Piata asigurarilor din Romania

Gradul de concentrare al pietei de asigurari din Romania a inregistrat in 2010 o noua crestere de 11%, dupa ce in 2009 aproape s-a dublat. Acest lucru a fost posibil datorita consolidarii unor grupuri internationale care activeaza pe aceasta piata, precum si datorita cresterii cotei de piata din 2010 a marilor jucatori de pe piata asigurarilor. Piata asigurarilor din Romania este foarte dinamica, aratand tendinte diferite pentru asigurarile de viata si cele generale. In general, o dinamica mai mare a unui segment de piata este insotita de o dinamica mai redusa a celuilalt segment. In 2010, tendinta s-a inversat in comparatie cu 2009 pentru ambele segmente ale pietei de asigurari: desi intreaga piata a asigurarilor a inregistrat o scadere de 6%5, segmentul de piata al asigurarilor de viata a marcat o crestere de 2%, condusa de cresterea de 9% a asigurarilor de viata cu componenta investitionala (de tip unit-linked), in timp ce segmentul asigurarilor generale a inregistrat, pentru prima oara in 8 ani, o contractie de 8% in moneda RON. In anul 2010, segmentul de retail al pietei de asigurari a crescut cu 4% pentru produsele de asigurari de viata si generale, in timp ce segmentul corporativ al pietei si-a redus bugetul pentru asigurarile generale cu aproximativ 15%. Aceasta situatie a aparut datorita faptului ca numeroase companii si-au inchis activitatile si/sau redus cheltuielile cu asigurarile. In 2010, profitul agregat al pietei asigurarilor a inregistrat din nou o scadere de 25%, in comparatie cu 2009, in timp ce pierderile agregate au scazut, de asemenea, cu aproximativ 34%, conducand la un rezultat net negativ de 41 mil RON. Costurile de achizitie si administrare au crescut usor in 2010 cu 1%, din cauza maririi cu 7% a costurilor de administrare (costul administrarii politelor de asigurare), in timp ce costurile de achizitie au inregistrat o scadere actuala de 8% in comparatie cu 2009, ca urmare a scaderii cheltuielilor pentru marketing si publicitate. Din totalul primelor brute subscrise in 2010, 15% au fost cedate pentru reasigurare, reprezentand o scadere de 23% in comparatie cu 2009 si o scadere de 31% raportat la 2008. Scaderea din 2010 a primelor brute subscrise cedate pentru reasigurare a fost explicata in primul rand de schimbarile realizate privind strategia de reasigurare a majoritatii companiilor. Aceasta strategie a fost modificata odata cu adaptarea portofoliul de produse la noile cerinte ale pietei si ca urmare a analizei riscului portofoliului prin teste de stress. Tendintele pietei asigurarilor din Romania vor include, pentru urmatorii 2-3 ani, identificarea si implementarea de masuri pentru imbunatatirea performantei si a eficientei activitatilor, reevaluarea canalelor de distributie, incluzand utilizarea mai frecventa a bancassurance ca si canal de distributie a asigurarilor, consolidarea activitatilor si rebranduirea.

Noiuni
Intermediarii. n unele situaii, asigurarea, respectiv reasigurarea, nu se ncheie n mod direct ntre prile contractante, ci prin intermediari. n asigurri exist dou categorii de intermediari: Ageni de asigurare Brokeri de asigurare

Pentru a putea funciona ca intermediari, acetia trebuie s fie autorizai de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor sau, dac au sediul ntr-un stat membru UE, de autoritatea competent din statul membru de origine.

Activitatea de intermediere n asigurri

Potrivit Legii nr. 403/2004, activitatea de intermediere n asigurri reprezint introducerea, propunerea ori ndeplinirea altor activiti preliminarii ncheierii contractelor de asigurare sau oferirea de asisten pentru administrarea ori ndeplinirea unor contracte, ndeosebi n cazul unei daune. Astfel de activiti nu sunt considerate a fi de intermediere, n cazul n care sunt ndeplinite de ctre un asigurator sau de un angajat al acestuia care acioneaz sub responsabilitatea asiguratorului. De asemenea, nu sunt considerate activiti de intermediere n asigurri nici urmtoarele: a) furnizarea de informaii n mod ocazional, n contextul unei alte activiti profesionale al crei scop nu const n oferirea de asisten clienilor n vederea ncheierii sau administrrii unui contract; b) administrarea daunelor unui asigurator pe baze profesionale; c) activitatea de regularizare a daunelor Intermediarii i desfoar activitatea de intermediere n asigurri n schimbul unei remuneraii sau comision, care sunt autorizate sau nregistrate n condiiile stabilite de lege i de normele emise n aplicarea ei, precum i intermediarii din statele membre ale UE care desfoar pe teritoriul Romniei activitate de intermediere n asigurri.

