39.

Analizati structura functional a localului magazinului

Structura functional a localului magazinului consta din 3 concepte: 1)Sala de vinzare- in cadrul careia are loc procesul de vinzare a marfurilor. 2)Spatiul pentru rezerva de marfuri- destinat pentru pastrarea stocurilor , in vederea asigurarii marfurilor si continuitatii procesului de vinzare 3)Sparii auxiliare in functie de profilul magazinului pot fi: -spatii pentru primirea , dezambalarea si receptionarea marfurilor. -spatiu pentru depozitarea temporara a ambalajului -Incaperi pentru efectuarea operatiilor de retusat si calcat confectii tricotaje, chear si operatiilor bunurilor de uz casnic -sala polivalenta pentru prezentarea modei, prezentarea modei, expozitii cu vinzare -statii anexe sanitare si sociale vestiare pentru personal , dusuri, camera pentru repaus si masa -statii anexe operative: birouri. -Spatii tehnice : central tehnice, de ventilare , conditionare a aerului, central telefonica, de radioficare, televiziune de circuit inchis, statii pentru presare ambalajelor din hirtie si carton. -goluri pentru lifturi , scari rulante, benzi transparente.

40. Proiectarea si tehnologia amenajarii suprafetei de vinzare.

Tehnologia amenajrii suprafeei de vnzare Organizarea interioar a suprafeei de vnzare este modul de prezentare a magazinului, maniera sa de exprimare n cadrul dialogului pe care-l stabilete cu clientela. O asemenea viziune, presupune ca magazinul s fie proiectat din interior spre exterior, ncepnd de la punctul de vnzare (raionul). In proiectarea noilor magazine, se urmrete se creareaza o atmosfera care s promoveze n cel mai nalt grad vnzrile, realizarea unei legturi optime ntre diferitele componente ale sistemului pe care l formeaz ansanblul suprafeei de vnzare.

Suprafata de vinzare atribuie fiecarui raion depinde de urmatorii factori: -Volumul si structura sortimentului de marfa comercializata -formele de expunere , vinzare si interdependentei cu tipul si dimensiunile mobilierului utilizat -fregventa cererii de marfuri a populatiei dupa sezon si tendintele modei. -obiceiurile de cumparare ale populatiei -amplasarea magazinului si particularitatile sale constructive Se poate stabili o metodologie care ar asigura alocarea orientativa pe grupuri de marfuri a suprafetei de vinzare a unui magazin . O asemenea metodologie presupune parcurgerea excesiva a urmatoarelor etape: -determinarea unui numar theoretic de referinte , punind cont de la un asortiment tip pentru fiecare raion -determinarea stocului de etalare -stabilirea unor norme de incarcare pe m2 suprafata de etalare. -calcularea raportului dintre suprafata de etalare sic ea ocupata cu mobilier. Numarul de referinte care se stabileste pe raion sau pe familii de produse. -se stabileste lista raionelor si familielor de produse care trebuie vindute -se determina natura categoriilor de articole -se va determina descrierea detaliata a sortimentului. Se stabilete lista raioanelor i familiilor de produse care trebuie implantate. Un magazin va avea, de regul, urmatoarele raioane alimentare : mezeluri, brnzeturi, carne, fructe i legume, produse congelate, buturi, bcnie uscat. Implantarea unui raion nealimantar n acest magazin este condiionat de mrimea acestuia.

41. Comentati planificarea spatiilor necomerciale

1)Spatiul pentru Receptionarea , pastrarea si pregatirea catre vinzare sunt: rampa, camera de rebutare, caera de rebut, camera de preambalare 2) Spatiul Social- administrative sunt: cabinetul directorului, contabilitatea casa, camera de odihna, baia vestiarul. 3) Spatiul incaperi tehnice sunt: sala de masini, incaperi lifturi, intrerupatorul electric, incaperarea acumulatoare. 4)Spatiul pentru incaperi auxiliare sunt: pentru inventor , atelier reparatii, pastrarea ambalarea.

