RITMICA SI GIMNASTICA MEDICALA

DEVIAII DE COLOANA

Dreapta privita din fata, inaltand capul spre cele mai indraznete culmi, cu curburi ce se succed alternativ (lordoza-cifoza-lordoza) privita din profil, coloana vertebrala este unul din elementele anatomice care pltete un greu tribute "indraznelii" omului de a se menine in poziia verticala. Deformatiile coloanei vertebrale sunt multiple , intereseaz att planul frontal (de fata), cat sic el sagital (de profil) si de cele mai multe ori sunt combinate; cauzele lor sunt multiple si adeseori nu sunt bine cunoscute. Etiologia (cauzele) deviaiilor vertebrale Factorii care determina apariia unei deformaii sunt multiplii:

1. Factorii genetici - in sensul unei predispoziii familiale; pot fi prezeni att in scoliozele eseniale, cat si in cifozele din maladia Scheurmann. S-a putut demon 848y2420i stra ca un cuplu in care unul din parteneri este scoliotic are ansa in 10% din cazuri de a avea un copil scoliotic, ceea ce inseamna de 50 de ori mai mult dect pentru un cuplu cu parteneri sntoi.

2. Factorii metabolici - pot altera formarea esutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor vertebrali. In anumite boli, in care exista tulburri ale esutului conjunctiv apar tulburri ale esutului elastic datorata deficientei unei enzime se insoteste frecvent de scolioza. In cifoza din cadrul maladiei Scheuermann , rezistenta mecanica a vertebrelor este diminuata printr-o tulburare de formare a fibrelor colagene din plcile vertebrale.

3. Factorii de deficienta a sistemului de echilibru. Staiunea verticala a rahisului este meninut datorita numeroaselor informaii ce provin de la ligamente si muchii coloanei vertebrale, care instiinteaza "ordinatorul central", creierul, asupra poziiei coloanei, la care se adaug informaiile provenite de la celelalte segmente ale corpului, de la ochi si de la organele de echilibru. Toate aceste informaii sunt transmise prin "cabluri nervoase" unor poriuni specializate

din creier care le analizeaz, le sintetizeaz, transmit la periferie ordine ce contracta anumii muchi care menin coloana si tot corpul in echilibru. Lezarea anumitor "cabluri" sau a anumitor centrii nervosa duce la apariia unei scolioze.

4. Asimetrii constituionale. In pofida unor convingeri generale, anatomia umana este in parte asimetrica. Spre exemplu, exista o asimetrie faciala. In poziia stand, omul are tendina de a se sprijini pe un singur picior, impingand unul din solduri in lateral, poziie care se insoteste de o infexiune laterala a coloanei lombare. Aceasta atitudine "soldie" habituala este bine ilustrata de o mare parte dintre admirabilele statui ale grecilor antici, ca de exemplu, "Dorifovul" al lui Policlet. Radiografie, in poziia stand (in picioare), exista frecvent o atitudine scoliotica lombara stnga prin rotaia vertebrei L4 pe L5. Aceasta asimetrie constituionala explica poate de ce scoliozele toracale sunt frecvent drepte si cele lombare frecvent stngi.

5. Factorul biomecanic este prezent in evoluia tuturor deformatiilor vertebrale. Indiferent de cauza care a dus la apariia unei deformri vertebrale, daca ea depete anumite limite, factorul biomecanic contribuie ineluctabil la agravarea ei.

6. Procesul de cretere a organismului contribuie in mod esenial la evoluia deformatiilor vertebrale. Att scolioza cat si cifoza se agraveaz progresiv pe toata perioada de cretere, mai accentuata in perioadele de cretere rapida.

In totalitate, factorii genetici, in special tulburri ale esutului cunjunctiv, tulburri ale sistemului de echilibru al corpului, poate si ele genetice, pragurile de deviaie ale coloanei care odat atinse duc la organizarea unui cerc vicios agravant, cel puin pana la terminarea creterii, toate determina deviaii vertebrale.

Coloana vertebrala are 33-34 de piese osoase:

7 cervicale

12 toracale

5 lombare

5 sacrale (unite printr-un os comun- sacru)

4-5 coccigiene formnd impreuna coccigele.

