Ce este efectul placebo?

Definitie: Placebo, termenul utilizat in cercetare, este o substanta inactiva sau o procedura utilizata ca element de control in experimente. Efectul placebo este imbunatatirea masurabila, observabila sau care se resimte asupra sanatatii, care nu se atribuie unui tratament in desfasurare.

Atunci cand un tratament se bazeaza pe o substanta inactiva cunoscuta, precum pastile din zahar, apa distilata sau solutie salina, in loc de a se administra un produs cu valoare medicala reala, pacientul poate totusi sa se simta mai bine, in principal datorita asteptarilor sale fata de efectele administrarii tratamentului. Pentru a elimina efectul gandirii pozitive, in timpul testelor clinice, cercetatorii deruleaza teste dublu-oarbe, controland doza de placebo. Informatii rapide despre efectul placebo:
cuvantul placebo inseamna, in latina, voi face placere; primul test dublu-orb, controland doza de placebo, a avut loc in 1907; Asociatia Alimentelor si Medicamentelor nu cere ca studierea unui medicament sa includa si un grup de
control al placebo;

in prezent, sunt finantate si se desfasoara din ce in ce mai multe studii referitoare la efectul placebo.

Puterile vindecatoare ale efectului placebo Cercetatorii analizeaza efectul placebo de zeci de ani.
In anul 1955, cercetatorul H.K. Beecher a publicat revolutionara lucrare Puternicul placebo, in care a
prezentat concluziile a 26 de studii realizate de el, in cadrul carora 32% dintre pacienti au raspuns la efectul placebo.

In anii 60, studierea noilor descoperiri a demonstrat potentialele efecte psihologice ale pastilelor

marioneta. Acestea aveau tendinta de a creste pulsul, tensiunea arteriala si de a imbunatati viteza de reactie, atunci cand participantilor li se spunea ca au luat un stimulent si efectele psihologice opuse, atunci cand participantilor li s-a spus ca au luat pastile care produc somnolenta.

Intrebarile se mentin Totusi, chiar si dupa 40 de ani, marile intrebari despre interactiunea dintre mecanismele psihologice si fiziologice, care contribuie la efectul placebo, raman de actualitate. In prezent, tehnicile de imaginistica asupra creierului sprijina teoria prin care gandurile si sentimentele nu afecteaza doar starea psihica, dar pot determina organismul sa intreprinda si schimbari biologice reale. Articole asemanatoare:

Ce este terapia prin lumina?

Fenomenul nu trebuie sa ne induca in eroare, declara Michael Jospe, un profesor al Scolii de Psihologie Profesionala din California, care a studiat efectul placebo timp de mai bine de 20 de ani. El evidentiaza faptul ca toate persoanele experimenteaza reactii psihologice la anticipatii si stress, pentru a se ajuta sa supravietuiasca si sa se adune. Jospe face o analogie cu momentul in care iesi din birou si un paianjen sare pe tine te vei speria si vei avea o reactie fiziologica. Iar data viitoare cand vei iesi din birou, gandul ca s-ar putea intampla iarasi poate produce o reactie fiziologica inainte de a deschide usa. Asa ca, spune el, relatia dintre ganduri si reactiile negative psiho-fiziologice, precum frica, este ceva normal, experimentat zilnic. Acelasi lucru functioneaza si pentru asocierile pozitive. Efectul placebo este o parte a potentialului uman de a reactiona pozitiv la o substanta care vindeca. Puteti reduce disconfortul unui pacient printr-un mod care nu este neaparat eficient din punct de vedere medical. Situatia se aseamana cu cea a copiilor si bandajelor. Cand ii pui un bandaj unui copil, dar are stelute sau figurine pe el, chiar il poti face sa se simta mai bine, desi, din punct de vedere medical, nu ar exista niciun motiv sa se simta mai bine. Niciun motiv medical De asemenea, nu exista niciun motiv medical pentru care tabletele placebo, folosite in 1997 la un studiu legat de cresterea benigna a glandei prostatei, au facut ca participantii la studiu sa se simta mai bine. Dar, in cadrul studiilor canadiene, mai mult de jumatate din barbatii care au luat pilule placebo au declarat o ameliorare semnificativa a simptomelor resimtite, cel putin a unui flux al urinei mai rapid. Cercetatorul J. Curtis Nickel sustine teoria cum ca asteptarile pozitive ale pacientilor, fata de beneficiile medicamentelor experimentale, ar fi cauzat o usoara relaxare terapeutica, prin diminuarea activitatii nervilor care afecteaza vezica, prostata si uretra. Participantii la studiul despre placebo s-au plans si de efecte secundare, de la impotenta pana la sex mai putin, ba chiar pana la greata, diaree si constipare. Efectul puternic al placebo, combinat cu faptul ca multe afectiuni medicale implica si cursul natural al unor perioade bune si rele, care pot face dificil procesul de depistare a imbunatatirilor datorate strict medicamentelor, este in prezent o notiune demna de luat in considerare, daca nu pentru boli grave, macar pentru afectiuni usoare si pe fond psihic.