42.Comentati conceptul tehnologiei comerciale, structura procesului commercial si caracteristica principalelor operatii
Tehnologia comerciala in unitati de comert an detail se axeaza pe idea de realizare a unui ansamblu de operatii si procedee cu marfa de la momentul primii acestuia in magazine si pina la eliberarea ei, cumparatorul intro anumita consicutivitate pentru a asigura accelerarea procesului de prelucrare depunerea in vinzare si de deservire a cumparatorilor. Masinele tehnologiei comerciale in unitati de comert an detail consta in asigurarea marfurilor fara intrerupere in magazine , asigurinduse o crestere a nivelului de satisfacere a cererii consumatorilor si de crestere a volumului vinzarii magazinului. 1) Procesul tehnologic commercial al magazinului este compus din urmatoarele elemente: -descarcarea marfurilor din unitatile de transport -efectuarea operatiilor de receptive a marfurilor -sortarea si distribuirea marfurilor ( in locurile de pastrare regimului de pastrare) -aranjarea marfurilor la pastrare crearea si mentinerea regimului de pastrare -distribuirea si etalarea marfurilor in sala comerciala - vinzarea marfurilor si deservirea cumparatorului -prestarea serviciilor comerciale si serviciilor -gestiunea ambalajului de transport -efectuarea si asigurarea stocurilor de marfa si a utilajului din dotare ( lazi, saci) Procesele de gestiune se despart in 2 mari categorii:

1)Procesele principale din care fac parte procesele legate nemejlocit de relatiile cu consumatorul , adica de vinzare si de servirea cumparatorului 2) Procesul secundar- din care fac parte cele lalte operatii ale procesului commercial inclusive: receptionarea, pastrarea, pregatirea pentru vinzare si etalarea in sala de comert.

44. Comentati particularitatile receptiei anumitor marfuri conform cantitatii si calitatii marfurilor
In magazine receptia marfurilor conform cantitatii consta in verificarea contitatii reale si compararea cu datele indicate din documentele de insotire ( Factura fiscal). Cantitatea marfurilor primate se determina in unitati de masura indicate In facture fiscal.De obicei in magazine cantitatea se verifica prin: numarare; masurarea a lungimii , a masei sau a volumului. Marfurile la bucata se numara, cele pulverulente ( praf, faina) se cintaresc cele lichide si unele din cele de constructii se masoara dupa volum , iar cele textile dupa lungime. In cazul livrarii marfurilor fara documentele de insotire , la receptive se intocmeste un act despre cantitate de marfa reala primita cu indicarea unitatilor de marfa lipsa. Receptia marfurilor conform cantitatii include: 1)selectarea ambalajului pentru despachetare 2)despachetarea ambalajului 3)numararea cantitatii de marfa in ambalaj. Cintatirea marfurilor si compararea cu datele de documente de insotire 4)Aranjarea marfurilor pe palete si deplasarea lor spre zona de pastrare. In cazul primirii marfurilor fara ambalaj in vagoane sau autocamioane inchise sau deschise , in mod obligatoriu se cintaresc pila la descarcare si dupa descarcare aflinduse masa bruta si masa neto. Receptia finala se efectueaza la momentu despachetarii ambalajului insa mai putin de 10 zile, iar pentru marfurile usor alterabile 24 ore de la momentul primirii de la furnizor. In magazine la receptia marfurilor conform

cantitatii a marfurilor primate in ambalaj inchis in termen de pina la 10 zile , iar a marfurilor perisabile pina la 3 zile , se efectueaza despachetarea ambalajului de fabrica si se verifica continutul comparind datele reale cu cantitatea indicate in facture fiscal. Receptionarea marfurilor conform calitatii include urmatoarele operatii: 1) deplasarea marfurii spre locurile de verificarea si de control al calitatii marfurilor. 2) Despachetarea ambalajului 3) Verificarea calitatii marfurilor a)expunerea parametrelor conform indicilor indicate in standarte 4)aranjarea marfurilor verificate pe palete si deplasarea lor spre zona de pastrare La receptionarea marfurilor conform calitatii , gestionarul trebuie sa examineze calitatea reala a marfurilor sis a o compare cu datele indicilor de calitate care sunt prevazute in standart. In magazine receptionarea marfurilor conform calitatii se efectueaza prin metode: organolepice si fizico-chimice. In conformitate cu articolul 20 al legii Republicii Moldova cu privire la vinzare de marfuri cumparatorul receptioneaza marfa, tinind cont de prevederile legii, standartelor , conditiilor tehnice sau alte cause prevazute in standart. Marfurile trebuie sa fie supuse examinarii in momentul predarii primirii de catre reprezentantul vinzatorului si al cumparatorului in depozitul furnizorului sau la primirea marfurilor de la transportator. In cazul descoperirii unor defecte ascense , receptia conform calitatii se efectueaza in timp de 3 zile sau in alt termin care este prevazut in contract.