CIFOZELE

Curbura cu concavitate posterioara in plan sagital al coloanei (din profil). Termenul de cifoza vine din grecescul Kifos. Cifozele sunt:

a) NESTRUCTURALE, funcionale care dispar in poziia culcat, iar radiologie nu prezint modificri strucrturale ale corpilor vertebrali. Sunt de fapt posturi vicioase legate de vrsta la sugar , de insuficiente ale musculaturii trunchiului si peretelui abdominal (persoane astenice dup natere).

b) STRUCTURALE, care nu dispar in poziia culcat si radiologie prezint modificri ale structurii corpilor vertebrali. Ele cuprind:

1. Cifozele in cadrul maladiei Scheuermann, o alterare a structurii platourilor vertebrale care conduce la apariia unei cifoze ce se agraveaz progresiv sub influenta factorilor biomecanici. Acestea sunt cele mai frecvente dintre cifozele srtructurale.

2.

Cifozele congenitale prin defecte de formare a corpilor vertebrali.

3.

Cifoze neuromusculare.

4.

Cifoze posttraumatice.

5.

Cifoze in boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii).

6.

Cifoze in boli metabolice (rahitism, osteoporoza).

7.

Cifoze prin tumori vertebrale.

8.

Cifoze prin leziuni inflamatorii ale corpilor vertebrali.

Cum recunoatem o cifoza?

Cea mai simpla metoda cu care putem depista existenta unei deviaii vertebrale sau a oricrei indepartari de la inuta corecta

este somatoscopia.Aceasta consta in inspecia sistematica a inutei ntregului corp si a poziiei diferitelor segmente ale sale, privind copilul dezbrcat din profil, fata si spate.

Din profil trebuie sa analizam poziia capului si a gatului precum amploarea curburilor coloanei.

In atitudinile cifotice si in cifozele structurale, umerii sunt adui inainte, iar omoplaii sunt uneori "decolai", nu sunt bine aplicai pe torace, incat putem introduce degetele sub ei. Sunt denumii "omoplai in aripioare".

Atunci cnd exista o inegalitate a membrelor inferioare , se observa in spate o denivelare a fosetelor corespunztoare spinelor iliace posterioare si, in lateral, o denivelare a crestelor iliace, ca o denivelare a plicilor sub-fesiere.

LORDOZA

Curbura cu concavitatea anterioara in planul sagital al coloanei vertebrale (profil). Exista in mod normal o lordoza cervicala si o lordoza lombara. Lordos in limba greaca = curbat

Lordozele sunt clasificate in:

lordoze posturale nestructurale

lordoze congenitale

lordoze neuromusculare

Cum recunoatem o lordoza?

Cu ajutorul somatoscopiei (vezi cifoza). Hiperlordoza se prezint ca o accentuare a lordozei lombare fiziologice. Uneori ea se asociaz cu cifoza dorsala realiznd cifo-lordoza.

SCOLIOZA

Curbura in plan frontal al coloanei vertebrale. Scolios in limba greaca = sinuos.

Alturi de termenul de scolioza trebuie adugate o serie de attribute care vor defini etiologia, vrsta, apariia, localizarea, sediul convexitatii si gradul curburii.

Scoliozele se impart in doua categorii: Scolioze nestructurale, funcionale sau atitudinile scoliotice se caracterizeaz prin faptul ca deviaia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si radiologie, in poziia culcat. Ele pot fi provocate de inegaliti ale membrelor inferioare , de anchiloze ale soldului in poziii vicioase, de contracturi musculare paravertebrale antalgice ca in hernia de disc. Aceste atitudini scoliotice nu sunt evolutive si dispar odat cu dispariia sau corectarea cauzei care le-a produs.

Scoliozele structurale sunt scoliozele in care vertebrele din curbura coloanei au modificri structurale, care sunt nereductibile clinic si radiologie in poziia culcat si au in general o tendina evolutiva. Din punct de vedere etiologic ele cuprind:

1. Scoliozele idiopatice , de cauza necunoscuta, reprezint majoritatea scoliozelor structurale (aproximativ 75 %) si dup vrsta la care apar, pot fi impartite in:

scolioze infantile aprute intre 0 si 3 ani

scolioze juvenile aprute intre 3 ani si pubertate

scolioze ale adolescenilor, aprute intre pubertate si terminarea creterii (maturitate osoasa).

