Masurarea ca proces Masurarea-operatia de evaluare cantitativa a unei marimi pe cale experimentala prin compararea directa sau indirecta cu o marime

de aceeasi natura. Marimea de la care se obtine informatia se numeste masurand. Scara poate admite o unitate de masura. Marimea de referinta se poate materializa prin etaloane. Prin marime se intelege o anumita proprietate sau caracteristica a unui material, fenomen sau proces care este nine definita si care poate varia cantitativ. Mijloc de masurare mijloc tehnic pentru obtinerea, prelucrarea sau transmiterea si/sau stocarea unor informatii de masurare. El permite obtinerea unei informatii dependente de marimea de masurat, accesibila simturilor noastre sau sistemelor de prelucrare a datelor independent de contitiile locale (temperatura, presiune, umiditate) si de experimentator. Marimile fizice se introduc prin relatii de definitie sau prin legi, ele putand fi scalare, vectoriale sau tensoriale. Deoarece vectorii si tensorii pot fi reprezentati matematic prin matrici, in tehnica s-au dezvoltat metodele de masurare a marimilor scalare. Marimile pot fi aditive daca se poate defini operatia de masurare (lungimea, intensitatea curentului) sau neaditive daca aceasta proprietate nu este valabila (temp, ph,densitate). Diferenta dintre 2 marimi are un caracter fizic. Marimile fizice sunt caracteristice unui anumit domeniu. Ansamblul marimilor fizice definite pentru descrierea unuia sau mai multor domenii ale fizicii se numeste sistem de marimi fizice.Deoarece nr legilor este mai mic decat nr marimilor fizice, unele marimi alese arbitrar se definesc direct independent intre ele, constituind marimile fundamentale. Pt marimile fundamentale se indica unitatea de masura aleasa arbitrar si procedeul de masurare. Sistemele de unitati de masura trebuie sa indeplineasca conditiile -sa fie generale, adica sa poata fi aplicat in mai multe domenii; -sa fie coerente, adica sa elimine introducerea unor coeficienti numerici in relatii, sa fie practice, ceea ce presupune ca unitatile de masura sa fie comparabile cu valorile uzuale din activitatea umana.

-sa fie bazate pe unitati de masura fundamentale independente. Incepand din 1961 singurul sistem de unitati de masura legal si obligatoriu din tara noastra este Sistemul International SI care are la baza 7 unitati de masura, 2 suplimentare si 35 suplimentare. Mijloace de masurare a) Masura reprezinta un mijloc de masurare ce materializeaza pe toata durata utilizarii sale una sau mai multe valori ale unei marimi fizice. b) Instrumentul de masura constituie cea mai simpla asociere de dispozitive si elemente care poate furniza in mod independent inf de masurare (banda metrica, balanta, goniometre). c) Prin aparat de masurat se intelege un mijloc de masurare realizat in general dintr-un traductor primar, dispozzitive intermediare si un instrument de masura ( tahimetru, cronometru). d) Sistemul de masurare reprezinta un ansamblu complet de mijloace de masurare si dispozitive anexa reunite prin scheme si metode comune in scopul obtinerii unor informatii de masurare. Ele pot fi asociate cu dispozitive de automatizare si/sau tehnica de calcul. Toatalitatea procedeelor folosite pt obtinerea informatiilor de masurare formeaza unitatea de masurare. Dupa modul in care se obtine rezultatul masurarii exista metode de masurare directe, daca valoarea masurandului rezulta din procesul de masurare sau indirecte daca valoarea masurandului se obtine pe baza unei relatii de calcul in care intervin valori provenite din alte masuri directe (dinamometru palmar). Metodele de masurare directa permit permit evaluarea masurandului prin comparatie cu un etalon, prin etalon intelegandu-se un mijloc de masurare care serveste la definirea, realizarea sau reproducerea unei unitati sau mai multe valori ale unei masuri. In practica se constata ca rezultatul unei masuri nu depinde numai de valoarea masurandului, el putand fi influientat de o serie de factori de natura obiectiva (mijloc de masurare, metoda de masurare, factori exteriori procesului de masurare) sau de natura subiectiva. Pt caracterizarea rezultatelor obtinute in procesul de masurare se definesc urmatoarele valori