Obiectul activittii de intermediere

Obiectul activitii de intermediere n asigurri const n introducerea, propunerea ori ndeplinirea altor activiti preliminarii ncheierii contractelor de asigurare sau oferirea de asisten pentru administrarea ori ndeplinirea unor contracte, ndeosebi n cazul unei daune. Dac aceste activiti sunt ndeplinite de asigurtor sau un angajat al asigurtorului care acioneaz n numele acestuia, ele nu sunt activiti de intermediere, deoarece asigurtorul este parte n contractul care se va ncheia. De asemenea, legea prevede expres c nu sunt considerate activiti de intermediere furnizarea de informaii n mod ocazional, n contextul unei alte activiti profesionale al crei scop nu const n oferirea de asisten clienilor n vederea ncheierii sau administrrii unui contract, administrarea daunelor unui asigurtor pe baze profesionale i nici regularizarea daunelor. Dei asigurtorii, nu pot, n principiu, s apeleze la intermediari neautorizai, prin excepie, se accepta intermedierea unor contracte de asigurare de ctre cei care desfoar o alt activitate profesional dect intermedierea n asigurri, dac aceste contracte ndeplinesc, cumulativ, urmtoarele condiii: a) contractul de asigurare intermediat necesita doar cunostiinte referitoare la riscul acoperit prin acesta; b) nu fac parte din categoria asigurrilor de via; c) nu acoper riscuri de rspundere civil;

Brokerul de asigurare
Brokerul de asigurare este o persoan juridic romana, autorizat s negocieze pentru clienii si, persoane fizice sau juridice, asigurai su potenial asigurai, ncheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare i acord asisten nainte i pe durata derulrii contractelor ori n legtur cu regularizarea daunelor. Brokerul de asigurare poate fi i un intermediar dintr-un stat membru care este autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor s desfoare activiti de intermediere pe teritoriul Romniei, conform dreptului de stabilire i libertii de a presta servicii. Conform art. 35 alin. (5) din Legea nr. 32/2000, pentru a obine autorizaia Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, un broker de asigurare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) s fie persoana juridic, n a crei denumire s fie cuprins sintagma de broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, dup caz, sau ntr-un limbaj uzual pentru activitatea de asigurare; b) s aib un capital social vrsat n form bneasca, a crui valoare nu poate fi mai mic dect un minim legal (150 milioane lei) i actualizat prin normele CSA; 4

c) s aib n vigoare un contract de asigurare de rspundere civil, valabil pe ntreg teritoriul UE i Spaiului Economic European, a crui valoare se actualizeaz periodic; d) s aib ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare i/sau reasigurare; e) s nu fi fost declarat anterior n faliment i s nu fac obiectul unei proceduri de reorganizare judiciar i/sau de faliment la data solicitrii autorizrii; f) s aib personal angajat care s rspund tuturor cerinelor profesionale; g) s menin un jurnal al asistenilor de brokeraj; h) s pun la dispoziia Comisiei raportrile cerute privind activitatea pe acre o desfoar, registrele i nregistrrile contabile pe care un broker este obligat s le in. Brokerii au un rol important n mobilizarea capacitii de subscriere, cerut de asigurare pentru riscuri mari i specializate, prin cunotinele lor i accesul la pieele mondiale ale asigurrilor i reasigurrilor. Pentru serviciile prestate, brokerii sunt remunerai prin plata unui comision, denumit taxa de brokeraj, prin aplicarea unei cote procentuale asupra primei de reasigurare pltite de client (companie cedenta sau reasigurator n cazul retrocedrii) care variaz n funcie de tipul de contract, de durat i de pia ntre 1.5 i 15%. n cazul asigurrii, cota difer n funcie de tipul de asigurare, n timp ce la reasigurare ea este mai mic la contractele proporionale i mai mare la contractele neproportionale (n special la excedent de duna). Brokerul pune pe primul loc interesele solicitantului (denumit principal) i, n acest sens, este obligat prin definiie, legi i uzuante s-i utilizeze ntreaga pregtire profesional teoretic i practic pentru a ncheia cea mai bun afacere (protecia optim cu o prim de reasigurare rezonabil).

