Convenia de la Rio de Janeiro Legea nr.

58 din 13 iulie 1994 pentru ratificarea Conveniei privind diversitatea biologica,semnat la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 1. Domeniul de aplicare : Prile contractante, contiente de valoarea intrinsec a diversitii biologice, de valoare ecologic, genetic, social, economic, tiinific, educaional, cultural, recreativ i estetic a diversitaii biologice, de importana ei pentru evoluie i conservarea sistemelor de susinere a biosferei, constat c este important prevenirea si atacarea la surs, a cauzelor reducerii semnificative sau a pierderii diversitii biologice. Cerina fundamental pentru conservarea diversitaii biologice este conservarea in situ a ecosistemelor si habitatelor naturale; un rol important (de preferina in ara de origine) o au i msurile ex situ. Dispoziiile prezente conveniei se aplic pentru fiecare parte contractant: a) n cazul componentelor diversitii biologice, n zonele n cadrul jurisdiciei sale naionale; b) n cazul proceselor i activitilor efectuate sub jurisdicia sau controlul su. 2. Principalele prevederi ce trebuie implementate conform conveniei Art. 1 Obiective : Conservarea diversitii biologice si utilizarea durabil a componentelor sale, imprirea corect a beneficiilor ce rezult din utilizarea resurselor genetice. Art. 2 Se refer la utilizarea termenilor n interesul prezentei convenii. Art. 3 Principiul : Statele au dreptul suveran de a-i exploata resursele fr a prejudicia mediul nconjurtor. Art. 4 Domeniul de aplicare : n principiu, pentru fiecare parte contractant. Art. 5 Cooperare : Prile contractante vor coopera pentru conservarea si utilizarea durabil a diversitaii biologice. Art. 6 Msuri generale pentru conservarea si utilizarea durabil : -elaborarea de strategii, planuri i programe naionale; -integrarea acestora in programele i politicile sectoriale si intersectoriale pertinente. Art.7 Identificarea si monitorizarea obiectivelor diversitaii biologice importante pentru conservarea si utilizarea durabil Art. 8 Conservare in situ : Prile contractante vor stabili un sistem de zone protejate pentru care vor elabora msuri speciale de conservare a biodiversitaii, vor promova protecia,dezvoltarea ecologica naional, refacerea ecosistemelor degradate, vor respecta legislaia naional.

Art . 9 Conservare ex situ : Prile contractante vor adopta msuri pentru conservarea ex situ a componentelor biodiversitaii biologice, de preferin n ara de origine a acestor componente. Art . 10,11,12 se refer la utilizarea durabil a componentelor diversitatii biologice, msuri stimulative si programe de cercetare si instruire stiinific si tehnic. Art . 13,14 se refer la educarea si contientizarea publicului precum i la evaluarea impactului si reducerea efectelor negative. Art . 15,16 Asigur accesul nengrdit a statelor membre la resursele lor genetice respectnd legislaia naional, precum i accesul la tehnologie si transferul de tehnologie. Art . 17,18 Prile contractante vor face schimb de informaii din toate sursele, in scopul conservrii si utilizrii durabile a diversitaii biologice. Vor ncuraja cooperarea tehnic si tiinific internaional. Art . 19,20,21 Prile contractante vor lua msuri legislative, administrative sau politice, dupa caz, pentre a asigura accesul la activitile de cercetare in special a arilor in curs de dezvoltare. Prile contractante i vor asigura suportul financiar pentru susinerea msurilor luate n programele si planurile naionale. Trile dezvoltate vor sprijini financiar rile n curs de dezvoltare. Prile contractante vor aplica prezenta convenie in ceea ce privete mediul marin. 3. Structurile cu rol n monitorizarea respectrii prevederilor conveniei Directorul executiv al Progamului Naiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator va convoca, nu mai trziu de 1 an de la intrarea in vigoare a prezentei convenii, Conferina prilor. Conferina prilor i va stabili propriul regulament; va transmite toate informaiile si rapoartele prezentate de oricare organ subsidiar, va studia avizele tehnice, tehnologice si tiinifice asupra diversitii biologice, va examina si adopta dup caz amendamentele ce se impun, va lua toate msurile necesare ducerii la ndeplinire a obligaiilor ce recurg din prezenta convenie. Se instituie un Secretariat care are urmtoarele obligaii : s organizeze reuniuni, s ndeplineasc funciile desemnate de orice protocol al prezentei convenii, s pregteasc rapoartele si sa le prezinte la Conferina prilor. Se va stabili un organ subsidiar pentru asistena tiinifica, tehnic si tehnologic, multidisciplinar si deschis spre participare tuturor prilor. Acest organ va asigura evalurile tiinifice si tehnice asupra diversitii biologice, va identifica tehnologii de vrf, eficiente , va furniza asisten , va raspunde ntrebrilor pe care conferina prilor i le va adresa. Dupa conferina prilor, fiecare parte contractant va prezenta rapoarte de masuri luate pentru aplicarea acestei convenii. Diferentele se vor rezolva pe cale amiabil sau vor fi remediate de o parte ter.