-valoarea adevarata (reala) a unei marimi este valoarea exacta a marimii respective in conditiile existente la un moment dat. De obicei, valoarea adevarata a unei marimi nu poate fi determinata experimental. -rezultatul unei masurari individuale X, care se obtine cu ajutorul unui mijloc de masurare obisnuite, reprezinta valoarea masurata. Abaterea valorii masurate fata de valoarea adevarata a masurandului constituie eroare de masurare. Dupa modul de reprezentare erorile se clasifica in a) Eroare absoluta, adica valoarea masurata-valoarea adevarata b) Eroare relativa; eroarea absoluta/valoarea adevarata c) Eroare raportata; eroarea absoluta/valoarea conventionala d) Eroarea tolerata reprezinta eroarea maxima cu care este cunoscuta valoarea indicata de un mijloc de masurare ce functioneaza corect; ea reprezinta o eroare limita maxima admisa pt valoarea indicata si se foloseste la unele mijloace de masurare la definirea clasei de precizie. Modul de manifestare a erorilor 1) Erori aleatoare ce variaza imprevizibil in timp ca valoare si ca semn. Cele mici au o probabilitate de aparitie mai mare decat cele mari, iar valoarea lor medie tinde spre zero, daca nr de masurari tinde spre infinit. 2) 2) erori sistematice-nu variaza in timp sau au o variatie lenta la reprezentarea masurarilor. Ele pot avea o lege de variatie cunoscuta, insa pt determinarea lor sunt necesare masurari suplimentare, in afara procesului de masurare. 3) Erori grosolane-conduc la obtinerea unor rezultate aberante in procesul de masurare si au de regula cauze subiective legate de utilizarea gresita a mijloacelor de masurare sau a metodelor de masurare. Functiile masurarii; 1) De generalitate, adica o masurare realizata de un specialist poate fi inteleasa de toti specialistii in domeniu 2) De comunicare- are la baza identificarea subiectului prin componentele sale.

3) De cuantificare- permite masurarea pe partile componente ale obiectului sau fenomenului pt realizarea unei imagini cat mai coerente asupra obiectului masurat. 4) De economicitate, adica masurarea permite economie naturala si de timp. Masurarea directa se realizeaza in momentul in care observatorul are acces direct la subiect sau fenomen. Masurarea indirecta-masurarea prin intermediul unor aparate sau dispozitive ce actioneaza la distanta. Traductori-dispozitive care transforma un obiect (fenomen) in unitati de masura. Traductorii se aplica pe materiale de concurs sau direct pe echipamentul sportiv. In educatie fizica masurarea este de obicei indirecta.Pt achizitia de inf in educatie fizica si sport poate fi utilizata tehnica video. Testul ca instrument de masura Testul este proba determinanta ce implica o sarcina de indeplinit identica pt toti subiectii examinati pe baza ubei tehnici precise in scopul aprecierii succesului sau esecului sau notarii numerice a reusitei. Sarcina se poate referi fie la cunostintele dobandite, fie la functiile senzorio-motrice sau mentale. Conditii pt realizarea unui test; 1) Proba sa fie identica pt toti subiectii 2) Standardizarea sarcinii(continut, forma, structura si mod de administrare). In examinarea elevilor, instructiunile asupra modului de efectuare a probei trebuie sa fie precise, sa respecte regulile de plecare sau de executie. Cand se vb de standardizarea sarcinii este nevoie ca operatorul sa ia toate masurile de precautie pt cca testarea sa se faca in conditii identice pt toti subiectii, pt fiecare testare. Operatorul trebuie sa prevada posibilitatea aparitiei unor evenimente neasteptate, cum ar fi defectarea instrumentului. 3) Conditiile atmosferice sa fie identice pt toti, suprafata pe care se desfasoara proba identica. 4) Subiectii sa aiba posibilitatea de a realiza 1,2 probe care sa nu fie masurate.