2. Scolioze neuromusculare datorate unui dezechilibru al musculaturii paravertebrale determinat de diferite afeciuni neurologice.

3. Scolioze miopatice in care scolioza este secundara unei boli musculare ce afecteaz musculature coloanei vertebrale.

4. Scolioze congenitale datorate unei deficiente de dezvoltare a vertebrelor in cursul vieii intrauterine.

5. Scolioze in cadrul neurofibromatozei, boala ereditara ce influeneaz dezvoltarea esutului nervos si a celui de susinere.

6.

Scolioze posttraumatice.

7. Scolioze in boli genetice ale scheletului

(osteocondrodistrofi).

8.

Scolioze in boli metabolice.

9.

Scolioze prin tumori cerebrale.

Cele mai frecvente sunt scoliozele idiopatice, urmate de cele congenitale si neuromusculare.

Scoliozele pot avea o singura curbura majora sau doua curburi majore. Cele cu o singura curbura majora sunt localizate:

Toracal, de obicei cu convexitatea la dreapta, avnd vertebre limita T4-T5T6 si TI 1-TI2. Au o curbura de compensaie lombara minora. Au un potenial evolutiv sever, cu att mai grav cu cat apar la o vrsta mai frageda.

Toraco-lombar, de obicei cu convexitatea tot spre dreapta, avnd vertebre limita intre T4-T5-T6 si L1-L2-L3. Acestea au de asemenea un prognostic grav.

Lombar, de obicei cu convexitatea la stnga avnd vertebre limita intre TI 1-T12 si L3-L4. Au o curbura de compensaie dorsala si o evoluie mai puin grava fata de cele toracale si toraco-lombare.

Cervico-toracal, de obicei convexitatea la stnga cu vertebre limita TI si T7, cu o curbura de compensaie dorsala si o evoluie mai puin grava fata de cele toracale si toraco-lombare. Acestea sunt mai puin frecvente, au o evoluie mai puin grava dect cele toracale, dar sunt foarte inestetice din cauza dezechilibrrii umerilor.

Scoliozele cu doua curburi majore sunt mai frecvent localizate toracal si lombar, de obicei toracal dreapta si lombar stnga. Vertebrele limita sunt pentru curbura toracala T6-T11, iar pentru cea lombara TI 1-L4. Mai rar scoliozele au ambele curburi majore localizate toracal (toracala superioara stnga T6-T12) sau toracolombar (toracala superioara dreapta T1-T7 ) si toraco-lombara inferioara stnga T7T2.

Cum recunoatem o scolioza?

Cu ajutorul somascopiei.

Pentru a putea urmri mai bine coloana vertebrala, paloam cu vrful degetelor proiecia apofizelor spinoase pe piele si o insemnam cu un creion dermatograf. In felul acesta, vom avea desenata proiecia intregii coloane.

In unele cazuri, chiar inainte de a proceda la un examen minuios al coloanei, ne atrag atenia unele asimetrii ale spatelui care sunt determinate de curburi scolitice, ca de exemplu "asimetria umerilor" (unul fiind mai cobort dect celalalt), inegalitatea triunghiurilor taliei, proiecia in lateral a unuia dintre solduri insotita de aplatizarea conturului lateral al celuilalt. Triunghiurile taliei sunt formate de fata laterala a trunchiului si fata interna a membrelor superioare atrna liber pe langa trunchi.

Corectarea scoliozelor structurale prin exerciii

Se caracterizeaz prin prezenta modificrilor structurale la nivelul corpilor vertebrali de curbura si prin rigiditate. Majoritatea scoliozelor structurale sunt produse de cause neidentificabile si sunt denumite scolioze idiopatice sau esentiale.La rndul lor, scoliozele idiopatice se ntlnesc cel mai frecvent la adolesceni, mai mult la fete dect la baieti. Ele sunt prezente insa si in rndul copiilor si chiar la copiii mici, sub 3 ani.