Amendamentele vor fi prezentate in conferina prilor care vor depune toate eforturile pentru a ajunge la un consens. Aprobarea si adaptarea amendamentelor va fi ratificat in scris si vor intra n vigoare la 90 de zile dup aprobare. Prile contractante au dreptul la un vot. Voturile vor fi egale cu numrul Statelor membre. Dup 2 ani de la intrarea in vigoare a conveniei orice parte contractant se poate retrage, dup o notificare in scris. Secretarul general al Organizaiei Naiunilor Unite i va asuma funciile de depozitar pentru prezenta convenie si pentru orice protocol.

Convenia de la Berna Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru ratificarea conveniei privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa semnat la Berna la 19 septembrie 1979 1. Domeniul de aplicare Statele membre ale Consiliului Europei, mpreun cu ceilali semnatari ai conveniei recunoscnd c flora si fauna slbatic constituie un patrimoniu natural, cu rol esenial in meninerea echilibrului ecologic datorit ameninrii diminurii efectivelor a numeroase specii de flor si faun slbatic si a pericolului dispariiei complete a unora, a aprut necesitatea conservrii habitatelor naturale i proteciei florei si faunei slbatice. Astfel Statele membre ale Consiliului Europei, mpreun cu ceilali semnatari ai conveniei, au luat in considerare colaborarea cu alte state n domeniul conservrii naturii. 2. Principalele prevederi ce trebuie implementate conform conveniei Obiectiv : conservarea florei si faunei slbatice i a habitatelor lor naturale, inclusiv a speciilor migratoare ameninate, prin colaborarea Statelor membre si nemembre ale Comunitii Europene. Prile contractante vor lua masurile necesare pentru meninerea populaiilor din flora si fauna slbatic si a habitatelor lor naturale la un nivel corespunztor exigenelor, acordnd atenie deosebit speciilor si habitatelor naturale ameninate cu diminuarea sau dispariia. Prile contractante vor lua msuri legislative si administrative in scopul protejrii habitatelor speciilor slbatice din flora si fauna prevzute n anexa I si II. Vor acorda o atenie deosebit zonelor importante pentru speciile migratoare din anexa II si III. Prile contractante vor lua msuri legislative si administrative in scopul conservrii speciilor din flora slbatic (anexa I) i speciilor din fauna slbatic (anexa II) pentru care se interzice capturarea, degradarea locurilor de reproducere, perturbarea , distrugerea oualelor, deinerea i comercializarea de animale vii sau moarte. Prile contractante vor lua msuri legislative si administrative necesare protejrii speciilor de faun slbatic(anexa III.2). In convenie sunt prevazute si derogri ce vor fi prezentate Comitetului permanent ntrun raport bianual. Derogrile se aprob numai dac nu exist alt soluie satisfctoare si ele nu duneaz supravieuirii populaiei implicate. Prile contractante vor lua msuri pentru conservarea speciilor migratoare. Prile contractante se angajeaz : s coopereze, s ncurajeze i s coordoneze activitile de cercetare funcie de obiectivele conveniei, s ncurajeze

reintroducerea speciilor indigene de flor i faun slbatic, s controleze strict introducerea speciilor neindigene. 3. Structurile cu rol n monitorizarea respectrii prevederiilor conveniei Se constituie Comitetul permanent care are obligaia asigurrii aplicrii i respectrii conveniei. Orice parte contractant este reprezentat in Comitetul permanent de unul sau mai multe delegai. Fiecare delegaie are dreptul la un singur vot. Comunitatea Economic European i exercit dreptul de vot cu un numr de voturi egal cu numrul statelor membre. Comunitatea Economic European nu i exercit dreptul de vot dac statele membre i-l exercit pe al lor. Orice stat nemembru poate fi reprezentat in Comitet printrun conservator. Comitetul permanent poate invita orice stat nemembru cu statut de observator. Comitetul permanent colaboreaz si cu organisme si instituii guvernamentale i nonguvernamentale. Comitetul permanent este convocat de Secretarul general al Consiliului Europei si va avea prima reuniune la un an de la intrarea in vigoare a conveniei i apoi cel puin odat la 2 ani si oricnd prile contractante o solicit. Majoritatea prtilor contractante formeaz Cvorumul necesar pentru inerea unei reuniuni. Comitetul permanent poate s-i elaboreze propriul regulament. El poate organiza, din proprie iniiativ reuniuni de grupuri de experi. Dup fiecare reuniune, Comitetul permanent va transmite un raport Comitetului de Minitri ai Comunitaii Europene. Amendamentele vor fi transmise Secretarului General al Comunitii Europene cu cel puin 2 luni naintea reuniunii Comitetului permanent. Comitetul permanent va facilita rezolvarea amiabil a oricarui diferent.

