t
, arborele rigid se
rsuceste cu unghiul

l
GI
M
GI
l M
p
t
p
t
= =
Ecuatia miscrii : ' k M J
t
= =
t
2
2
M
dt
d
J =

unde : J = momentul de inertie masic al volantului fat de axa de simetrie; k = constanta
elastic torsional.
0
J
' k
dt
d
2
2
= +

ecuatie diferential cu solutia de forma

= Acos pt + B sin pt. (1)
Conditia limit: t = 0 =
0
, = 0.

e
f
st
M
t
0
d

Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
127
Din (1) = - A p sin pt + B p cos pt din t = 0 = Bp B = 0
Din (1) pentru t = 0 = A =
0
Deci : t cos t
J
' k
cos pt cos
cr 0 0 0
= =
J
' k
cr
=
** Arbore cu dou discuri oscilante
Cele dou discuri vor oscila unul contra celuilalt o anumit sectiune n-n neutr
c arborele se poate considera ncastrat n sectiunea n-n neutr c arborele se
poate considera ncastrat n sectiunea n-n.




2
2
1
1
cr
J
' k
J
' k
= = (2)

2
2 p
2
1
1 p
1
p
t
p
t
l
GI
' k ,
l
GI
' k ' k
l
GI
M
GI
l M
= = = = =
din (2)
2 2
2 p
1 1
1 p
J l
I
l J
I
= si + =
2 1
l l l
2 1
1
2
2 1
2
1
J J
J
l l
J J
J
l l
+
=
+
=

1
2 1
1 p
cr
J
J J
l
GI
+
=
n general arborele nu are diametrul constant o simplificare de calcul prin
nlocuirea arborelui cu un arbore echivalent (diametrul d
c
, lungimea redus l
c
)
d

B

A

l

l
2
l
1
D
2

D
1

n
n
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
128
Se alege d
c
i l
c
din conditia ca deformatia arborelui real si a celui echivalent s
fie aceeasi sub actiunea unui moment de torsiune dat.

4
c
c c
c
t
p
t
d
d
l l l
d G
32 l M
GI
l M
|
.
|

\
|
=

= =

6.5. Calculul simplificat al fusurilor
Se numeste simplificat, deoarece introduce ipoteze simplificatoare:
1) Se neglijeaz jocul dintre fus si cuzinet
2) Se neglijeaz calitatea suprafetelor
3) Se neglijeaz prezenta lubrefiantului.
Se tine seama ns de cuplul de material fus- cuzinet.
Calculul are dou aspecte :
4) un calcul de rezistent
5) un calcul termic verificarea la nclzire.
1. Calculul simplificat al fusurilor radiale frontale (fig.6.4)
a) Calcul de rezisten
Forta R se consider concentrat la
mijlocul lungimii fusului. Fusul se consider ca
o grind dreapt ncastrat n arbore.
Se cunoaste :
- mrimea fortei R (reactiunea radial total din reazem).
l
c
l
2
l
1
d
0

d
1

d
2

d
3

d
c

d

P l/2
l
Fig.6.4.
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
129
Nu se cunosc :
- diametrul si lungimea fusului.
Calculul de rezistent are urmtoarelor aspecte :
- dimensionarea pe baza ncovoierii fusului, sectiunea periculoas : sectiunea de
ncastrare.
ai i
W
2
l
R M = = , dar
3 3
d 1 , 0 d
32
W = =


deci :
ai
3
i
d 1 , 0 M = , necunoscute l si d; se face urmtorul artificiu :

ai
2
d 1 , 0
d 2
l
R = raportul
d
l
= mrime caracteristic fusului,
8 , 1 5 , 0 3 , 0
d
l
=
pentru fusuri lungi 5 , 2 8 , 1
d
l
= si necesit cuzineti oscilanti.
Deci
d
l
este cunoscut si d
aiIII
d
l
P
d
2 , 0
=
ai III
rezistenta admisibila la incovoiere dup ciclul alternant
simetric.
d se rotunjeste la o valoare standardizat si
|
.
|