In funcie de localizarea curburilor, cele mai frecvente scolize idiopatice care se ntlnesc sunt:

scolioze cu dubla curbura , dorsal dreapta si lombar stnga

scolioze lombare cu curbura unica, de obicei stnga

scolioze dorsale cu curbura unica , de obicei dreapta

scolioze dorso-lombare cu o singura curbura lunga in "C". Tratamentul ortopedic se aplica de obicei in cazul scoliozelor

evolutive cu o inflexiune laterala de 30-50 de grade. Exista doua tipuri principale de aparate prtopedice pentru tratamentul scoliozelor:

aparate gipsate

aparate din piele sau plexidur armate cu tije metalice.

POZIII FUNDAMENTALE FOLOSITE IN GIMNASTICA

RECUPERATORIE

1. Poziia stand se mai numete si ortostatism , are o baza de susinere redusa, limitata la contactul tlpilor cu solul si podeaua. Poziia stand este mult utilizata pentru corectarea de formaiilor toracelui si spatelui, membrelor superioare si inferioare, mai ales sub forma poziiilor derivate.

2. Poziia pe genunchi se menine mai greu cu trunchiul vertical, intrucat proiecia centrului de greutate pe suprafaa de sprijin este dispusa excentric. In gimnastica corectiva, se folosete in special poziia derivata cu sprijin pe palme (poziia in patru labe), pentru ca asigurnd orizontalizarea coloanei vertebrale , o elibereaz de funcia statica in meninerea echilibrului si ii mrete amplitudinea micrilor.

3. Poziia sezand ofer corpului o buna stabilitate, pentru ca efortul muscular necesitat de meninerea echilibrului este redus, suprafaa de sprijin este mai mare, iar centrul de greutate se apropie de suprafaa de sprijin. Poziia sezand poate fi folosita ca poziie iniiala pentru exerciiile de trunchi si member superioare , ca si pentru efectuarea exercitiilor de respiraie.

4. Poziia culcat este poziia cu suprafaa de sprijin mult mrita, iar coloana vertebrala nu mai are rolul de meninere a verticalitii corpului, de aceea micrile de trunchi se efectueaz cu amplitudine mrita in toate planurile de micare, la nivelul fiecrei regiuni.

5. Poziia atrnat este singura poziie fundamentala in care sprijinul se afla deasupra centrului de greutate. Aceasta poziie poate fi executat la bara fixa inalta, la inele, trapez, sau scara fixa, corpul fiind vertical in jos, sau poate sa fie

realizata si in plan oblic. Poziia atrnat se folosete pentru corectarea deviaiilor coloanei vertebrale.

Exerciii fizice dinamice cu caracter colectiv

Exerciiile dinamice se pot realiza in gimnastica recuperatorie sub forma micrii active , libere sau legate, a micrii active cu rezistenta.

Exerciiile dinamice corrective se pot sistematiza astfel:

a) exerciii active de cap, gat trunchi, member superioare si inferioare executate liber sau cu ingreuiere.

b) Exerciii de respiraie.

c)

Exerciii de redresarepasive, pasivo-active sau active

d) Exerciii de relaxare a grupelor musculare contractate.

Corectarea cifozei

Complex de exerciii pentru cifoza*^

l.Mers cu pai mruni, la fiecare bfat ducerea braelor prin

extensie sus, simultan cu ducerea unui picior inapoi. Acelai

exerciiu se poate executa cu ducerea braelor oblic sus.

2.Mers pe vrfuri cu o minge medicinala susinuta pe cap cu

ambele mini extensia trunchiului la fiecare pas concomitant.

3.Mers fandat cu ducerea braelor sus si arcuirea trunchiului

inapoi.

4.Mers cu minile la spate, coatele trase spre spate, ducerea

trunchiului in extensie la doi pai.

5.Mers inapoi cu trunchiul in extensie , minile apucat deasupra

capului, ducerea braelor inapoi la doi pai, revenire.

6.Stand deprtat, ducerea braelor lateral sus-insir, revenire-expir.

