Bizan II C.

3
Iustinian
Opera juridic a lui Iustinian
Datorit politicii externe a lui Iustinian, Imperiul s-a extins foarte mult: s-au recucerit Italia, Nordul Africii i Spania, innd piept n aceli timp si atacurilor venite din partea slavilor, bulgarilor si avarilor. Aceast mrire de teritoriu reprezint de fapt idealul lui Iustinian de a realiza imperiul in vechile sale granie, i de a-i conferi unitatea de odinioar. Cat privete conceptul de unicitate, acesta se va dezvolta ulterior, considerndu-se c exist un singur imperiu aa cum este n ceruri un singur Dumnezeu. n timpul lui Iustinian avem de aface cu o politic eminamente roman. Pentru a-i oferi Imp. Unitatea de odinioar precum i tria necesar meninerii acestei uniti, el a mers spre a codifica dreptul roman. Legislaia n perioada I.R. pgn n I.R. nu exista o colecie unitar de legi, iar dac un mprat dac dorea s i propage legile nu fcea dect s apeleze la nite constituii imperiale, care veneau s reglementeze anumite chestiuni necesare. Acestea erau numite leges sau reglementri legislative, care puneu imediat in inferioritate legile vechi, legis anticum. De-a lungul timpului s-au adunat enorm de multe asemenea legi, iar judectorilor le era greu s consulte toate arhivele legislative, mai ales c unele legi fusese date n anumite regiuni din imperiu. Pe de alt parte nu exista nici o instituie abilitat care s publice aceste legi i s le pastreze, conferindu-le o unitate. n sec. V d. Hr. Imp. Teodosie al II-lea Caligraful face o prim codificare a legilor romane. El luase toate legile de la Hadrianus (pn la Valens: Codex Gregorianus si Gregorianus). Aceste legi nu fceau referire la literatura juridic ( interpretare legilor). ns, fa de opera lui Teodosie, cea a lui Iustinian va avea i o pecete eminamente cretin. a. 528-529: Primul Codex al lui Iustinian- Codex Iustinianus Iustinian urc pe tron in august, 527 i primul lucru pe care l face este s intruneasc o comisie care s ocupe de aceste legi dispersate i sa le adune intr-un corpus unitar. Aceast idee nu era nou pentru Iustinian, dar el nu putese s o aplice n timpul lui Iustin. El n numete pe Tribonian- questor sacri palati- personalitate de prin rang al jurismului n timpul lui Iustinian, i pe un profesor al Universitatea din Constantinopol, Teofil. Sarcinile acestei comisii erau: revizuirea celor trei coduri anterioare (Gregorianus, Hermogenianus, Theodosianus), eliminarea elementelor nvechite, i sistematizarea constitutiilor aparute dupa Codex Theodosianus (novele leges).
-7-

Bizan II C.3
b. 530-533: Digeste-expunere ordonat/ Pandectae- atotcuprinztoare, n 50 de cri O a doua etap a reprezentat-o reviuzuirea operelor juritilor clasici, comentarii pertinente cu privire la legile in cauz. Universitaea din Beirut i trimite 6 reprezentani, n frunte cu Dorotei, participnd de asemenea Teofil i Tribonian. Scopul era scoaterea de extrase din oprerele juritilor, scoaterea elementelor nvechite, precum i ordonarea tematic a materialului. Au fost citite aprox. 2000 de cri cuprinznd aprox. 3000.000 de rnduri.

c. 533: Institutiones De asemenea, Iustinian va redacta i un manual pentru studenii la drept. Scopul era simplificarea celor dou lucrri anterioare i accesibilatea rapida la textul legii pentru studeni. Aceasta lucrare se studia n prinul an de facultate la drept. d. Codex repetitiae prelectiones Aceast lucrare este o ediie revizuit a Codexului din 528-529 n sensul c lucrarea din 529 era departe de a fi prefect. Acum particip insa i aceti specialisti de la Beirut, adaugndu-se i ceea ce iustinian mai promulgase pn n 365. Intr in uz n 534. Din primul codex, nu s-a pstrat nimic, i noi avem astzi aceast lucrare, Codex repetitiae... . cunoastem despre acel codex din introducerile facute de specialisti la cel de-al doilea. e. Novele leges O caracteristic a acestor legi date dupa 534 este c ele sunt date in limba greac, ceea ce ne arata ca limba latin devine o limb din ce in ce mai rar in C-tinopol. Dei Iustinian era un Imparat latin, de vreme ce legile erau adresate partilor orientale ale impariului, unde erau extrem de multi vorbitori de greaca. Toat opera lui Iustinian poart numele de Corpus Juris civilis, denumire dat la Bologna in secolul al 12-lea. nvamntul juridic Iustinian mrete perioada de studiu n domeniul juridic de la 4 la 5 ani la Universitatea de Constantinopol unde existau 2 catedre de drept in limba latin. De asemenea interzice un obicei mai vechi, acela de a face icane studenilor de anul I ce erau numii dupontis-de doi bani, numindu-se acetia de acum justiniani . Sf. Vasile cel Mare v-a scpa ca prin minune la Atena de acest botez datorit Sf Grigorie Teologul. Acolo existau friile, iar Sf Vasile cel Mare ii dovedeste prin oratoria sa. Anul I: Institutiones Anii II-IV: Pandectae Anul V: Codex Justinianus
-8-