Convenia de la Paris Decret nr. 187 din 30 martie 1990 pentru acceptarea Conveniei privind protecia patrimoniului mondial, cultural i natural adoptat de Conferina general a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur la 16 noiembrie 1972 Act emis de : Consiliul Provizoriu de Uniune Naional 1. Domeniul de aplicare Conferina general ONU pentru Educaie, tiin i Cultur constat c patrimoniul cultural i natural sunt din ce in ce mai ameninate de distrugere datorit cauzelor obinuite de degradare, dar i prin evoluia vieii sociale si economice, colectivitatea internaional are sarcina de a participa la ocrotirea, conservarea si protecia acestuia, prin racordarea unei asistene colective. Acesta reprezint obiectul acestei convenii internaionale. 2. Principalele prevederi ce trebuie implementate conform conveniei Cap. I Definiii ale patrimoniului cultural i natural Art. 1 Definete patrimoniul cultural ca fiind reprezentat de monumente, ansambluri arhitecturale i situri. Art. 2 Definete patrimoniul natural ca fiind format din monumente naturale, formaiuni geologice si fiziogeografice, situri naturale sau zone naturale strict delimitate, toate cu valoare universal din punct de vedere estetic i tiinific. Art. 3,4 Fiecrui stat i revine datoria de a identifica i a delimita pe teritoriul su bunurile la care se refer articolul 1 si 2 din prezenta convenie. Art. 5 Specific obligaiile statelor in scopul ocrotirii si conservrii patrimoniului natural si cultural : -adoptarea unei politici generale de ocrotire prin programe -infiinarea serviciilor de ocrotire i conservare -extinderea cercetrii tiinifice si tehnice pentru a preveni pericolele ce amenin patrimoniul cultural si natural -msuri juridice, tiinifice,tehnice,administrative si financiare necesare pentru identificarea, ocrotirea si conservarea patrimoniului -crearea de centre naionale si regionale de pregtire in domeniu Art. 6,7 Patrimoniul natural i cultural identificat al fiecrui stat, respectndu-se suveranitatea acestuia, constituie un patrimoniu universal ce trebuie ocrotit. Toate statele vor coopera beneficiind i de asisten internaional pentru realizarea obiectivului conveniei. Cap. III. Art.8-14. Conine informaii privind constituirea unui comitet interguvernamental pentru protecia patrimoniului mondial, cultural si natural, denumit

Comitetul patrimoniului mondial, asistat de un secretariat numit de directorul general al UNESCO. Cap. IV. Art. 15-18. Stabilete fondul comun pentru patrimoniul mondial , cultural i natural Fondul patrimoniului mondial, cultural i natural este un fond de depozit care se alimenteaz la fiecare 2 ani de ctre statele pri. Cap. V. Art. 19-26. Precizeaz condiiile si modalitile asistenei internaionale. Comitetul patrimoniului mondial examineaz cererile de asisten internaional dup documentare tiinific, economic si tehnic. Asistena se acord sub diverse forme : studii de specialitate, furnizarea de experi, formarea de specialiti, echipamente, imprumuturi cu dobnd mic si in mod excepional subvenii nerambursabile. Cap. VI. Art. 27,28. Se refer la programe educative care s ntreasc respectul si ataamentul popoarelor fa de patrimoniul natural si cultural. Cap. VII. Art. 29. Statele pri vor intocmi rapoarte pe care le vor aduce la cunotina comitetului. Comitetul va prezenta un raport asupra activitii sale la fiecare sesiune UNESCO. Cap. VIII. Art. 30-38. Este dedicat clauzelor finale. 3. Structurile cu rol in implementarea prezentei convenii Pe lng UNESCO se nfiineaz comitetul patrimoniului mondial, un comitet interguvernamental ales dintre statele membre. In prezent acest comitet are 15 state membre. In viitor acest numr va fi mrit la 21 din cel puin 40 de state. Cu vot consultativ, la edinele comitetului va participa : -un reprezentant al centrului internaional de studii pentru conservarea i restaurarea bunurilor culturale (centrul din Roma). -un reprezentant ICOMOS (Consiliul Internaional al monumentelor si siturilor ) -un reprezentant UICN (Uniunea Internaional pentru conservarea naturii si resurselor ei) -reprezentanii altor organizaii interguvernamentale sau neguvernamentale Statele membre ale comitetului i desemneaz membrii. Comitetul patrimoniului mondial adopt propriul regulament. Statele pri vor prezenta comitetului pentru patrimoniul mondial un inventar pe baza cruia, acesta va stabili lista patrimoniului mondial Comitetul va stabili, actualiza si difuza lista patrimoniului mondial n pericol pentru bunurile ameninate de pericole grave. Comitetul patrimoniului mondial primete i studiaz cererile de asisten internaional i fixeaz o ordine a prioritilor interveniei sale. Comitetul va ntocmi o list actualizat cu bunurile pentru care sa acordat asisten internaional.

