Cap. 3.

CIRCULATIA TURISTICA
3.1. Forme de turism 3.2. Masurarea circulatiei turistice

3.1. Forme de turism criterii si clasificari

a) dupa locul de provenienta - turismul national (intern) practicat de cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei - turism international (extern) rezultat al deplasarii persoanelor in afara granitelor tarii lor de resedinta. El se divide in: turism emitator (outgoing) si turism receptor (incoming).

b) dupa modalitatea de comercializare

- Turismul organizat se caracterizeaza prin angajarea anticipata a prestatiei - Turismul pe cont propriu constituie acea forma de turism in care nu are loc o angajare prealabila a serviciilor respective, turistul hotaraste singur asupra destinatiei, modului de deplasare, duratei si perioadei deplasarii, modalitati de agreement,etc. - Turismul semiorganizat imbina elementele ale celor doua forme de turism prezentate mai sus. In acest caz o parte din servicii sunt angajate in prealabil, iar altele in momentul efectuarii calatoriei.

Avantaje pentru turismul organizat si semiorganizat

Din punctul de vedere al organizatorului: - posibilitatea planificarii actiunilor - utilizarea rationala a capacitatii echipamentelor de gazduire si a mijloacelor de transport - gospodarirea resurselor de munca - certitudinea incasarilor - atenuarea caracterului sezonier al cererii

Avantaje pentru turismul organizat si semiorganizat Din punctul de vedere al turistului: - garantia realizarii vacantei si a primirii serviciilor in conditiile de confort convenite - prioritati in obtinerea serviciilor - eliberarea de grija organizarii calatoriei - o mai buna gospodarire a bugetului de vacanta

Limite pentru turismul organizat si semiorganizat Din punctul de vedere al organizatorului: - incasari mai mici pe zi-turist datorita sistemului de facilitati - obligativitatea respectarii cu rigurozitate a conditiilor convenite prin contract

Limite pentru turismul organizat si semiorganizat

Din punctul de vedere al turistului: - ingradirea libertatii de miscare in sensul acceptarii si participarii la un program ce nu corespunde in totalitate dorintelor sale - indeplinirea unor cerinte legate de plata, perioada de organizare a vacantei, etc

Avantaje pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al organizatorului: - incasari mai mari datorita eliminarii sistemului de reduceri - valorificarea mai buna a potentialului turistic (adeseori, oferta de programe a turoperatorilor vizeaza zone turistice consacrate)

Avantaje pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al turistului: - cresterea mobilitatii turistului - organizarea vacantei dupa propria vointa - vizitarea mai multor locuri intr-un timp redus

Limite pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al organizatorului: - suprasolicitarea bazei materiale in sezon (cazare, alimentatie, transport, agrement) si folosirea incompleta a acesteia in extrasezon cu efecte negative asupra eficientei economice si a calitatii serviciilor.

Limite pentru turismul pe cont propriu

Din punctul de vedere al turistului: - imposibilitatea satisfacerii cererii sau satisfacerea ei la parametri inferiori exigentelor lor datorita concentrarii in anumite perioade si capacitatii limitate a ofertei (de spatii de cazare, alimentatie, mijloace de agrement, suprafata plajelor, domeniul schiabil, debitul izvoarelor minerale sau termale, etc)

c) dupa gradul de mobilitate a turistului

- turism itinerant (de circulatie) - deplasari continue pe trasee prestabilite sau ocazionale cu opriri si ramaneri scurte in diferite localitati (microzone) - turism de sejur (petrecerea vacantei in aceeasi localitate)

Turismul de sejur se divide in: - turismul de sejur lung (rezidential) in care sunt inclusi acei turisti a caror durata de sedere intr-o localitate depaseste o luna de zile - turismul de sejur de durata medie cuprinde acei turisti a caror ramanere intr-o statiune nu depaseste 30 de zile, perioada ce coincide cu durata apreciata ca maxima a concediilor platite fiind un criteriu caracteristic pentru toate categoriile de populatie cu venituri medii si submedii. -turismul de sejur scurt cuprinde turistii care se deplaseaza pe o durata scurta de timp (de regula pana la o saptamana). Aici sunt incluse formele turismului ocazional si diverse variante ale turismului de week-end.

