C. STATUL SI POLITICA 1.Autonomii locale si institutii centrale nspatiul romnesc (sec. IX-XVIII) 1.A.

Evolutia statelor medievale n spatiul romnesc ? Primele structuri statale medievale (secolele al IX-lea al XIII-lea). ? ncepnd din secolele al IX-lea si al X-lea, n spatiul romnesc s-auconstituit primele formatiuni politice medievale, de tipul cnezatelor sivoievodatelor. ? Pna n secolul al XIII-lea, zona nord-dunareana, a fost dominata defenomenul migrat iilor. Din secolul al IX-lea, s-au succedat maghiarii(stabiliti n Pannonia, acestia si-a u ntemeiat un stat propriu, subconducerea lui Arpad), apoi, dupa anul 1000, pecen egii, uzii, cumanii,iar la 1240-1241, tatarii.

? Hanatul Hoardei de Aur, constituit de acestia din urma n nordul MariiNegre si-a e xercitat dominatia ndeosebi asupra zonei extracarpatice,constituind, totodata, o bariera n calea expansiunii n regiune a altorstate vecine precum Ungaria, principa tul Kievului sau Imperiul Bizantin. ? Evolutia cristalizarii statale n cadrul obstilor satesti si a uniunilor deobsti e xistente n spatiul romnesc n aceeasi perioada a fostevidentiata de rezultatele cerc etarilor arheologice, care au scos lalumina att urme ale numeroaselor asezari rur ale ct si pe cele alecetatilor fortificate, centre cneziale sau voievodale (Bihar ea, Cuhea,Dabca, Dinogetia, Slon, Pacuiul lui Soare s.a). ? De asemenea, s-a putut evidentia aparitia n cadrul obstilor a uneicategorii privi legiate (boierimea sau nobilimea), detinatoare depamnturi ntinse, din rndul careia se vor desprinde viitorii cnezi sauvoievozi. ? Sursele istorice medievale au permis cunoasterea numelor unora dintreconducatori i locali. Astfel, n Transilvania si Banat, cronicarul anonim alregelui Ungariei, Bela (Anonymus), i aminteste pe Glad, Gelu siMenumorut, voievozi aflati n conflict cu maghiarii la sfrsitul secoluluial IX-lea. Pentru nceputul secolului al XI-lea, Legenda Sfntului Gerard atesta cucerirea maghiara a voievodatelor conduse de Gyla (localizat ncentrul Tra nsilvaniei) si respectiv Ahtum (n Banat). La sud de Carpati, Diploma cavalerilor ioaniti , din 1247, consemneaza voievodateleconduse de Litovoi (n dreapta Oltului), Senes lau (n stnga Oltului),cnezatele lui Ioan si Farcas si existenta Banatului de Sever in.