45. Comentati perfectarea documentelor la receptia marfurilor.

Daca marfa a fost primate in vagoane sau in containere defectate, se efectueaza verificarea cantitatii si calitatii totale a marfurilor primate cu perfectarea obligatorie a actului commercial ( process verbal) care serveste ca baza pentru a se inainta reclamatii in adresa furnizorului sau a ajentiei de expeditiei pe calea ferata.

Actul commercial- se perfecteaza pe blancuri special pina la primirea marfurilor de la agentia de expeditie. In cazul in care sa depistat ca vagonul are scurgere sau marfa este aerate din cauza defectiunilor vegonului se perfecteaza in mod obligatoriu un act tehnic. In cazul inregistrarii unor neconformitati a cantitatii si calitatii, a 2-a zi dupa receptionare , cumparatorul este onligat sa expedieze vinzatorului o scrisoare in care sa instiinteze despre lipsa de marfa. In cazul cind acest termen a fost deposit , cumparatorul pierde dreptul de a inainta reclamatii despre cantitate sau calitate marfurilor. Dupa primirea instiintarii , vinzatorul este obligat sa trimita timp de 3 zile un rezultat al sau pentru participa la receptia marfurilor in component unei comisii bilateral ( din 2 parti) care va stabili neconformitatea in cantitate sau calitate tot odata vinzatorul poate stabili si o alta modalitate de confirmare a lipsurilor de marfa inputernicind cumparatorul sa efectueze receptia marfurilor cu prezenta unei personae straine. Daca vinzatorul nu respecta toate prevederile , cumparatorul are dreptul sa constate neconformitate pe unul singur invitind in comisie o persoana niinteresata sin membrii consilieri ai primariei locale sau un alt mod fara a leza drepturile vinzatorului.

46.Analizati formele si metodele de vinzare cu amanuntul a marfurilor.

In unitatile de comert cu amanuntul se deosibesc urmatoroarele forme si metode de vinzare. 1) Forma traditional a marfurilor aici face parte vinzarea marfurilor la tijchean cu deservirea nemijlocita a cumparatorilor catre vinzator. Avantaje: comunicarea vinzator- comparator privind insusirile marfurilor si prezentarea fiecarei marfi in parte Neajunsuri: timpul national , formarea rindurilor, cumparatorilor se ofera o gama limitata de produse.
2)

Forme moderne Avantaje: -pregatirea marfurilor in prealabil in cantitate si in starea solicitata de catre consum

-accesul liber catre toate marfuri expuse in sala de comert -crearea comoditatilor de probare si de studiere a marfurilor -distribuirea marfurilor intro consicutivitate caracteristica consumului -organizarea impachetarii sau preambalarii marfurilor la iesirea din sala comerciala -organizarea zonelor sau punctelor de achitare , la intrare sau la iesire din magazine -cumparatorul nu este grabit in procesul de examinare a marfurilor -cumparatorul este informat prin etichete si alte surse de informatii despre calitate , pretul , producatorul marfii -are posibilitate sa probeze marfa -cumparatorului ii se ofera carucior pentru a transporta marfa Dezavantaje: furturi; cumparatorul foarte greu se orienteaza la grupa de marfa la care are nevoie , cind intra prima data in magazine. I. Vinzarea prin expunere mostrelor- adica se face vinzarea marfurilor cu dimensiuni mari si a marfurilor care necesita o demostrare speciala a aspectului exterior. In sala comerciala este amenajata sub forma de expozitii Vinzarea prin expunere libera- adica se efectueaza pe polite , in vetrine la care cumparatorul nu are acces liber, dar isi face cunostinta cu sortimentul de la distant. Vinzarea marfurilor prin comenzi inprealabile- pentru aceasta biroul este asigurat cu tehnica speciala de evident a comenzilor sau registrelor special. Comanda se face pe baza de comenzi unde se indica: denumirea, pretul, categoria de calitate.

II.

III.

47.Analizati metodele de vinzare a marfurilor in magazine: organizare, clasificare, eficienta.

In unitatile de comert cu amanuntul se deosibesc urmatoroarele forme si metode de vinzare.