\
|
=
d
l
d l
- verificare la oboseal metoda Soderberg:
se face cu coeficientul de sigurant
a
1
v k
c
1
c =

- verificare la strivire sau presiune de contact:
a m
p
ld
R
p =
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
130
p
m
= presiune medie, p
a
= depinde de cuplul de material : de exemplu, pentru otel-
bronz, p
a
= 3-5 MPa.
Observatie
1
o
. n cazul rapoartelor 1
d
l
|
.
|

\
|
, presiunea de contact (strivirea) este mai periculoas
dect ncovoierea, ca atare, dimensionarea se face pe baza presiunii de contact.
Adic :
a
a
2
p
d
l
R
d p
d
d
l
R

|
.
|

\
|
=
|
.
|

\
|
si
|
.
|

\
|
=
d
l
d l si se face verificarea la ncovoiere.
b) Calculul la nclzire
Se face ipoteza c ntregul lucru mecanic de frecare se transform n cldur.
Aprecierea nclzirii se face pe baza puterii specifice de frecare, adic:

d l
v R
d l
N
N
f
sp f

=


N
f
= puterea consumat prin de frecare [W]
N
f sp
= puterea cosumat prin frecare specific
(

2
mm
W

dar
m
p
ld
R
= , rezult v p N
m sp f
= , dar este aproximativ constant, deci
mrimea caracteristic la nclzire este produsul p
m
v.
Se pune conditia p
m
v (p
m
v)
a
, care se gseste n tabele; de axemplu , pentru arborii de
la motoare ( )
s
m
mm
N
5 v p
2 a m
=
Dac nu se verific la nclzire, atunci se lungeste fusul.
( ) l v p
100 60
d
ld
R
a m
n

Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
131
2. Calculul fusurilor intermediare (fig.6.5)
Atunci cnd forta R este relativ mic, deci solicitarea la ncovoiere se poate neglija,
diametrul fusului se calculeaz numai la rsucire cu relatia de predimensionare de la
arbori

3
at
t
2 , 0
M
d

= pentru
at
se ia valori mici
20
.
30 MPa
Avnd d l dup ce alegem n prealabil
d
l
,
|
.
|

\
|
=
d
l
d l .
Se face verificare la presiunea de contact
a m
p
ld
R
p = ;
Se face verificare la nclzire ( )
a m m
v p v p .
Cnd R este mare, se calculeaz M
ech
= M
red

( )
2
t
2
i red ech
M M M M + = = , = coeficientul de la ipotezele referitoare la
variatia n timp a tensiunilor de ncovoiere si de torsiune si
( )
a m m a m
ailIII
red
v p v p p p
d
l
d l
M
d

|
.
|

\
|
= =

3
1 , 0
3. Calculul fusului sferic (fig.6.6)
La acest fus 1
d
l
< n calcule lucrm cu d
m
, de aceea se ia 1 7 , 0
d
l
m
< =
Diametrul d
m
= 0,9 d (constructiv).
ntruct 1
d
l
m
c periculoas este strivirea ntre fus si cuzinet:
M
t

P
l
d

Fig.6.5
l

Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
132

|
|
.
|

\
|
=

|
|
.
|

\
|
= =
a
m
m
2
m
m
a m a
p
d
l
R
d
d
d
l
p ld p R
si
m
m
m
d 7 , 0
d
l
d l =
|
|
.
|

\
|
=
9 , 0
d
d
m
=
Se face verificarea la ncovoiere n
sectiunea cea mai mic sectiune de trecere de
la sfer la partea cilindric, de diametru d
0
= 0,6 d ( aleas constructiv);

ai i i
3
0 i
d 1 , 0 a R M = = cota a se msoar.
- Verificarea la nclzire ( )
a m m
v p v p ,
n care p
m
este
m
m
p
ld
R
= iar v = viteza periferic corespunztoare diametrului d.
3. Calculul fusurilor axiale (pivoti)
a) Fusurile axiale cu sectiune circular plin (fig.6.7)
1.Calculul de rezistent
Solicitarea principal strivirea dintre fus si cuzinet.
- Diametrul d se alege constructiv n functie de diametrul
arborelui (d
a
)
- Se verific la presiunea de contact.
a m
p
d
R
p =
4
2