Raporturile dintre broker i asigurator

Dei veniturile lor se formeaz din ncasarea comisionului de la asigurator, brokerii nu sunt, pur i simplu, mandatarii asiguratorilor. Ei se angajeaz n nume propriu fa de asigurai, dar n contul asiguratorului. Acest lucru i transforma n comisionari, n sensul art. 405-406 Cod comercial. Teoretic, mandatul nu este subneles n raporturile dintre asigurator i intermediar, care rmne o persoan independenta ce-i exercita n fata terilor asigurai propriile drepturi i obligaii. n practic, ns, brokerul dispune de un mandat explicit din partea asiguratorului, coninut n contractul ncheiat cu acesta din urm.

Astfel, contractul dintre broker i asigurat produce efecte fa de asigurator, care este direct obligat la plata indemnizaiei sau a sumei asigurate fa de clientul brokerului. Astfel, potrivit art. 35 alin. (10) din Legea nr. 32/2000, sub condiia primirii mputernicirii din partea asiguratorilor, brokerii au dreptul s colecteze primele , s plteasc despgubirile n numele acestora, n moneda prevzut n contractul de asigurare sau de reasigurare, dup caz, cu respectarea prevederilor legale n vigoare, i s emit documentele de asigurare sau de reasigurare n numele asiguratorului sau reasiguratorului.

Raporturile dintre broker i client

n realitate, se poate aprecia c brokerii sunt mandatarii clienilor asigurai. Brokerii cumpr asigurri pentru clienii lor, crora le reprezint interesele pentru alegerea celui mai potrivit produs de asigurare. Clienii (asigurai) comanda brokerilor un plasament n asigurri, respectiv le solicit acestora s gseasc oferta optim din perspectiva acoperirii riscurilor precizate i a preului. n aceste condiii, jurisprudena pune n sarcina brokerilor o obligaie de sftuire, pretinzndu-le s se comporte cu clienii ca un ghid i consilier experimentat.

Agentul de asigurare
n art. 2 lit. (C) alin. (58) din Legea nr. 32/2000, a fost definit agentul de asigurare c fiind aceea persoana fizic sau juridic mputernicita, n baza autorizrii unui asigurator sau reasigurator, s ncheie n numele i n contul asiguratorului sau reasiguratorului, contracte de asigurare ori de reasigurare cu terii, conform condiiilor stipulate n contractul de mandat ncheiat, fr s aib calitatea de asigurator/reasigurator, broker de asigurare i/sau de reasigurare. Activitatea agenilor de asigurare se poate desfura prin intermediul subagenilor de asigurare, care sunt persoane angajate cu contract de munc ale agentului de asigurare persoana juridic i care acioneaz n numele acestuia. mputernicii ai asiguratorului pentru ncheierea unui contract de asigurare pot fi i agenii de asigurare subordonai. Acetia sunt persoane fizice sau juridice care, pe lng activitatea profesional principal pe care o desfoar, intermediaz n numele i n contul asiguratorilor produse de asigurare care sunt complementare produselor furnizate de instituiile de credit i instituiile financiare nebancare. n dispoziiile normei nscrise n art. 34 alin. (1) din aceeai lege, se menioneaz c o persoan fizic sau juridic poate desfura o activitate de agent de asigurare, dac deine o autorizaie valabil, scris, din partea unui asigurator, denumit contract de agent, pentru a aciona n numele acestuia.

Prezentarea comparativ a agenilor de asigurare i a brokerilor de asigurri

Ageni de asigurare Reprezint interesele asiguratorului Brokeri de asigurare Reprezint interesele asiguratului/reasiguratului

Vnd poliele de asigurare ale unuia sau mai multor asiguratori Persoane fizice care lucreaz full-time sau parttime pentru asiguratorul pe care l reprezint pe baza unui contract

Cumpr asigurri/reasigurri pentru clientul sau, numit principal Persoane juridice independente specializate n intermediere n asigurri

Nu sunt profesioniti n asigurri Ca regul, nu pot fi dai n judecat pentru neglijena n exercitarea profesiei

Sunt experi n asigurri Pot fi dai n judecat pentru nendeplinirea sau ndeplinirea defectuoas a sarcinilor lor