T.Stand cu spatele la scara fixa, clciele lipite de planul scrii

apucat de sus, ducerea bazinului inainte simultan cu extensia ampla

a trunchiului.

8.Pe genunchi deprtat, cu minile apucat de glezne, extensie

ampla a capului si trunchiului, inspiraie, revenire- explicaie.

9.Culcat inapoi, cu genunchii intinsi, ducerea braelor prin lateral

sus - inspiraie , revenire-explicatie. ^VL^

lO.Culcat inainte cu minile sub Brbie , picioarele sprijinite pe o

minge medicinala- inspiraie si expiraie libera.

ll.Pe genunchi cu sprijin pe palme - un partener apuca picioarele ,

deplasare cu sprijin pe mini.

12.Mers pe vrfuri cu ducerea mingii medicinale inainte sus, doi

pai si aruncarea mingii unui partener - deplasarea in sens invers si

prinderea ei.

Corectarea prin gimnastica recuperatorie a lordozelor

l.Mers cu minile la ceafa, ridicarea genunchilor alternativ la

piept.

2.Mers pe calcaie, trunchiul inclinat inainte, minile la ceafa. Mers

cu trunchiul aplecat inainte-mainile apuca gleznele - mersul

elefantului.

3.Stand spate in spate cu un partener - indoirea genunchilor-

genoflexiuni-inspiratie, revenire-expiratie.

4.Stand in fata oglinzii - inspiraie cu sugerea abdomenului si

luarea poziiei corecte.

5. Culcat pe spate- braele intinse lateral, genunchii indoiti,

ducerea genunchilor dreapta stnga.

CIFOLORDOZA

Exerciii:

l.Mers cu minile la ceafa si ridicarea pe rnd a unui genunchi la

piept.

2.Mers cu trunchiul inclinat la 15 grade si ducerea braelor lateral

sus.

3.Mers cu un baston peste omoplai, cu genunchii indoiti,

trunchiul vertical.

4.Mers pe calcaie, trunchiul uor inclinat inainte, coatele indoite la

nivelul umerilor, circumductii inapoi cu coatele.

io

5.Sezand deprtat aplecarea trunchiului inainte cu ducerea braelor

oblic sus, inspire, revenire-expir.

6.Sezand cu genunchii indoiti, ducerea braelor lateral cu ar@iiri in

plan posterior.

7. Sezand cu un baston peste omoplai, tarare inainte si inapoi.

8.Sezand cu spatele lipit de scara fixa, apucat cu minile la nivelul

umerilor, deprtarea toracelui de scara fixa.

9.Pe genunchi, pe clcie, sezand, minile la ceafa -ducerea inapoi

a coatelor cu rezistenta (specialistul este in spatele copilului).

10.Culcat inapoi, cu genunchii indoiti, coapsele ating abdomenul,

tarare cu ajutorul umerilor.

11.Culcat inapoi, cu genunchii indoiti, tlpile sprijinite pe sol,

respiraii libere.

12.Atarnat la scara fixa, cu genunchii indoiti, meninnd o minge

medicinala intre abdomen si coapse, deplasare laterala cu ajutorul

braelor.

Corectarea scoliozelor prin recuperare. Corectarea scoliozei in "C" stnga

l.Mers, cu trunchiul drept, ducerea braului drept sus si a

piciorului stng in extensie.

2.Mers pe vrfuri, braul drept intins in sus, braul stng oblic iar in

jos si inapoi arcuiri la fiecare doi pai.

3.Stand cu spatele la scara fixa, piciorul stng fixat pe a 4-a sipca

la scara fixa; ducerea braelor lateral sus cu extensia trunchiului.

4.Sezand pe coapsa dreapta, cu un baston fixat asimetric, tarare

inainte.

5.Pe genunchi, cu sprijin pe palme, ridicarea minii drepte si a

piciorului stng cu ducerea in extensie.

6.Culcat inainte- mana dreapta pe cretetul capului, mana stnga pe

sold, tarare in cerc spre stnga.