Observatii
1. La aceste fusuri ns, cnd fusul este nou , presiunea de
contact se poate considera c este uniform repartizat pe toat suprafata.
R

d
m

d

d
o

a
a
Fig.6.6

d
d
a

P
Fig.6.7
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
133
2. Cnd fusul functioneaz, vitezele variind de la exterior spre centru, uzura apare mare
la perifierie si se pierde contactul cu cuzinetul, presiunea crescnd dup niste arce de
hiperbol.
Din aceast cauz, acest fus se nlocuieste cu fusul inelar.
2. Verificare la nclzire

( )
a
m m m m
m m
2
m
2
t
sp f
v p v p
v p
4
d
RV
4
d
N
N

= =

unde 4 /
2
0
d
r
r v
m m
=
+
= =
a) Fusul axial inelar (fig.6.8)
- d
e
= f(d
a
) se alege constructiv
5 , 0 4 , 0
d
d
e
i
=
|
|
.
|

\
|
constructiv ( )
e i
d 5 , 0 4 , 0 d =
- se face verificarea la strivire

( )
a
e
m
p
d d
R
p

=
2
1
2
4

- se face verificare la nclzire :
( ) ( )
m m
2
i
2
e
m
2
i
2
e
f
sp
v p
d d
4
Rr
d d
4
N
N

=
( )

2
0 r
r v
v p v p
m m
a m m m m
+
= =

Observatii
- Presiunea la pivotul inelar este limitat.
4. Calculul fusului canelat (multiinelar) (fig.6.9)
- diametrul d
i
=f(d
a
), sid
i
= d
a

p pivot uzat
P

d
a
d
i
d
e
p pivot nou
Fig.6.8
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
134
- din raportul 7 , 0 5 , 0
d
d
e
i
=
|
|
.
|

\
|
si
6 , 0
d
d
i
e
=
Se calculeaz numrul de inele :
( )
a
2
i
2
e
p d d
4
P
z

,
presiunea admisubil p
a
se ia mai mic dect la
fusurile inelelor simple, jumtate, cci forta p nu se
repartizeaz uniform pe cele z inele.
- Se face o verificare la nclzire : p
m
v
m
_ (p
m
v
m
)
a

unde
( )
2
1
2
e
m
d d
4
z
R
p

- Se face o verificare la ncovoiere ( )
i
d 15 , 0 12 , 0 h =
ai i i
e i e
i
h d d d
z
R
M

6 4
2
=

=
Observatie
1. Se consider grinda curb ca o grind dreapt, deoarece 8 7
h
d
i
= .
Forme constructive de fusuri (fig.6.10)








d
a
P/z P/z
P/z
P/z
d
e
d
i
Fig.6.9
r
f
r
c
d

r
f
guler
d
a

d

r
f
umr
d

=

d
a

surub cu cap
necat
surub cu cap
necat
Fig.6.10
a b c
d e
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
135