Comitetul decide modul de utilizare a resurselor din fondul creat pentru protejarea patrimoniului mondial, cultural si natural. Comitetul patrimoniului mondial este asistat de un secretariat numit de directorul general al UNESCO. Pe plan naional se nfiineaz servicii de ocrotire, conservare si valorificare a patrimoniului cultural i natural. Statele pri vor prezenta la Conferina general a UNESCO rapoarte ce vor fi aduse la cunotina comitetului. Comitetul va prezenta un raport asupra activitaii sale la fiecare sesiune UNESCO.

Convenia de la Washington 3 martie 1973 Legea nr. 69 din 15 iulie 1994 pentru aderarea Romniei la convenia privind comerul internaional cu specii slbatice de faun si flor pe cale de dispariie 1. Domeniul de aplicare Statele contractante, recunoscnd frumuseea i valoarea faunei si florei slbatice pe care de dispariie, contiente de pericolul nimicirii populaiilor datorit exploatrii excesive ca urmare a comerului internaional, au stabilit c trebuie luate msuri urgente. 2. Principalele prevederi ce trebuie implementate conform conveniei La inceputul conveniei sunt prevzute 2 articole privind adoptarea acestei convenii de ctre statul romn. Primul se refer la aderarea Romniei la aceasta convenie, iar cel de al doilea se refer la structurile responsabile de aplicare pe teritoriul rii noastre. In articolul 1 al conveniei se definesc termenii prezeni in convenie. Art. 2. Se refer la principiile fundamentale i specific speciile cuprinse in anexa I, II i III astfel : -anexa I cuprinde toate speciile ameninate de dispariie datorit comerului -anexa II cuprinde toate speciile care ar putea deveni ameninate de dispariie datorit comerului -anexa III cuprinde toate speciile care pot fi supuse unor restrngeri i necesit controlul comerului Prile contractante nu permit comerul cu speciile incluse n anexa I, II i III ( ameninate cu dispariia in prezent sau in viitorul apropiat) numai cu respectarea prevederilor acestei convenii. Art. 3,4 i 5 dau detalii referitoare la reglementarea comerului cu indivizi ai speciilor inscrii in anexele I, II i III respectiv importul si exportul indiviziilor, inclusiv a speciilor de provenien marin. Art. 6. Se refer la permisele i certificatele necesare comerului, in conformitate cu dispoziiile prezentului articol. Art. 7. Se refer la derogrile si altei dispoziii privind comerul cu speciile incluse in anexa I i II. Art. 8. Cuprinde msurile de sancionare, confiscare i returnare a indiviziilor supui comerului ilegal. Art. 9. Stabilete organele de gestiune i autoriti tiinifice competente in vederea eliberrii permiselor i certificatelor necesare in scopul comercializrii.