Bizan II C.3
Pe de alt parte studenilor nu le era permis s fac comentarii proprii, ci doar sa parafrazeze la comentariile la autoritatile in domeniu. ,,Cnd toate secretele dreptului vor fi descifrate, nimic nu va mai fi ascuns studentilor si dup citirea operelor adunate pentru noi de Tribonian i de alii, ei vor iei avocai dinstini i slujitori ai justiiei cei mai capabili i mai fericii dintre oameni, din toate timpurile i locurile. n timpul lui Iustinian juritii se bucurau de mare respect i aveau mai multe avantaje, avnd dreptul la uniform i in afara tribunalului, posturi foarte importante in Imperiu si salarii exceptionale. COALA DE LA BEIRUT: este distrus de un cutremur puternic n 551, iar coala este mutat n Sidon ns nu i-a mai recptat strlucirea de altdat participarea juristilor in frunte cu Dorotei fiind ultima mare realizare a acestei coli.

Politica bisericeasc a lui Iustinian

n momentul n care urc pe tron Justin, politica religioas era una pro- monofizit. Pe de alta parte Bis din Const. era n schism cu Bis din Roma, numit schisma acachian i in aceast perioad exist o Marturisire de credin dat de Papa Hormizdas care nfiera att monofizitismul cat si ceea ce propusese edictul dat de mp Zenon- Henoticonul-act de unire. Orientul este preponderent monofizit, n special partea sirian, n schimb n Constantinopol erau calcedoniei, iar n Alexandria erau impartiti. Dupa urcarea lui Iustinian 518, politica bisericeasc se schimb: n primul rnd Iustin era calcedonian deeci nu i-a fost greu sa schimbe politica, si n al doilea rnd era nevoie de apropierea de Roma oncat influenta popoarelor germanice sa fie stopat n conditiile in care ostrogotul Teodoric fcea presiuni asupra Papei. Astfel se ajungea la fidelizarea papei si facilitarea recuceririi teritoriilor care au apartinut odinioara I.R. Astfel, in 519, o delegaie trmis de Papa Ioan I vine la C-tinopol i incheie un tratat cu Bis C-tinopolului condusa de Patr Eufemie. Paradoxal lucrarile sunt prezidate de Iustinian, care era consul, si hotararile acestei conventii sunt foarte ciudate, caci pe langa faptul ca se accepta aceasta regula de credin a lui Hormizdas sunt anatematizai i Acachie, Macedonie i Eufemie dar si Imp Zenon si Anastasius. La Constantinopol ajung ns nite clugri din Scytia, care propun o formul teologic , aceea teopasit, adica prin formula Unus ex Trinitate incarnatus Hristos nu numai c S-a intrupat dar a si suferit pentru noi: Unus ex Trinitate pasus. Clugarii calcedonieni din Scytia ncercau prin aceasta formul o mpcare intre calugarii orientali monofiziti i rsritenii calcedonieni dar s-a lovit de opoziia unor clugari efectiv calcedonieni, asa-numitii acoimetoi-neadormiii care i-au considerat pe sciti (in frunte cu un anume Ioan Maxentiu) eretici. Ei au cerut o explicatie din partea np. Iustinian care a