3) Forma traditional a marfurilor aici face parte vinzarea marfurilor la tijchean cu deservirea nemijlocita a cumparatorilor catre vinzator. Avantaje: comunicarea vinzator- comparator privind insusirile marfurilor si prezentarea fiecarei marfi in parte Neajunsuri: timpul national , formarea rindurilor, cumparatorilor se ofera o gama limitata de produse. 4) Forme modern Avantaje: -pregatirea marfurilor in prealabil in cantitate si in starea solicitata de catre consum -accesul liber catre toate marfuri expuse in sala de comert -crearea comoditatilor de probare si de studiere a marfurilor -distribuirea marfurilor intro consicutivitate caracteristica consumului -organizarea impachetarii sau preambalarii marfurilor la iesirea din sala comerciala -organizarea zonelor sau punctelor de achitare , la intrare sau la iesire din magazine -cumparatorul nu este grabit in procesul de examinare a marfurilor -cumparatorul este informat prin etichete si alte surse de informatii despre calitate , pretul , producatorul marfii -are posibilitate sa probeze marfa -cumparatorului ii se ofera carucior pentru a transporta marfa Dezavantaje: furturi; cumparatorul foarte greu se orienteaza la grupa de marfa la care are nevoie , cind intra prima data in magazine. IV. Vinzarea prin expunere mostrelor- adica se face vinzarea marfurilor cu dimensiuni mari si a marfurilor care necesita o demostrare speciala a aspectului exterior. In sala comerciala este amenajata sub forma de expozitii

V.

Vinzarea prin expunere libera- adica se efectueaza pe polite , in vetrine la care cumparatorul nu are acces liber, dar isi face cunostinta cu sortimentul de la distant. Vinzarea marfurilor prin comenzi inprealabile- pentru aceasta biroul este asigurat cu tehnica speciala de evident a comenzilor sau registrelor special. Comanda se face pe baza de comenzi unde se indica: denumirea, pretul, categoria de calitate.

VI.

VII. Vinzarea marfurilor prin comertului de consignatie- se face prin inchierea unui contract care se incheie intre comisie si comitent ( persoana care preda marfa). Se receptioneaza in magazine de consignatie marfuri noi alimentare, nealimentare cit si marfuri nealimentare care au fost in uz dar nu necesita reparate sau restituite. Reevaluarea marfuu primate la consignatii: -daca marfa nu au fost vindute timp de 20 de zile lucratoare , comisionul reduce pretul marfii cu 20 % -daca marfa nu a fost vinduta in urmatoarele 20 de zile lucratoare, comisionul reduce pretul cu 30 % dupa prima reevaluare. -daca marfa nu au fost vinduta in urmatoarle 20 de zile lucratoare, comisionul reduce pretul cu 59 % dupa a doua reevaluare.

48. Caracterizati formelor de vinzare a marfurilor in afara magazinului.

1)Vinzarea prin reprezentatnt- este o persoana fizica sau juridical care actioneaza ca intermediul intre vinzator si comparator pe numele propriu sau pe care ii reprezinta. 2) Vinzarea directa la domiciliu- aceasta forma de vinzar presupune actiunea directa a vinzatorului asupra clientului. Daca persoana pleaca la magazine ea cauta ceva si are nevoie de ceva , dar persoana care vine la domiciuliu si propune marfa , poate sa primeasca in orice moment un raspuns negative ca nu are nevoie de marfa data .. Ca sa convinga cumparatorul , trebu sa cunoasca la perfecte marfa care neo propune, sa vorbeasca adecvat cu clientii . 2)Vinzarea prin telefon- este o metoda foarte comoda. Omul care nare timp sa plece la magazine sa procureze marfa poate orice timp sa telefoneze sis a comande comanda. Comanda deseori se face cu o zi mai

devreme. Foarte avantajos sa dam comanda la produse confectionate din metale, hirtie, produse alimentare proaspete, produse farmaceutice, flori. Marfurile comandate se platesc in momentul sosirii comenzii , cu ridicarea marfurilor la ora fixa sau la prime marfurilor la domiciliu. 3)Vinzarea la distant- este o separare spatial totala a vinzatorului si cumparatorului. Poate fi vinzare prin posta, teleshopping, comertul electronic. 4)Vinzarea prin posta 5)Catalog 6)Vinzarea prin intermediul televiziunii

49. Analizati formele special de vinzare a marfurilor

Vinzarea marfurilor prin comertului de consignatie- se face prin inchierea unui contract care se incheie intre comisie si comitent ( persoana care preda marfa). Se receptioneaza in magazine de consignatie marfuri noi alimentare, nealimentare cit si marfuri nealimentare care au fost in uz dar nu necesita reparate sau restituite. Reevaluarea marfuu primate la consignatii: -daca marfa nu au fost vindute timp de 20 de zile lucratoare , comisionul reduce pretul marfii cu 20 % -daca marfa nu a fost vinduta in urmatoarele 20 de zile lucratoare, comisionul reduce pretul cu 30 % dupa prima reevaluare. -daca marfa nu au fost vinduta in urmatoarle 20 de zile lucratoare, comisionul reduce pretul cu 59 % dupa a doua reevaluare.