Fiecare stat, in momentul aderrii, va comunica guvernului depozitar numele si adresa organelor de gestiune care vor comunica la rndul lor Secretariatului amprenta sigiliilor i tampilele folosite pentru autentificarea certificatelor si permiselor sale. Art. 10. Face precizri pentru statele nemembre. Locul certificatelor se pot accepta documente similare eliberate de autoriti competente ale statului respectiv. Art. 11-18. Se refer la structura de implementare si monitorizare a conveniei. Art. 20, 21, 22 conine informaii privind ratificarea, acceptarea si aprobarea conveniei, predarea instrumentelor de aderare la guvernul depozitar, intrarea in vigoare a conveniei. Art. 23, 24 face meniuni privind formarea rezervelor speciale precum i modalitai de retragere. Art. 25 menioneaz obligaiile depozitarului. 3. Structuri cu rol in monitorizarea respectrii prevederilor conveniei Din momentul intrrii in vigoare a prezentei convenii se va forma un Secretariat asigurat de directorul general al Programului Naiunilor Unite pentru Mediul Inconjurtor care beneficiaz de asistena organismelor internaionale sau naionale competente in materie de profesie, conservare i administrare a faunei si florei slbatice. Secretariatul are atribuii de o responsabilitate major privind buna functionare a prezenti convenii. Secretariatul va convoca prima sesiune a Conferinei prilor ( alt organ important), cel mai trziu la 2 ani dup intrarea in vigoarea a prezentei convenii. La fiecare sesiune se vor stabili termenele viitoarei sesiuni ordinare i se pot adopta regulamente interioare. La nivel naional, prezenta convenie se afla in atribuiile Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, acest organ avnd rol de gestiune, iar Academia Romn(dupa caz), Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice avnd atribuii de autoritate tiinific. Amendamentele formulate la prezenta convenie, vor fi naintate in scris Secretariatului, care convoac dupa caz, o sesiune extraordinar a conferinei prilor (dac cel puin o treime din numrul prilor o solicit). Amendamentele vor intra n vigoare dup a 60 zile dup aprobare. Diferentele se vor rezolva pe cale amiabil sau se vor supune arbitrajului internaional n special a celui de la Curtea Permanent de Arbitraj de la Haga. Dup intrarea in vigoare a prezentei convenii, guvernul depozitar va transmite Secretariatului Naiunilor Unite un exemplar legalizat spre nregistrare i publicare.

Convenia de la Ramsar, 2 ianuarie 1972 Legea nr. 5 din 25 ianuarie 1991 pentru aderarea Romniei la Convenia asupra zonelor umede, de importan internaional, n special ca habitat al psrilor acvatice 1. Domeniul de aplicare Prile contractante favorizeaz conservarea zonelor umede, cu flor i faun specific, gestionarea i utilizarea raional a acestora, fiind necesar elaborarea de planuri de amenajare prin crearea de rezervaii naturale. Prin aceast convenie se incearc protejarea psrilor acvatice, a cror existen depinde ecologic de zonele umede. 2. Principalele prevederi ce trebuie implementate conform prezentei convenii Art. 1. Definete zonele umede i importana lor pentru susinerea psrilor acvatice. Art. 2. Prile contractante i vor desemna zonele umede care vor face obiectul listei zonelor umede de importan internaional. Ii vor respecta angajamentele pe plan internaional pentru conservarea gestionarea i utilizarea raional a populaiilor migratoare de psri acvatice. Art. 3. Prile contractante vor elabora planuri de amenajare i vor informa de ndat ce apar modificri ale caracteristicilor zonelor umede situate pe teritoriul su sau inscrise in list. Art. 4. Prile contractante vor favoriza conservarea zonelor umede i psrilor acvatice. Vor incuraja cercetarea i schimbul de informaii, vor lua msuri administrative in scopul creterii efectivelor populaiilor de psri acvatice in zonele umede ce le aparin, vor forma personal competent. Art. 5. Prile se vor consulta asupra ndeplinirii obligaiilor ce le revin. Art. 6. Prile contractante vor organiza cnd e necesar conferine cu rol consultativ asupra conservrii zonelor umede i al psrilor de ap. Art. 7. Prile vor fi reprezentate in conferine de experi n problemele zonelor umede sau a psrilor de ap. Art. 8, 9, 10 cuprind structurile cu rol n monitoring, precizri privind ratificarea conveniei. 3. Structuri cu rol in monitorizarea respectrii prevederilor conveniei Pe plan internaional aceast convenie se afl sub egida UNESCO. Pe plan naional structura responsabil de aplicare a conveniei este Administraia Rezervaiei Biosferei Deltei Dunrii.