d) Din punct de vedere al periodicitatii sau frecventei de manifestare a cererii

- turism continuu - organizat pe intreaga durata a anului calendaristic (de ex. cura balneara, turismul cultural, de afaceri) - turism sezonier legat de existenta anumitor conditii naturale sau evenimente culturale, artistice, sportive etc. Se intalneste astfel: -turismul de iarna (deplasarea fiind motivata in principal de practicarea sporturilor), -turismul de vara (are loc in perioadele calde si se caracterizeaza prin fluxuri masive cu o mare diversificare in ceea ce priveste tipologia turistilor si a produselor turistice, avand in general un caracter de masa), -turismul de circumstanta (ocazional) este de obicei un turism localizat in timp si spatiu, cu fluxuri limitate ca durata, generate de evenimente specifice

e) dupa tipul mijlocului de transport utilizat in efectuarea calatoriei

drumetie - deplasarile pedestre cu scop recreativ si de ingrijire a sanatatii; deplasarile montane si alpinismul, turismul ecvestru, vanatoarea si pescuitul. turismul rutier - cu formele sale specifice, cicloturismul, motociclismul, si mai ales turismul automobilistic (cu autocare sau autoturisme) care a cunoscut evolutii spectaculoase ca rezultat al cresterii gradului de motorizare a populatiei si dezvoltarii cailor de comunicatie turismul feroviar - apreciat tot mai mult datorita extinderii retelei de cale ferata, cresterii vitezei de transport si a sigurantei si confortului pe care le ofera turismul naval - intalnit mai ales sub forma croazierelor si mai ales sub forma turismului nautic sportive (regate, calatorii solitare) turismul aerian aflat in ascensiune practicat cu suces pe distante lungi (viteza mare de deplasare si confort)

f) dupa motivatia calatoriei

Recomandarile OMT pornesc de la identificarea catorva grupe principale : -loisir, recreere si vacante (sunt cuprinse si vacantele avand continut cultural - sportiv, de jocuri de noroc, cura heliomarina, croaziere) -vizite la rude si la prieteni -afaceri si motive profesionale (participari la reuniuni, targuri si expozitii, vizite la obiectivele industriale si vizitele de studii, turismul stiintific -tratamente medicale -religie/pelerinaje -alte motive

g) dupa caracteristicile socio-economice ale cererii si, respectiv, ale clientelei Turism particular care a luat proportii odata cu dezvoltarea circulatiei turistice reprezentand, in zilele noastre mai mult decat jumatatea intregului volum de activitati turistice; este cu preponderenta turism pe cont propriu si ca atare este rezervat unei clientele cu venituri relativ ridicate (medii si peste medii), cu experienta in domeniul calatoriilor si care sunt dispusi sa-si asume anumite responsabilitati si riscuri. De aceea unele forme ale turismului particular se identifica, intr-un anumit sens cu turismul de lux, puternic individualizat in ceea ce priveste nivelul calitativ si diversificarea serviciilor Turismul social - o forma a turismului practicat de clasele sociale cu posibilitati financiare relativ reduse, specifica turismului de masa Turismul de tineret constituie o forma particulara a turismului social adresat tinerilor (elevi, studenti) evidentiat pentru grija care i se acorda tinand seama de scopurile sale instructive si educative.

3.2. Masurarea circulatiei turistice - metode

a) nregistrarea (controlul) la frontier, ca metod de msurare a circulaiei turistice, este folosit, pe scar larg, n statistica turismului internaional. b) O metod mai eficient i mai uor de aplicat este nregistrarea n spaiile de cazare (mijloace de gzduire).Informaiile obinute prin metoda nregistrrilor n spaiile de cazare sunt mai complete i mai diversificate; ele se refer deopotriv la cerere (circulaia turistic intern i internaional) i ofert (baza material i fora de munc), la turismul intern i internaional, la dimensiunile fenomenului turistic i impactul su asupra economiei; de asemenea, pot fi cuantificate att latura cantitativ, ct i cea calitativ a activitii turistice.

c) O alt metod, considerat indirect, cu o arie de aplicabilitate mai restrns, este cea a prelucrrii informaiilor provenind de la instituiile financiar-bancare (bnci, societi de asigurri etc). Sunt posibile determinri ale ncasrilor i plilor pentru cltoriile turistice, pe ansamblu i pe structur - cazare, alimentaie, transport -, att pentru turismul intern ct i pentru cel internaional.

d) Aprecieri asupra aspectelor calitative ale activitii turistice, de natura caracteristicilor socio-profesionale ale clientelei, motivaiei, comportamentului, nivelului de satisfacie a turistului, bugetului de vacan etc. pot fi fcute numai prin metoda sondajelor.