Remunerat de ctre asigurator prin salariu, comision sau o combinare a acestora

Remunerat de ctre asigurator prin comision, denumit brokeraj

Uneori are atribuii limitate (numai completarea cererii de asigurare), fr dreptul de a emite polia de asigurare

Atribuii privind gsirea proteciei optime pentru client, ncheierea contractului de asigurare, uneori i administrarea daunei

Principalele diferene dintre agenii i brokerii de asigurare sunt urmtoarele: brokerii sunt exclusiv persoane juridice cu capital social minim i structura intern reglementate, n timp ce agenii pot fi i persoane fizice; brokerii sunt mandatari ai clienilor i mandatari fr reprezentare ai asiguratorului, angajndu-se n nume propriu n raporturile cu clienii, agenii sunt mandatari cu reprezentare ai asiguratorilor;

Principalele produse oferite de brokerii de asigurari sunt : Asigurari de bunuri. Asigurari de persoane. Asigurari de raspundere civila. Asigurari auto. Asigurari maritime, de aviatie si transport. Asigurari specifice in domeniul agriculturii. . Asigurari de riscuri financiare. Asigurari de viata.

Asigurarea de bunuri
n cadrul asigurrii de bunuri, societatea de asigurri se oblig ca la producerea riscului asigurat s plteasc asiguratorului (beneficiarului) o despgubire. Nu este obligatoriu ca asigurtorul s plteasc ntreaga sum pentru refacerea situaiei financiare a asiguratului care a suferit o daun, deoarece n contract pot exista prevederi care limiteaz suma asigurat. Asigurri de bunuri pot ncheia persoane fizice i persoane juridice cu domiciliul, sediul sau reedina n Romnia. ntr-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie s aib un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. O persoan are un interes patrimonial dac producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. n cazul n care n contractul de asigurare este menionat un beneficiar, altul dect persoana asigurat, acesta trebuie s aibe un interes patrimonial fa de bunul asigurat. O regul general n asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial s existe att n momentul ncheierii asigurrii, ct i n momentul producerii riscului asigurat. n asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de regul, din statutul de proprietate al persoanei care dorete s se asigure. Exist situaii n care i alte persoane dect proprietarul pot avea interes fa de un bun, cum ar fi:

1. proprietate n comun - o persoan care deine un bun n comun cu una sau mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la ntrega valoare. Aceasta nu nseamn c, n caz de distrugere a bunului asigurat, aceast persoan va fi singura despgubit, ci va beneficia de despgubire doar n limita dreptului ei de proprietate; 2. proprietatea ipotecat - n caz de ipotec, ambele pri au un interes asigurabil: debitorul ipotecar - n calitate de proprietar, iar societatea ipotecar - n calitate de creditor. n aceste situaii se ncheie un contract de asigurare n numele ambelor pri; 3. proprietatea inchiriat - n cazul n care chiriaul ncheie un contract de asigurare, o face n numele i folosul proprietarului, deci nu poate pretinde ncasarea despgubirii, ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar; 4. proprietatea aflat n custodie - custodele are un interes asigurabil, n ceea ce privete bunul pe care l deine n custodie, pentru c, din punct de vedere legal, este responsabil pentru orice daun produs bunului respectiv; 5. persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de utilizarea bunului asigurat, ceea ce determin existena unui interes asigurabil al acestora fa de bunul respectiv. n concluzie, pot fi asigurate bunuri aparinnd persoanelor fizice i persoanelor juridice, bunuri primite n folosin sau aflate spre pstrare, reparare, prelucrare, vnzare sau pentru a fi expuse n cadrul muzeelor i expoziiilor i bunuri ce fac obiectul cantractului de nchiriere sau locaie de gestiune. Perioda de asigurare n general, asigurarea de bunuri se ncheie pe o perioad de un an, dar, la cererea asiguratului, se poate ncheia i pe o perioad mai mic, de trei sau ase luni. nceputul i ncetarea rspunderii Asigurarea se consider ncheiat prin plata primei de asigurare i emiterea de asigurtor a poliei de asigurare, fiind valabil numai pentru bunurile i riscurile specificate n poli la adresele ncheiate n aceasta.