-9-

Bizan II C.3
cercetat textele i cateva lucrari ale lui Furgetius de Rista precum si Dionisie Areopaitul i a conchis ca acestia nu erau eretici. Achimiii fac apel la Pap atenionnd ca o noua erezie a rasarit in Imperiu asa ca scitii pleaca la Roma pentru a-si justifica formula. ntre timp Iustinian trimite o scrisoare papei n care l atenioneaz c nu sunt eretici, ns papalitatea nu este complet convins ca aceasta nvtura este ortodox. Un alt aspect al politicii bisericesti a lui Iustinian este aceea anti-monofizit. n 520 el il depune pe Sever de Antiohia din scaun i ordona sa fie arestat insa acesta fuge in Siria-Palestina, ajungnd la Alexandria unde era patriarh Timotei prieten al sau si monofizit. Sever tine o serie de cuvntri impotriva Sinodului de la Calcedon numite Omilii Catedrale . Doar in Patriarhia de Constantinopol sunt depusi 55 de episcopi. Sciziunea monofizit Sever de Antiohia reprezint monofizitismul moderat, air al doilea mare reprezentant este Iulian din Halicarnas ce reprezint monofizitismul radical. I.H nega faptul c Hristos ar fi patimit, o consecin a teologiei monofizite. Calugarii sciti care au propus formula Unus ex Trinitate pasus in carnae, au incercat sa impace pe monofizitii moderati cu calcedonieii din formula lor reiesind ca daca Unul din Treime a suferit n trup, firea omeneasca a avut identitate in Hristos i nu a fost absorbit. Sever susine firea umana nu are identitate in Hristos. Pe de alt parte dac Hristos nu a suferit inseamna ca nu a avut loc mntuirea obiectiv a lumii, caci mntuirea este opera teandric. Aceast erezie se va numi aftarodochetism, sau suferina aparent. 526 I-a faz a anti-monofizitismului: Iustinian care era un om de credin deloc superficial, se hotrte s inchid toate bisericile monofizite. Cum in armata imperiului erau foarte multi goi-fideli crezului arian Iustinian inchide si bisericile gotilor, msur ce are ecou in Occident la Teodoric care era arian. Acesta il trimite pe papa Ioan I la C-tinopol pentru a discuta chestiunea ariana, insa nu rezolva mare lucru si bisericile raman in continuare inchise, ceea ce ii atrage ura si ordona sa fie arestat, murind in inchisoare.de fapt, Teodoric s-a grbit in anul morii sale sa i incheie socotelile cu figurile antipatice din imperiul pe care il conducea, executndu-i. In aceast perioada era inchis si Boetius care desi condamnat in 524, obtine o perioada de graie de 2 ani in care scrie De consolatione filosofiae. A II-a faz: atitudinea lui Iustinian fa de monofizitism se schimb din cauza Teodorei, fidel clugarilor orientali care o ajutaser. 531: Iustinian se gndete s adune la C-opol reprezentanii celor doua partide: Reunirea cu adepii lui Sever ajungndu-se la concluzia c Eutihie este eretic, fapt intalnit i azi in teologia monofizit. De asemnea accept a numite greeli pentru

-10-

Bizan II C.3
Dioscor1 iar ortodocii accept formula theopasit. Ca diferene, monofiziii nu accepta sub nicio form formula n dou firi i nici reabilitarea lui Teodoret de Cir i a lui Bast de Edessa condamnai la Calcedon. 532: Izbucnete Rscoala NIKA i discuiile se amn. Intre 531-536 va fi o perioada de discutii ecumenice. 533: Monofiziii cer credincioilor lor s pretind anularea Calcedonului. Sever de Antiohia este chemat din exil i primit in Palatul Imperial unde au loc discuii teologice dar in zadar, cci Sever nu accepta Calcedonul. 535: Moare Epifanie care ii urmase lui Eufemie, si este adus un episcop din Trapezum, gest necanonic conf can 15 Sin I Ecum. Dar n aceast perioad vine la Copol Papa Agapet tot intr-o problema legata de goi; era trimis de Teodahad, fiul lui Teodoric. Papa il depune pa patr. C-opolului facand uz de acel canon, i il hirotonete pe clugrul Mina. n aceast perioada se organizeaz un Sinod endemic2 si i condamn ca eretici pe Sever de Antiohia, pe Antim i pe Petru de Apameea mpreuna cu un cal Zoorast. Antim este de negsit, adpostit de Teodora n Palatul Hormizdas, chiar in vecintatea Palatului Sacru i prin aceast vizit a papei Agapet s-a ncheiat apropierea dintre orientali i ortodoci pe calea dialogului. Agapet moare, dar nici din partea oriental nu va mai exist disponibilitatea de apropiere intre cele doua Biserici. Teodosie a fost succesorul lui Timotei pe scaunul din Antiohia, i care Timotei era ntr-o relaie foare bun cu Sever de Antiohia, el nsui fiind monofizit, dar care dupa evenimentele din 536 (papa Agapet) ajunge in palatul Hormizdas. El l hirotonete pe Pavel care este de un zel calcedonian extrem el nemuluminu-de doar cu a depune din treapt ci merge pn la violen fiind depus chiar de calcedonieni. El este nlocuit cu Zoid(?). La Roma, Teodahat auzind de moartea papei Agapet, se hotrte s pun pe scaunul papal un admirator al goilor, pe fiul fostului pap Hormizdas, Silverius, depus din trept din cauza mp Teodora. La c-opol venise i un diacon, Vigilius, promind mparatesei c va introduce nvtura monofizit la Roma, este trimis acolo i hirotonit iar n momentul cnd Roma cade, papa Silverius este arestat de Belizarie, pentru c nu mai era Teodahad care s l sprijine. Silverius este exilat n Patras, iar episcopul din Patras mergnd la C-opol i plngndu-se c Papa Silverius a fost depus pe nedrept din treapt. Se face un noi proces ajungndu-se la concluzia c Silverius fusese ntr-adevr depus pe nedrept, dat Teodora sa implic, il aresteaz pe Silverius i l exileaz pe insula Palmira unde va muri de foame.

1 2

Urmaul la scaun al lui Chiril al Alexandriei care n 449 a fcut acel Sinod tlhresc. Adic particip toi episcopii prezeni in acel moment n Constantinopol.

-11-