Uniunea Internaional pentru Conservarea Naiunii i a Resurselor va indeplini funciile biroului permanent pn cnd o alt organizaie (sau guvern) va fi desemnat s preia aceste obligaii. Biroul permanent ndeplinete urmtoarele funcii : -convoac i organizeaz conferine -deine lista zonelor umede de importan naional;primete toate modificrile fcute la aceast list -primete toate informaiile privind modificri ecologice ce intervin la nivelul listei -comunic prilor contractante toate modificrile privind lista -informeaz partea contractant interesat asupra recomandrilor conferinelor privind modificrile listei zonelor umede Orice membru al ONU, al uneia din instituiile sale specializate sau al Ageniei Internaionale de Energie Atomic poate fi parte contractant a acestei convenii. Convenia va intra in vigoare la 4 luni dup ce 7 state vor fi devenit pri contractante. 4. Protocol deschis pentru semnare ncepnd de la data de 3 decembrie 1982 la sediul UNESCO de la Paris Art. 5. Prevede condiii de aderare la aceast convenie. Art. 6. Prezentul protocol intr in vigoare n prima zi a celei de a 4 luni de la data la care 2/3 din statele care sunt contractante ale conveniei, la data la care prezentul protocol este deschis pentru semnare, l-au semnat fr rezerva ratificrii, acceptrii sau aprobrii, l-au ratificat, acceptat sau aderat. Art. 10 bis. Cuprinde modaliti de amendare a conveniei. Art. 11. Convenia rmne in vigoare pe o durat nedeterminat. Art. 12. Atunci cnd convenia va intra in vigoare depozitarul o va nregistra la Secretariatul Naiunilor Unite conform articolului 102 al Cartei.

Convenia de la Bonn 23 iunie 1979 Legea nr. 13 din 8 ianuarie 1998 pentru aderarea Romniei la convenia privind conservarea speciilor migratoare de animale slbatice 1. Domeniul de aplicare Prile contractante, contiente de valoarea animalelor slbatice care triesc n interiorul granielor sau trec dincolo de acestea, trebuie s ia msuri de gestionare i conservare efectiv a acestora. 2. Principalele prevederi ce trebuie implementate conform prezentei convenii Art. 1. Definete speciile migratoare i stabilete criteriile de selecie prin care se impune luarea de msuri privind conservarea, dinamica populaiei, aria de migrare i distribuia speciei. Art. 2. Definete principiile fundamentale ale conveniei; prile contractante stabilesc care sunt speciile migratoare care pot fi conservate i recunosc necesitatea lurii de msuri pentru a evita periclitarea acestora. Art. 3. Cuprinde informaii despre speciile migratoare periclitate(anexa I). Art. 4. Cuprinde speciile migratoare ce urmeaz s fac subiectul acordurilor, lista acestora regsindu-se in anexa II(specii migratoare cu o stare de conservare nefavorabil). Art. 5. Stabilete liniile directoare pentru acorduri care au ca obiect refacerea strii favorabile de conservare a speciei migratoare. Art. 6. Cuprinde informaii legate de statele aflate in aria de migrare a diverselor specii din anexa I i II. Art. 7-20. Cuprinde date privind structura de implementare a conveniei i monitorizare. 3. Structurile cu rol in implementarea prezentei convenii Organul de decizie e reprezentat de Conferina Prilor. Secretariatul va convoca prima reuniune nu mai trziu de 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentei convenii i apoi va convoca reuniuni ordinare la intervale de maxim 3 ani. Conferina prilor va analiza starea de conservare a speciilor migratoare progresele fcute va face recomandri prilor pentru

mbuntirea eficienei prezentei convenii i va decide luarea oricror msuri suplimentare ce se impun. Conferina prilor i va adopta propriul regulament. Conferina prilor va desemna un consiliul tiinific format din experi calificai i selectai. Consiliul tiinific i va stabili propriul regulament. Consiliul tiinific va avea urmtoarele atribuii : asigurarea de consultan conferinei prilor, recomandarea i coordonarea cercetrii privind speciile migratoare, elaborarea de msuri de conservare i gestionare ce trebuie incluse n acordurile asupra speciilor migratoare, recomandarea soluiilor la problemele care apar n aplicarea prezentei convenii. Secretariatul, pn la intrarea n vigoare a prezentei convenii este asigurat de directorul executiv al Programului Naiunilor Unite pentru Mediul Inconjurtor. Secretariatul are rol de a pregti i notifica reuniunile conferinei prilor i al consiliului tiinific. Depozitarul este reprezentat de Guvernul Republicii Federale a Germaniei. Prezenta convenie poate fi ratificat, acceptat, aprobat de orice stat sau organizaie de integrare economic , regional, prin depunerea a 15 instrumente la depozitar. Prezenta convenie va intra in vigoare n prima zi a celei de a 3 luni de la data depunerii celui de-al 15-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la depozitar.