5) Scopul utilizarii testului sa fie masurarea unor caracteristici ale subiectelor este necesara obiectivizarea cat mai ampla a evaluarii, astfel incat fiecare proba sa fie exprimata in parametri si nu in caracteristici. 6) Etalonarea testelor=operatia de stabilire a scarii valorice a rezultatelor individului cu cele etalon; se afla valoarea subiectilor sau locul lui pe scara testului. Testul reprezinta o proba standardizata fiind utilizat ca instrument de masura in diverse domenii. In realizarea lui este necesara respectarea a 4 conditii; Validitate Fidelitate Obiectivitate Verificare statistica

Curs 2 Scopul, justificarea si calitatile unui studiu medical

Scopul unui studiu medical este de a da raspuns la intrebari cu privire la 1) Cauzalitate- la documentarea unei relatii stranse intre 1 sau mai multi factori de risc si de boala. 2) Istoria naturala a unei boli sau dinamica acesteia incepand cu momentul impactului factorului de risc urmand fazele; Incubatia Perioada de stare si faza finala urmata de vindecare Imunitate Cronicizare Deces.

3) Prognosticul bolii-aprecierea cat mai aproape de certitudine a evolutiei unei boli. Factori prognostici-evaluare prin -supravietuirea la 5 ani dupa un moment cheie din evolutia naturala a bolii - rata de fatalitate -rata de raspuns la tratament -ratele de recidive si remisii ale bolii

4) Tratamentul- eficienta si eficacitatea unui tratament sunt frecvente subiecte de cercetare. Se pot analiza scheme noi de tratament, eficienta unor scheme sau preparate profilactice (vaccinuri, dezinfectanti). 5) profilaxia imbolnavirii=totalitatea masurilor care pot influienta cauzele modificabile ale unei boli si se efectueaza in 4 trepte; profilaxia primara, primordiala, secundara si tertiara. Justificarea studiului clinic pleaca de la inf existente legate de subiectul pe care cercetarea intentioneaza sa il dezbata, inf existente in literatura de specialitate. Cercetarea bibliografica permiteidentificarea unor lipsuri in legatura cu problema luata in studiu, inexistenta de date referitoare la o imbolnavire dintr-o zona geografica, explicarea si emiterea unor solutii de remediu. Toate acestea ar putea fi elemente care justifica initiere si derularea unui studiu In justificarea studiului se poate insista pe; -caracterul nou, actual, inedit al problemei -un nivel ridicat al morbiditatii sau mortalitatii unui fenomen de sanatate -graviditatea evenimentului. Calitatile studiului de cercetare Pertinent=rezultate reale, credibile Nou Fezabil=usor de aplicat in practica Sa respecte etica medicala.

Un studiu este pertinent cand are repercursiuni asupra viitorului clinic al unui fenomen de sanatate. Pertinenta practica inseamna o mai buna cunoastere a bolii, a prognosticului ei, ameliorarea tehnicilor de diagnostic si de tratament. O alta cerinta se refera la ineditul studiului, faptul de a fi nou, in sensul de a aduce informatii noi la cele vechi. Inainte de a fi realizat un studiu, inainte de a investi timp, bani, energie trebuie sa se estimeze daca studiul este fezabil. In acest sens trebuie sa se asigure ca;

-are un nr suficient de subiecti, de determinari de laborator pt a trage concluzii adecvate. -nu exista constrangeri tehnologice sau financiare -studiul este accesibil si acceptat de populatie -nu are costuri de timp dar mai ales financiare mari -nu are scopuri prea ambitioase sau scopuri multiple.In general un studiu ar trebui sa aiba un singur scop, sa gaseasca rezolvarea la o singura intrebare. Studiul medical trebuie sa respecte cele 4 principii ale eticii medicale; Interesul si beneficiul cercetarii Inocuitate (nevatamarea cercetarii) Respectul fata de persoanele incluse in studiu (respectarea intimitatii persoanelor, confidentialitatea datelor) Pastrarea echitatii si respectul valorilor morale.

