r-';i

\.'o
Prima unificare politicd a Moartea incepe etapa preliminard a

cMuaATlA $l EroRA GgroDAclLoR

lli.Hr.' pitrundereaprimelorelementedecivilizalieromaniinspafiullocuitdedaco-ge$(spa$uldaco-rnoesianinfe,Afflitacivilizalieiromane). getcdacilor se afinni Burebista, ,cel dintii gi cel mai mare dintre regii din Tracia'. lncepe epoca clasici a civilizaliei getodace. 82 i.Hr. in fruntea li.Hr. lzvoarele litine {Caesar) iimenfioneazd penhu prima data pe

geiodacilor luiBurebista. romanizirii. Sferliitui etaiei preliminare a romanizirii.

daci.

44iHrr
m{b$lsec.

l?.Hr.

A ,i ti Hh

Zona istro-ponfibi (spaguldanubiano-ponticleste inclusi in granifele or d ,i,"ir to* a romanizirii tronanizarea si31iri$), La conduierea lmpeduluiRoman urmeazi

iffifi#bi

r staluluiroman.5rfua*4-"*
iin

n@tlsec. ld.Hhr
46 d.Hr'
81 d'Hr' 87 d'Hr' 87 d.Hr.

Domi$an.

dpeb

ourfid,,

Decebal preia honul regatului dac {numit de N. lorga "noua confedera{e Decebal reunegte formafiunile neocupate de romani' Domi[ian ini$azi primul iezboi Deceiral aciepta'statutulde rege clientelar Romei (Dacia devine regat Marcus Ulpius Traianus devinjimparahrl Primul rizboidaco-roman din Traian declangeazi un nou rizboi O mare parte Daciei este transformati in provincie

daci'}'

daco-roman. clientelar). Romei' iimpulimpiratuluiTraian' daco-roman. roman5'

ETNOGENEZAROMANEASCA

87-89 d'Hr' 89 d'Hr. 98 d'Hr' 101-102 d'Hr'

'105

d'Hr'

106 d'Hr'

inepe

romanizarea propriu-zisi a teritoriilor norddunirene (stinga Dunirii). provincia Dacia sunt adugi colonigti din intreaga lume romani' ln lnaugurarea, la Roma, a Columnei lui Traian, iniltati de Apollodor din Damasc. Se incheie domnia lui Marcus Ulpius Traianus. inflorirea vie$i urbane in provincia Dacia. Monumentele funerare cu insemne paleocreqtine de la Potaissa, Apulum, Micia 9iCdgeiu. impiratulAurelian rehage armata gi administa[ia romani din Dacia.
Se incheie a doua etapd a romanizirii. incepe ultima etapi a romanizirii. Grupuri de dacilibed pitrund in Oltenia.

106 106 113 117

[-1fi

lil

nL275
275

n5
dupi 275

Diocletian organizeazE provincia Scythia Minor in Dobrogea. P1n edictele emise de Domilian se atinge apogeul reprimdriicreglinismuluiin lmperiulRoman. Domnia impiratului Constantin cel Mare. Edictulde la Mediolanum (Milan) acordi libertate de cult cregtinismului. Reinsburarea temporard a autoriti{i impaiale la nord de Dunire in timpul lui Conshntin cel Mare. Cregtinarea masivi a daco-romanilor. Este atestatd Basilica de la Sliveni. impiratulTheodosius interzice cultele pagine (oegtinismuldevine religie de sta$. Este construiti o noui Basilicd, la Sucidava. Secolul din care dateazi piesele paleocregtine de la Biertan La Drobeta este atestati o noui BasilicS.

2U
30$304 30&337
313

lv
IV-V
IV
391
.

{$go

Zenovius

votun

pafl.
-

V V

infnrnlalmperiuluiRornan&RffiritsealirniJrslinian' '":1':

ri

'r''::',*

'::

.,

':,'3Tl ,',
VI

.,

Reinstaurarea temporard a autoitS$i imperiale la nord de Dunire in limpul luiJustinian. in spa{ul exfacarpalic $ inhmrpalic pifund slavii(migna$a slado).

w5-/0
565

in limba romdni pitrund unele cuvinte din slava veche.*-*-**Rupere romaniti$i balcano*arpatice (pribughea limesului danubian). Trecerea masivi a slavilor la sud de Dunire. lncheierea, in liniigenerale, a procesuluide formare a limbii romdne. Cullura Dridu eviden$azi incheierea, in liniigenerale, a procesului de formare a poporului rcrndn {ehogeneza}'
Formarea adstrafului slav ai limbii romfine. Se incieie asimilarea slavilor rimagi in spa$ul carpato'danubianopontic. ROMANITATEA ROMANLOR IN

$e infieie domnia

lui Justinian.

--vl-vll
602

dupi 602

vfi-vil vill-lx lx-x

X

UZIUNEA

TOR|CILOR

LaBr8te.iu,PoiangiAlbaluliasunt.atestateobiecteapa$n3ndautohtonilgromanlcj'norddun6renL sec.Vll Autohtonii norddunereniincep si fie mengonag in izvoaiete doarmentare ale wemiica un popor romanic prima men$une doormentari destre ldentibba etricd a romSnilor. sec.Vll r-rrtrtririffi Sfrrleggon rl iinp6raiului bizantin Mauricius se regisEte

distindconstihrit

Geografia armeani a-lui ktoise Chorara$ amintegte ,lara Balak Cronica turcS ogtimame scrie despre o fari a vaianlibr Cffi{h,d vtthtui$WmdduBfred btFrHJ de romar{ pentu afifibnfi in mWe a*rr**m6aiirygi*r; frqier3xi

i6trt

Vilahia". (Ulak-ili).
I

g["r.&."* rnr$d$freni- #[qffiffi

,

mc'H