50.Comertul electronic
n ultimul deceniu, Internetul a evoluat ntr-o unealta formidabila avnd un impact major n toate aspectele vietii. La fiecare jumatate de an apar schimbari asa de importante nct este imposibil de prevazut unde se va ajunge n urmatorii 10 ani. n prezent, participam cu totii la o revolutie care are loc n comert si telecomunicatii. Marile companii ale secolului si vor avea originile n aceasta decada.

Comertul electronic acopera de fapt urmatoarele operatiuni de afaceri:

stabilirea de contacte cu clientii . schimbul de informatii . asistenta pre- si post- vnzare plati electronice . distributie si logistica ntreprinderi virtuale . activitati comerciale desfasurate n comun ntre mai multe companii.

Comertul electronic cuprinde de asemenea o foarte larga arie de tehnologii, cum ar fi:

Internet/World Wide Web e-mail fax schimburi electronice de date plati electronice.

Comertul electronic este unul din cele mai importante elemente ale afacerilor electronice. Prin comert electronic se subntelege orice forma de ntelegeri cu privire la afaceri, la care conlucrarea ntre parti are loc n mod electronic n loc de schimb sau contact fizic ntre parti si n urma careia dreptul de utilizare sau proprietate a marfii sau serviciului este transmis de la o persoana la alta.

51.Comentati regulile de baza si special de comercializare a marfurilor. 54.Comentati tendintele de dezvoltare a serviciilor comerciale in plan national si international.
Pe plan mondeal , actual etapa de dezvoltare a diverselor societati se caracterizeaza printro puternica interferenta produs-serviciu in sistemul de satisfacere a dibversilor nevoi, serviciciile si inovatia in cadrul acestora sa determine raportul, si respective sa cistige noi domenii. Aceasta adaptare este conceputa avind in vedere in principal: marfa, reteaua comerciala, tehnologii comerciale si serviciile oferite consumatorilor fie in scopul individualizarii produselor, si al personalizarii unitatilor comerciale. Trecerea la o gestiune strategic a serviciilor comerciale si modificarea produselor metologice de realizare a acestora, prin crearea unor noi sisteme de conducere, constituie principal tendinta in profil managerial , a evolutiei serviciilor pe plan mondial. Practica economica din tarile dezvoltate a validat un model care sa impus ca support al noilor tendinte de organizare a intregului process de analiza, orientarea si a ansamblului serviciilor comerciale. Prin structura si modul sau de prestare asigura o buna conturare si functionare a oricarei combinatii de prestari distinct, stability pentru

a atinhe un nivel de crestere si la costuri rezenabile in raport cu efecte combinatiei respective. Diferite prestari care compun servicemixul commercial pot fi grupate in 2 catergorii principale: primare si support. Cele primare se impart in 4 elemente: 1)procesul de intagrare bun-serviciu care materializeaza raspunsul interprinzatorului la nevoile conturate de client, raspunsul formulat, sub forma unor structure de servicii. 2)pregatirea produsului pentru utilizare 3)informarea consumatorului 4)mentinerea in permanenta stare de functionare a produselor cumparate de diversii utilizatori. Cele de support se refera : dupa aspect si dupa denumirea.

62. Comentati clasificarea si cerintele fata de ambalaj

Ambalajul utilizat in unitatile de comert este foarte variat. Ambalajul se clasifica dupa mai multe criteria: 1)Dupa material prima: -din lemn (lazi, butoaie, carcase) -din metal ( butoaie , canister) -din carton si hirtie ( lazi, cutii, saci) -din pinza textile ( saci, pinza de ambalare) -din mase plastice ( lazi, butoaie, banci, cutii, saci) Din lozie ( panere) 2)In functie de destinatie : -amblaj primar ( din hirtie, sticla, carton ) -secundar ( cutii si pungi din diferite material in care sunt amplasete unele ambalaje primare ) -de transport ( lazi, cbutoaie) -ambalaj de uz intern ( containere, platouri, lazi) 3) Dupa numarul de rotatii -ambalaj de o singura folosinta;