Asigurarile de persoane
Asigurarile de persoane au drept scop protectia persoanelor fizice impotriva unor riscuri care pot afecta integritatea corporala sau viata asiguratului. Protectia se realizeaza de societatea de asigurare prin garantarea platii unei indemnizatii in ipoteza producerii riscului asigurat. In functie de riscurile acoperite asigurarile de persoane pot fi structurate in : a) asigurari de viata care pot fi :

- asigurari de supravietuire - asigurari de deces

- asigurari mixte b) asigurari de persoane, altele decat cele de viata - de accidente, de boala.

Ambele categorii de asigurari au ca obiect persoanele fizice. In primul caz este vizata viata asiguratului, iar in al doilea caz prin prisma protectiei riscurilor de accidente, boala si alte riscuri. Intre cele dou ramuri de asigurari exista o serie de elemente comune si anume: asiguratul poate sa incheie, dupa caz, unul sau mai multe contracte de asigurare impotriva aceluiasi risc sau complex de riscuri pentru sume variate au ca titular persoana fizica, dar in anumite cazuri pot avea titular si un grup de persoane ( familia, grup profesional) suma asigurata se stabileste de asigurat in functie de necesitati si posibilitatile lui financiare la producerea evenimentului asigurat asiguratul sau beneficiarul de asigurare poate fi indemnizat pentru toate contractele de asigurare incheiate cu diferite societati de asigurare suma asigurata se plateste asiguratului indifetent de drepturile care i s-ar cuveni din alte contracte de asigurare asiguratorul nu plateste suma asigurata in cazul in care evenimentul s-a produs prin comiterea de catre asigurat a unor fapte penale in mod intentionat sau au fost cauzate acte de razboi beneficiarul de asigurare este exclus din aceasta calitate daca a provocat intentionat decesul asiguratului.

Asigurarea de raspundere civila

Asigurarile de raspundere civila au ca obiect acoperirea prejudiciului produs de asigurat unor terte persoane, in conditiile in care asiguratul este raspunzator din punct de vedere legal. Raspunderea civila legala reprezinta temeiul in baza careia o persoana poate actiona in judecata o alta persoana sau organizatie, care se presupune a fi vinovata de producerea unor pagube, prin nerespectarea legislatiei in vigoare. Raspunderea civila legala presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) savarsirea de catre asigurat a unei fapte ilicite; b) dovada existentei unui prejudiciu. c) Existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului si prejudiciul adus tertei persoane; d) Constatarea culpei asiguratului care a savarsit fapta ilicita.

10

Conceptul de raspundere civila legala, este foarte important pentru ca societatile de asigurari care incheie asigurari de raspundere civila sunt obligate sa despagubeasca in numele asiguratului numai daca acesta este raspunzator legal sa plateasca daune unei terte parti. In consecinta, raspunderea civila legala poate aparea doar in urma producerii unor prejudicii sanctionate prin lege. Prin incheierea contractului de asigurare se acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de desdaunare pentru prejudicii de care raspunde in fata legii si pentru cheltuielile de judecata la care este obligat in procesul civil. In cazul in care prejudiciul este provocat cu intentie sau din neglijenta grava, societatea de asigurari nu va acorda despagubiri. De asemenea, exista numeroase alte riscuri care nu sunt acoperite prin politele de asigurare de raspundere civila.Suma asigurata. Suma asigurata se stabileste la valoarea solicitata de asigurat si agreata de societatea de asigurare, separat pentru daune materiale si separat pentru vatamari corporale sau deces.In cazul persoanelor juridice, cuantumul acestei sume se determina in functie de cifra de afaceri anuala, estimata la incheierea contractului. In cazul persoanelor fizice aceasta se poate determina in functie de averea personala prezenta si viitoare sau in functie de estimarea sentintei judecatoresti maxime pentru vatamare corporala si deces. O caracteristica a asigurarilor de raspundere civila consta in stabilirea unei sume asigurate pe perioada si a unei sume asigurate pe eveniment. Evenimentul desemneaza orice actiune sau fapta a asiguratului care antreneaza raspunderea civila a acestuia si care este acoperita prin polita de asigurare. Indiferent de valoarea prejudiciului generat de asigurat, societatea de asigurari nu va plati despagubiri mai mari decat valoarea sumei asigurate pe eveniment. De asemenea, indiferent de numarul evenimentelor produse in perioada asigurata, asiguratorul nu va acorda despagubiri mai mari decat suma asigurata pe perioada. Produse de asigurare de raspundere civila Cea mai cunoscuta asigurare de raspundere civila din tara noastra, singura asigurare obligatorie din piata de asigurari romaneasca este asigurarea de raspundere civila a conducatorilor de autovehicule. Clauzele contractului de asigurare, inclusiv valoarea maxima a despagubirilor precum si nivelul primelor de asigurare, pe categorii de autovehicule in functie de capacitatea cilindrica a lor, sunt stabilite prin Ordin si norme emise de Comisia De Supraveghere A Asigurarilor din Romania. In asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule sunt cuprinse toate persoanele fizice si juridice detinatoare de autovehicule supuse inmatricularii si folosite pe drumurile publice.