7.Sezand pe coapsa dreapta, mana dreapta la ceafa, mana stnga pe

sold, extensia trunchiului si rsucire spre dreapta cu inspiraii,

revenire, cu expiraii.

ii

8.Stand deprtat cu o minge medicinal ape cap, susinut cu mana

dreapta - fandare laterala spre stnga cu indoirea trunchiului de

aceeai parte.

9.Stand cu spatele la spalier la un pas deprtare; piciorul stng fixat

pe sipca 5-6 ducerea braului drept oblic sus si braului stng oblic

jos si inapoi cu rsucirea trunchiului spre dreapta- inspiraie,

revenire, expiraie.

10.Culcat inapoi, minile la ceafa, forfecarea picioarelor pana la 45

de grade.

11.Mers cu un baston apucat asimetric , mana dreapta sus, stnga

jos, redresri active cu autocontrol in fata oglinzii.

Program de exerciii pentru recuperarea scoliozei in "S" dorsala stnga.

l.Mers pe vrful piciorului drept, cu mana dreapta pe cretet,

stnga pe sold, ducerea trunchiului in extensie la fiecare pas.

2.Mers pe vrfuri, mana dreapta pe cretet, mana stnga pe sold,

indoirea genunchiului drept la piept.

3.Stand fandat pe piciorul drept, minile prinse la spate, dreapta de

sus, stnga de jos, indoirea trunchiului spre dreapta.

4.Stand cu piciorul drept in treapta, indoit si sprijinit pe un

suport,indoirea laterala a trunchiului spre stnga, simultan cu

ducerea braului stng prin lateral sus, inspiraii, revenire, expiraii.

5. Sezand pe coapsa dreapta, mana dreapta la ceafa, indoirea

laterala a trunchiului spre stnga, inspiraii, revenire, expiraii.

6.Culcat inainte , braul drept intins pe langa cap, stnga la spate,

ridicarea simultana a braului drept si extensia piciorului drept.

7.Culcat inainte, tarare cu mana dreapta si piiorul drept fiind indoit

lateral.

8.Pe genunchi\sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, tarare

inainte cu mana dreapta si piciorul drept.

9.Atrnat cu fata la spalier, mana dreapta de sus, ducerea piciorului

in extensie si indoirea genunchiului drept lateral. Revenire.

12

10.Culcat inainte - mana dreapta la ceafa , ducerea genunchilor

indoiti spre stnga.

11.Culcat lateral stnga, mana dreapta intinsa pe langa cap,

ducerea in cerc a piciorului drept spre inapoi.

12.Stand in fata oglinzii, ridicarea lenta a braului si piciorului

drept prin lateral sus.

Corectarea cifoscoliozei dorsale stnga

l.Mers cu ducerea braului drept lateral sus si a piciorului stng in

extensie.

2.Mers pe vrfuri cu un baston apucat asimetric drept sus, stng

jos, indoirea laterala a trunchiului la doi pai spre stnga.

3.Pe geninchi, cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontala, tarare

cu mana dreapta si piciorul stng.

4.Pe genunchi, cu sprijin pe palme, coatele indoite, trunchiul sub

orizontala, ridicarea piciorului stng in extensii.

5.Pe genunchi, cu sprijin pe antebrae, piciorul stng intors lateral,

ducerea trunchiului spre stnga pasind cu minile din aproape in

aproape.

6.Culcat inainte, mana stnga apuca glezna piciorului stng, braul

drept intins lateral, executarea extensiei trunchiului, inspiraie,

revenire, expiraie.

7.Culcat lateral stnga, cu o minge medicinala sub curbura dorsala,

meninerea poziiei 15-20 minute.

8.Culcat lateral dreapta, specialistul fixeaz picioarele, ridicarea

trunchiului cu indoire laterala stnga.

9.Culcat inainte cu mana dreapta la ceafa, stnga pe sold, tarare in

cerc spre stnga.

10.Culcat inainte cu mana dreapta la ceafa, cu sculeul cu nisip

sub hemitoracele drept, ridica in extensie, inspiratie-revenire-

expiratie.

11.Atrnat cu fata la spalier, apucat asimetric - ducerea piciorului

stng lateral.

13

12.Stand in fata oglinzii, ducerea braelor lateral, incercari de corectare a asimetriei trunchiului.