Etapele unui studiu; 1) Pregatirea studiului 2) Elaborarea protocolului (fise de evaluare, etape) 3) Culegerea inf (datelor) 4) Prelucrarea datelor 5) Analiza si interpretarea datelor 6) Prezentarea rezultatelor 7) Redactarea studiului.

Formularea temei de studiu Calitatile studiului de cercetare Pt formularea temei de studiu trebuie mentionate obiectivul sau obiectivele si tipul de studiu ales pt cercetarea respectiva. Exista 4 mari tipuri de obiective;

1) Evolutia si prognosticul unei imbolnaviri=obiectiv prin care se incearca intelegerea si cunoasterea unor evenimente ce pot sa apara la un pacient pe parcursul bolii. 2) Ob care se refera la etiologia bolii (cauze de natura bacteriana, parazitara, virala) sau la cauzalitate (relatia factor de risc-boala) 3) Ob legate de performanta unor teste de diagnostic sau de screening, de evaluare a strategiei de diagnostic sau de interpretare a unui test 4) Ob care se refera la impactul unei interventii, evaluarea unei interventii terapeutice, de depistarea unor boli, de preventie, de educare pt sanatate. Ob unui studiu se impart in obiectiv major(unul din cele 4 enumerate) si ob secundare care pot aborda si alte fenomene biologice decat cel major cu conditia sa nu altereze realizarea acestuia. Aspectele manageriale includ; -justificarea bugetului-estimarea sumei necesara realizarii studiului si aprecierea duratei studiului - defalcarea bugetului pe necesitatile legate de achizitionarea de apparatura, reactanti,truse, pt personal (munca depusa,pregatire, deplasari in teren, participari la congrese sau conferinte, documentare), materiale consumabile. Aspectele manageriale trebuie mentionate in protocolul studiului. Elaborarea proiectului de cercetare Protocolul de cercetare este un document care emiteobiectivul si ipoteza studiului, defineste conditiile de desfasurare a viitorului studiu clinic. Elaborarea protocolului este importanta pt cercetatorii participanti la studiu, comisiile de etica si finantatori. Protocolul trebuie sa includa mai multe formulare care trebuie sa cuprinda; Titlul proiectului (sa fie cat mai scurt) Sumarul proiectului (rezumatul) Descrierea proiectului (etape, componente) Norme deontologice de cercetare(respecta drepturile subiectilor, ca acestia nu vor fi pusi in pericol)

Modalitati de diseminare si de valorificare a rezultatelor Perspective de continuare a cercetarii Anexe.

Prezentarea proiectului de cercetare va include urmatoarele fisiere; Resursele umane(membrii echipei, afilierea acestora) Relevanta temei pt dezvoltarea cunoasterii in domeniu Stadiul actual al cunoasterii si bibliografia aferenta Justificarea studiului (de ce este nevoie de un studiu?) Enuntarea obiectivelor si ipoteza de lucru Metodologia propriu-zisa de realizare a studiului.

Metodologia utilizata-trebuie mentionate; Factorii studiati care reprezinta variabila independenta, respectiv, daca este cazul, modalitati de masurare.( variabila independenta=modul in care intervenim) Criteriile de rationament=variabila dependenta (situatia sau evenimentul care se presupune a fi rezultatul factorului studiat cum ar fi boala, handicapul, complicatii, decesul. Tipul de studiu care se va aplica impreuna cu designul acestuia(design=modalitatea de proiectare a studiului) Esantioanele si modalitatile de esantionare Metodele de culegere si de prelucrare a datelor Planificarea activitatilor (bugetul narativ) Structura bugetului, fiind eligibile urmatoarele categorii de cheltuieli- de capital(echipamente, software), pt personal (full sau part-time, instruire, asigurari de sanatate), de informare (documente, abonamente), mobilitati (vizite la alte unitati de cercetare, participari la congrese), materiale consumabile (truse, reactanti, papetarie), valorificarea rezultatelor( lucrari stiintifice de etapa sau lucrarea finala), cheltuieli indirecte-de regie (TVA)