11

De asemenea, sunt obligate sa se asigura persoanele straine posesoare de autovehicule pe care le folosesc pe teritoriul Romaniei, daca nu poseda documente internationale de asigurare valabile si pe teritoriul Romaniei. Asiguratorul plateste din fondul constituit din primele de asigurare realizate in contul asigurarii de raspundere civila auto, despagubirile pe care asiguratii le datoreaza conform legii, tertilor pagubiti in urma accidentelor de autovehicule, prin avarierea sau distrugerea bunurilor si prin vatamarea corporala ori decesul unor persoane. De mentionat ca se platesc despagubiri tuturor persoanelor pagubite ca urmare a unui accident de autovehicul iar acestea se acorda si in cazul in care conducatorul autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului este o alta persoana decat asiguratul. In despagubirile pe care le plateste asiguratorul se includ si cheltuielile facute de asigurati in procesul civil. In cazul in care se produce un accident de autovehicul, de a carui producere se fac vinovate in aceeasi masura doua persoane cuprinse in asigurarea de raspundere civila auto, despagubirea cuvenita fiecaruia dintre cei doi asigurati va reprezenta jumatate din paguba inregistrata cu prilejul producerii accidentului respectiv. Exista si cazuri cand nu se acorda despagubiri pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule. De exemplu nu se acorda despagubiri in cazul in care accidentul a fost produs dintr-un caz de forta majora sau din culpa exclusiva a persoanei pagubite ori din culpa exclusiva a unei terte persoane. Asigurarea de raspundere civila auto este singura asigurare obligatorie din Romania. Contractul de asigurare este un contract de adeziune, asiguratii fiind nevoiti sa accepte conditiile de asigurare si primele de asigurare impuse de legiuitor. O alta categorie de asigurari de raspundere foarte importanta sunt asigurarile de raspundere civila profesionala. Acestea au rolul de a proteja asiguratul, persoana fizica sau juridica, impotriva prejudiciilor ( corporale, materiale, financiare, etc) pe care acesta le poate provoca unor terte persoane. In Romania, legislatia in domeniu asigurarilor, ca si in multe alte domenii de activitate se situeaza mult standardele europene, singurele profesii a caror practicare este conditionata de incheierea unei asigurari de raspundere civila profesionala sunt cele de experti contabili, contabili autorizati, evaluatori, experti tehnici, medici.

Asigurarea auto
Asigurarea facultativa a autovehiculelor se incheie in baza conditiilor generale si a prevederilor cuprinse in prezentele instructiuni. Conditii de asigurabilitate: autovehiculul sa fie nmatriculat sau in curs de inmatriculare in Romnia; sa existe interesul patrimonial; prezentarea in original a documentelor-certificat de inmatriculare si carte de identitate 12

Inspectie efectuata de catre reprezentantul Asiguratorului prin care se verifica daca autovehiculul ntruneste urmatoarele conditii: este in stare de functionare; starea de intretinere a autovehiculului este buna, prezinta integritatea tuturor elementelor caroseriei, vopsea intacta, fara urme de exfoliere sau rugina a tablei, pneurile nu prezinta o uzura accentuata; daca autovehiculul prezinta avarii ale caroseriei si ale elementelor casabile (parbriz, luneta, geamuri laterale, oglinzi retrovizoare etc); seria sasiului (citita de catre reprezentantul Asiguratorului pe autovehicul) este identica cu cea mentionata in originalul certificatului de inmatriculare si in originalul crtii de identitate ale acestuia; in anul precedent incheierii asigurarii, autovehiculul sa fi avut maxim 2 proprietari; in caz contrar se refuza ncheierea contractului.

