Sunteți pe pagina 1din 1

Intrebarea 17 Conservatorisuml .

Program social

Dac spiritul conservator este prezent de-a lungul intregii istorii politice, ideologia conservatoare propriu-zis a luat natere intr-un moment istoric bine determinat, marcat de reacia aristocraiei europene fa de rsturnarea Vechiului Regim prin Revoluia francez de la 1789. Doctrina modern a conservatorismului, spre deosebire de spiritul conservator, pune astfel cateva probleme de datare istoric i de explicitare contextual a sensurilor sale.

Clinton Rossiter identific patru varieti de conservatorism: a) unul temperamental, care trimite la natura inerial a omului, la frica lui in faa necunoscutului i a schimbrii; b) un conservatorism posesiv, ce se refer la ataamentul individului fa de proprietatea sa i in general fa de tot ce-i aparine (statut social, reputaie, putere etc. lucruri pe care nu vrea s le piard sau s le vad erodate de diversele schimbri din societate); c) conservatorismul practic (o extensie a conservatorismului temperamental i a celui posesiv de la dimensiunea individului la aceea a societii), referitor la manierele acionale sancionate social, invate i greu de abandonat, precum i la inelegerea de ctre fiecare om a necesitii de a-i adapta scopurile individuale la interesul comunitar; d) conservatorismul filosofic, ce const in suma principiilor i a judecilor care fac din ordinea natural i din tradiiile societii baza meninerii unei ordini sociale stabile i argumentul pentru respingerea reformelor nejudicioase, a proiectelor ce foreaz sensul i ritmul dezvoltrii istorice18. Russell Kirk identific ase canoane sau mari idei ale gandirii conservatoare: a) credina c societatea este guvernat de intenia divin i c problemele politice sunt, de fapt, probleme de ordin religios i moral; b) preferina pentru diversitate, spre deosebire de uniformitatea ingust i de egalitarismul abstract pe care le promoveaz ideologiile radicale; c) convingerea c societatea trebuie s se bazeze pe o ordine inegalitar a claselor, singura egalitate autentic fiind doar cea moral; d) convingerea c libertatea i proprietatea privat sunt indisolubil legate i c egalizarea economic a indivizilor nu conduce niciodat la progres; e) credina in tradiie i in ideea c omul trebuie s fac mereu un efort pentru a-i controla voina i dorinele; f) recunoaterea necesitii schimbrii ca mijloc de conservare, preferina pentru schimbrile lente (aa-zis organice) i respingerea inovaiilor radicale22

S-ar putea să vă placă și