RELATIVISM AND THE SEARCH OF HUMAN RIGHTS ALISON DUNDES RENTELN

Teoria relativismului etic a reprezentat un subiect controversat si neclar.Se argumenteaza ca elemental cultural al relativismului este apartenenta culturala si nu toleranta. Relativismul este caracterizat ca o teorie metaetica despre natura perceptiilor morale.Asadar are un continut logistic,permite critici morale,fiind compatibila cu valori universale cross-culturale.Existenta universalitatii poate indica suportul global pentru drepturile individuale. Acest articol isi propune sa clarifice problemele centrale care sunt controversate si totodata sa ajusteze imaginea gresita asupra relativismului.Desi aspectul cel mai controversat al relativismului este daca acesta trebuie sa permita intoleranta,problema principala,conform autoarei, este daca putem stabili universalitati cross-culturale. Structurarea textului: Se incepe prin a descrie circumstantele istorice care au dus la aparitia relativismului cultural.Urmeaza o analiza conceptuala a teoriei,se pune intrebarea daca toleranta este o asumptie necesara teoriei relativismului cultural.Apoi se discuta importanta apartenentei culturale pentru teorie si consecinta sa,etnocentrismul sau lipsa de toleranta.Iar la sfarsit autoarea concluzioneaza ca relativismul nu exclude posibilitatea unor universalitati crossculturale,descoperite in urma unor cercetari empirice.Existenta acestor universalitati pot sa ofere suport mondial pentru drepturile umane. Viziunea istorica:Doctrina relativismului nu este o abordare moderna;grecii au scris despre implicatiile lui iar Herodot a surprins esenta:Daca ai pune pe oameni sa aleaga dintre toate obiceiurile din lume care le par lor mai potrivite,le vor examina pe toate si pana la urma le vor alege tot pe ale lor,fiind convinsi ca au facut cea mai buna alegere Herskovitz-teoria acorda importanta nu doar diferentelor comportamentale ci si perceptiei asupra fenomenului cultural.Cultura este atat de puternica intrucat modeleaza perceptiile individului conform carora intelegerea modurilor de viata din alte societati depinde de intuitia a ceea ce numim logica interioara culturala.Accentul pus pe perceptie si evaluare face ca teoria lui H.sa difere fata de abordarile anterioare.

Relativismul cultural-a aparut in forma sa moderna ca reactie la evolutionismul cultural-a fost o teorie stagiala care a sustinut ca societatile umane au progresat de la primitive la moderne.Civilizatiile vestice naturale erau situate cel mai sus pe scala primitive-modern,pentru vestice.Evolutionismul ca standardul avea de de judecata se baza pe valorile rasiste cultural asemenea conotatii

proeminente.Relativismul cult.a fost introdus in mare parte pentru a combate aceste notiuni rasiste ale progresului. Boas,Benedict si Herskovitz au fost asadar principalii teoreticieni ai relativismului.Boas credea ca viziunea moderna(a sec.XX)este influentata negativ de prejudecati emotionale si subiective si ca teoria generala a evaluarii activitatilor umane(ilustrata de antropologi)ne sugereaza o mai mare toleranta decat cea pe care noi o si practicam.Ideile tolerantei si apartenentei culturale au oferit asdar baza pentru teoria timpurie a relativismului cultural. Herskovitz-relativismul cultural este o filosofie care,in recunoasterea valorilor setate de fiecare societate pentru a-si ghida propria viata ,creeaza influenta asupra necesitatii de toleranta fata de unele conventii care difera de cele ale lor(toleranta este astfel atribuita teoriei) Implicatiile teoriei-Benedict a observat camoralitatea difera in orice societate si constituie un termen convenabil pentru obiceiurile sociale acceptate.Relativistii culturali au vrut nu doar sa demonstreze ca standardele morale si cele obisnuite sunt strans legate de cultura,dar si sa puna in discutie asumptia etnocentrista a superioritatii populatiilor vestice.Ei sustin ca asa numitele societati primitivepot fi chiar mai complexe decat civilizatiile vestice(ex:australienii autohtoni-considerati printre cei mai primitivi oameni din lume,au totusi un sistem de rudenie foarte complex)Herskovitz conchide ca relativismul cultural presupune ca evaluarile corespund cadrului cultural din care provin.Studiile empirice au aratat ca multe concepte cum ar fi timpul si spatiul sau standarde de frumusete,sunt relationate cu contextul cultural. Relativismul etic-este un subset al relativismului cultural,caruia i s-a acordat o mare importanta datorita implicatiilor sale asupra drepturilor omului.Dezbaterile despre rel.cultural se refera de fapt la rel.etic,doar ca nu se folosesc terminologiile potrivite.

