Natura mea de om tăcut şi bleg, îmi spune des să nu alerg

Spre tine drumurile-s şterse,sunt alte căi neînţelese

Oricum nu îmi placi, doar vreau ca să obţin un colţ de rai
Să am şi eu pământul meu,să cred că sunt un dumnezeu
Mai mic,dar tot încerc mereu, să îl imit,vreau să fiu zeu!
Mi-aş vinde îngerul din geam,ca să obţin şi eu un hram
Să văd cum toţi cred în mine,când eu fur totul de la tine
Să spun cuvinte fără rost,ei să repete savuros,
Dar îmi e frică să nu pierd,mai bine tac şi încerc să şterg
Cu un burete întărit tot ce am îndrăznit
Să cred,să spun,si să visez
Sunt doar un om, ce aberez
Şi în natura mea de om ,nebun si leneş, ce să spun!
Nu prea merită să fiu zeu, mai bine un simplu derbedeu!