Fusuri radiale
Fusurile radiale se pot executa dintr-o bucat cu arborele sau separat. Executiile
separat de arbore prezint avantajul unei realizri mai usoare a cuplului de material fus-
cuzinet dorit, o prelucrare de suprafat mai usoar si mai corespunztor scopului, dect
atunci cnd este fcut dintr-o bucat cu arborele.
Totusi, centrarea cuzinet-arbore este foarte dificil, motiv pentru care acest
procedeu se aplic la fusuri de manivele si arbori cotiti, unde centrarea este mai usoar
si unde se realizeaz, fie prin presare, fie prin sudare.
n figura 6.10 fusuri dintr-o bucat cu arborele.
- Fusuri radiale frontale se realizeaz din 2 variante.
a) fr guler de capt mai simpl ca form si executie, permite montarea cuzinetului
dintr-o bucat nu poate limita deplasrile axiale dect ntr-un singur sens.
b) cu guler de capt este mai complex ca form si ca executie, necesit cuzineti din 2
bucti, limiteaz deplasrile n ambele sensuri.
n ambele forme este necesar racordarea fusului cu arborele sau gulerul pentru a
micsora concentrarea tensiunilor.
Raza de acordare a fusului r trebuie s fie suficient de mare pentru a micsora aceast
concentrare, dar nici prea mare c expulseaz uleiul prin miscare centrifugal.
( )d 04 , 0 03 , 0 r
f
=
Raza de racordare a cuzinetului (r
c
) trebuie s fie > r
f
, deoarece este foarte greu de
realizat centrarea cuzinet-fus dup 3 suprafete cilindrice.
-Fusuri radiale intermediare (varianta c)
Se obtine prin reducerea diametrului arborelui (d
a
> d). Se micsoreaz rezistenta fusului
la ncovoiere si rsucire fat de arbore.
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
136
Pentru a remedia aceast situatie, exist varianta d) (d
a
= d), iar pentru limitarea
deplasrilor cuzinetului se monteaz pe arbore 2 inele, fie prin presare, fie prin suruburi
cu cap necat (3 suruburi la 120
0
).
Nu mai este nevoie de racordri.
Varianta e) : fusul are acelasi diametru cu arborele, pentru evitarea deplasrilor se
prevd 2 umeri n arbore.Trebuiesc racordri.
Pentru fusurile axiale, una din cele mai des forme ntlnite este prezentat n
fig.6.11.
La fusurile axiale, solutia constructiv are n vedere faptul c prin uzarea
suprafetelor n contact s nu fie necesar nlocuirea complet a fusului, respectiv a
arborelui, ci numai a unor portiuni ale acestuia si totodat montarea si demontarea
simpl.
n acest scop, arborele este prevzut n partea inferioar cu
un locas conic n care ptrunde placa A care are o coad
conic si care are suprafata de contact cu cuzinetul inelar.
Cuzinetul este format din placa B care se monteaz n lagr,
centrndu-se prin 2 slifturi C
1
, C
2
care o mpiedic totodat
s se roteasc.
Se mai prevede un cuzinet radial pentru preluarea eventual
a unor sarcini radiale.
Dup uzare se nlocuiesc numai plcile A si B.






C
2
P
A
B
C
1
Fig.6.11
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
137
?? Intrebri recapitulative
1. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevrate:
a) osiile sunt organe de masini solicitate la incovoiere;
b) osiile sunt organe de masini solicitate la torsiune;
c) osiile sunt organe de masini solicitate la tractiune;
d) arborii sunt organe de masini solicitate la incovoiere;
e) osiile sunt organe de masini solicitate la torsiune;
f) osiile sunt organe de masini solicitate la torsiune i incovoiere;
2) n relatia momentului de torsiune transmis de un arbore M
t
= k P/n
a) k este un coeficient de suprasarcin;
b) k este o marime adimensional care tine seama de unittile de msur.
3) n relatia momentului de ncovoiere echivalent
2
t
2
i ech
) M ( M M + =
a) este un coeficient de suprasarcin;
b) este o marime care tine seama de variatia n timp a tensiunilor de ncovoiere i
torsiune.
4) n calculul de dimensionare al unei osii sau arbore, diametrul d rezultat din calcule
a) se rotunjete la o valoare inferioar celei obtinute;
b) se rotunjete la o valoare superioar celei obtinute;
c) se ia exact ct a rezultat din calcul.
5) Un arbore functioneaz correct dac turatia lui n este:
a) apropiat de turatia critic;
b) chiar egal cu turatia critic;
c) evitat turatia critic.
6) Calculul de nclzire al unui lagr se face calculnd:
a) produsul (pv);
b) temperature de functionare.
7) Produsul (pv) este un indicator privind comportarea la:
Note de curs. Capitolul 6.Organe ale micrii de rotaie
138
a) frecare;
b) uzare;
c) nclzire.