Exista trei teorii ale relativismului etic: 1)Teoria relativismului etic aparent(factual descriptiv)-oamenii difera in credintele lor morale de baza iar adeptii sai considera diferentele morale intre culturi ca fiind un fapt empiric bine stabilit( pt eschimosi autanasia insemna o modalitate de-a scurta o povara grea,in schimb pt.romani insemna crima pentru rasplata)universalism.Brandt nu sustine ca nu exsiat conflicte etnice,ci doar ca aceste conflicte sunt doar aparente si ca exista cel putin o diferenta esentiala a principiului etic.Exemplul lui cu patricidul(fiul care isi ingroapa tatal de viu) se refera la combaterea supozitiei extremiste relativiste. 2)Teoria relativismului etic propriu-zis,-meta-etic-sustine ca exista sau nu judecati de valoare care sunt conditionate cultural.Desi teoria rel.etic este aparent o teorie despre sisteme morale diferite,nu indica clar care dintre aceste sisteme sunt gresite si care sunt corecte.Astfel,un individ poate adopta o astfel de teorie si,pe baza principiilor ei sa considere ca toate sistemele morale inafara de cele proprii sunt gresite. 3)Teoria relativismului normativ- (ipotetic-descriptiv)-ceea ce este drept si correct pentru un individ dintr-o societate nu este la fel pentru un altul.Aceasta teorie este strans legata de conceptul de toleranta-sustine ca nu avem dreptul sa evaluam conflictele dintr-o societate pe baza unor universalitati cross-culturale.Toleranta este singura virtute ce trebuie acceptata,sustine ca fiecare societate va utilize propriile ei standarde de evaluare si nu ia in considerare diferentele ce pot aparea intre aceste standarde. La polul opus,sunt cei care sustin ca relativismul etic nu cuprinde neaparat toleranta,ci poate chiar sa cuprinda intoleranta. Parerea autoarei este ca toleranta poate fi asociata cu teoria relativismului etic ca ipoteza descriptiva,aceasta nefiind o teorie a valorilor ci mai degraba o teorie despre judecatile de valoare. Apartenenta culturala si ethnocentrism: Aparteneta culturala-oamenii isi insusesc,in mod inconstient categoriile si standardele culturii lor,indivizii nu sunt constienti ca judecatile lor sunt legate de cultura.Din moment ce apartenenta culturala face ca indivizii sa prefere sistemul lor moral propriu,relativistii tind sa perceapa propriile lor valori ca fiind superioare altora.

Etnocentrismul:caracteristica universala culturala..Este valoarea principala a relativismului,in timp ce toleranta poate fi doar asociata cu relativismul.Universalitatile cross-culturale sunt principii morale a caror sursa se gaseste in ideile culturale care pot evolua. Teoria relativista sustine ca fiecare societate va utilize propriile ei standarde iar uneori va exista un conflict fundamental intre aceste standarde variate si uneori va exista convergenta intre acestea.Ceea ce determina conflictul dintre standarde nu depinde de relativism,ci de rolul pe care individual vrea sa il detina in comunitatea internationala,nu exista nimic din relativism care sa presupuna o postura opusa alteia. Implicatiile relativismului in Drepturile umane Din anii 40,problema dreturilor omului a capatat o tot mai mare importanta.Examinarea Declaratiei Nationale a Drepturilor Omului a relevant faptul ca are o tendinta etnocentrista,sustine ca exista sisteme politice care neaga dr.cetatenilor dea participa la guvernare si ca omul este liber doar in limitele a ceea ce stabileste societatea ca inseamna libertate Concluzie: Contributia majora a relativismului-centrarea pe etnocultura,toleranta nu este parte integrala a teoriei.