-ambalaj returnabil) 4) In dependent de modul de achitare -care este inclus in costul marfii -costul caruia partial este inclus in costul marfii -costul caruia nu este inclus in costul marfii -cu prt de amanet 5)In functie de particularitatile constructive -ambalaj montabil ( ambalaj din lemn, mase plastice, lazi) -ambalaj nedemontabil ( ambalaj din sticle, metal, mase plastice) -ambalaj pliant ( dupa eliberare de marfa se poate stringe sub forma de pachet) 6) In dependent de metoda fabricarii -prin asamblarea din elimente si detalii ( lazi, butoaie) -prin turnare ( sticla, mase plastice) -prin coasare ( din pinza, hirtie) -prin sudare ( metal, mase plastice) -prin incleiere ( din hirtie, carton) 7) Dupa duritate -dur ( mase plastice, sticla) -semidur ( mase plastice , carton) -moale ( din hirtie , textile, mase plastice) Ambalajul trebuie sa corespunda unui sir de cerinte :
1) functionale ( certificarea rezistentei in conditiile de mediul normal, sa aiba

termen de exploatare indelungat) 2) comerciale ( sa asigure o reactive pozitiva din partea consumatorului 3) de distributie ( sa elaboreze corespunda cerintelor intermediarelor , sa fie usor de manipulate) 4) estetice ( sa asigure vizibilitatea textului si armonia parametrilor 5) ecologice ( sa nu fie daunator mediului ambient , sa fie usor degradabil dupa utilizare.

63. Explicati importanta si necesitatea unificarii si standartizarii ambalajului

Procesul de creare a unor ambalaje noi trebuie sa fie cordonat cu masurile de unificare a amabalajului. Procesul de unificare a ambalajului include un sir de masuri de integrare a dimensiunilor si formelor tuturor varietatilor de ambalaj cu dimensiunile modul ale paletei international pentru a se asigura utilizarea efecienta a suprafetei paletei si a posibilitatii de pachetare a loturilor de marfa , de mecanizarea si automatizarea a operatiilor tehnologice in procesul commercial. Aceasta activitate contribuie la reducerea numarului de dimensiuni ale ambalajului la un numar fix reiesind din limitele dimensiunilor paletei international. Standartele de ambalaj se impart in 2 grupe: 1) Standardele normative in care sunt formulate cerintele tehnice fata de ambalaj, sunt determinate tipurile principale, parametrii de baza si metodele de incercare) 2) Standardele tematice ( in care sunt prezentate denumirea, destinatia, tipurile si particularitatile constructive, parametrii tehnici si sunt elaborate in baza standardelor normative).

64.Specificati tipurile principale de ambalaj

Pentru ambalarea marfurilor se utilizeaza o gama variata de tipuri de ambalaj primar si de transport. Pentru fabricarea ambalajului de transport se utilizeaza diverse materii prime, cele mai raspindite fiind lemnul, cartonul, masele plastice, sticla, metalul. Lazile se impart: 1)in dependent de material confectionat se deosibesc categorii: din scindure si din placaj 2)dupa particularitatile constructive sunt nedemontabile, demontabile, demontabilemondabile si pliante 3)dupa destinatia scindurilor: cu scindure lipite si cu scindure rare

Butoaie se impart: 1)pentru marfuri lichide 2)pentru marfuri semilichide sau pulverulente 3)butoaie deschise ( putine , cazi) pentru brinzeturi.

Ambalaj pentru carton poate fi:

1)din carton preset 2)din carton stratificat 3)din carton glisat la care numarul straturilor paote fi cu 2 3 5 straturi. Ambalaj textile dupa destinatie sacii de pinza pot fi: 1)pentru zahar 2)pentru faina, crupe 3)pentru produse cerealiere Dupa calitate: 1)categoria I saci noi , sau care au fost in folosinta fara pete de vopsea, fara miros de petrol, fara semen de putrefactive 2)categoria II- saci care au fost in folosinta fara de pete de vopsea, fara misros de petrol, fara semen de putrefactive. 3)categoria III-saci care au fost in folosinta , fara pete de vopsea, fara miros de petrol, fara semne de putrefactive , care au pina la 5 gauri sau cirpituri. Ambalaj de metal poate fi din table subtire sau metal inoxidabil , zincuit, poleit cu un strat de material lucios si rezistent. Cele mai raspindite mijloace de ambalaj din metal sunt cutii, butoaie, bidoane. Ambalaj din sticla poate fi utilizat pe larg pentru ambalarea produselor, alimentare ca conserve din legume si fructe, bauturi racoritoare si alcoolice, pentru marfuri chimice, in industria parfumeriei. Ambalaj din plastic : pungi de polietilena , plase din mase plastice , saci, lazi , platouri , cutii.