Pentru acoperire incluznd si riscul de furt: Asiguratul trebuie sa fie in posesia a cel putin doua rnduri de chei originale ale autovehiculului; in caz contrar se refuza ncheierea contractului. Atentie: Exceptie de la prevederea de mai sus fac urmatoarele autovehicule: cele achizitionate in leasing cnd utilizatorului i se inmaneaza de regula 1 singur rnd de chei originale; Ia rennoirea politelor de asigurare pentru autovehiculele care au fost cuprinse in asigurare cu 1 singur rnd de chei originale, numai cu aprobarea Administratiei Centrale.

Asigurarea de viata
Asigurarea de via este acea form de asigurare prin care se asigur protecia financiar a familiei sau a altor persoane n caz de deces al asiguratului. Riscul financiar legat de deces, boal sau invaliditate este suportat de un grup de indivizi expui aceluiai risc, care contribuie la constituirea fondului de plat a sumelor asigurate. Plecnd de la ideea c viaa nu poate fi evaluat, asigurrile de via nu urmresc acoperirea unei pagube. Dac n cazul asigurrii de daune indemnizaia nu poate depi valoarea bunului asigurat n momentul producerii evenimentului, n cazul asigurrilor de via noiunea de pagub nu poate fi privit ca un punct de referin. Asigurarea de via are deci o natur neindemnitar, ceea ce presupune c: 1. suma asigurat are caracter forfetar La ncheierea contractului prile stabilesc suma ce se va plti n caz de apariie a riscului asigurat, fr a se ine cont de valoarea pagubei. (Art. 38: "Suma se pltete indiferent de sumele din asigurrile sociale, despgubiri de la vinovat sau n baza rspunderii civile delictuale"). 2. suma asigurat nu are caracter de reparaie a prejudiciului fiind doar obligaia asumat la ncheierea contractului.

13

3. asiguratorul nu are dreptul de recurs mpotriva celor responsabili de producerea evenimentului. Legea 136/1995 n art.22 stabilete c asiguratorul este subrogat n drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurrii contra celor responsabili de producerea pagubei, doar n cazul asigurrilor de bunuri i de rspundere civil. Asigurrile de via clasice ce acopereau riscul decesului, au fost nlocuite treptat de asigurrile mixte de via ce presupun economisiri, investiii, pensie, tratament medical etc. Principalele forme de asigurri de via n funcie de riscul care se asigur sunt ntlnite urmtoarele forme de asigurri de via: asigurri de via (rar ntlnite), asigurri mixte de via, asigurri de accidente, asigurri de economie i invaliditate din accidente. 1. Asigurarea de via n forma ei tip acoper numai riscul de deces. Asiguratul pltete prima, iar la producerea evenimentului asigurat, beneficiarul desemnat va ncasa suma asigurat.n cazul asigurrilor de via pe termen limitat suma asigurat va fi pltit numai dac decesul intervine n perioada de valabilitate a contractului (n interiorul termenului). Deoarece nu presupune nici capitalizarea i nici nu acoper riscul n mod avantajos pentru asigurat sunt preferate asigurrile de via pe termen nelimitat sau cele mixte de via. 2. Asigurarea mixt de via este una care pe lng riscul de deces acoper i riscul de supravieuire, oferind deci protecie dubl. Astfel, dac asiguratul este n via la expirarea termenului, el va primi suma asigurat, dac nu ea revine beneficiarului.Atunci cnd asiguratul dorete retragerea banilor, reziliaz practic contractul primind de la asigurator nu suma asigurat, ci una diminuat, denumit valoare de rscumprare. 3. Asigurrile de accidente acoper riscurile unui accident: decesul sau invaliditatea permanent total sau parial. Fac de regul excepie accidentele suferite n timpul svririi unei infraciuni, n caz de rzboi, cele datorate energiei nucleare. n caz de producere a evenimentului asigurat, respectiv invaliditatea, asiguratul are dreptul la: o sum proporional cu gradul de invaliditate; indemnizaie zilnic de spitalizare; indemnizaie pentru convalescen; creterea prestaiei n funcie de gradul de invaliditate.

n funcie de contract, n caz de deces suma asigurat se pltete n ntregime numai dac acesta intervine ntr-un interval de timp de la accident (de ex. 1 an). Dup expirarea termenului, suma asigurat va fi diminuat n funcie de prestaiile anterioare efectuate. Asigurrile de economie i de invaliditate permanent din accidente nu acoper riscul decesului. n caz de invaliditate, asiguratul va primi pentru o perioad de timp sume suplimentare. La expirarea contractului, indiferent de plata acestora, asiguratul va ncasa suma asigurat integral.

14