Caracteristici psiho-sociale pe etape de varste scolare

Author: Cosarba Editha, Profesor Psihopedagog Etapa de varsta 9-12 ani Un puseu de crestere apare acum la majoritatea fetelor, si incepe la o parte dintre baieti. In medie, fetele de 10-14 ani sunt mai inalte decat baietii de aceeasi varsta. Acest decalaj intre sexe poate crea sentimente de frustrare pentru ambele categorii. Imaginea de sine a unui baiat de clasa a IV-a sau a V-a ar putea avea de suferit daca in clasa exista o fata mai dezvoltata care sa il intreaca la toate sporturile. De aemenea, si fetele respective ar putea resimti o vina sau doar o confuzie privind superioritatea ei fizica fata de baieti. Pe masura ce copiii se apropie de pubertate, interesul si curiozitatea asupra problemelor sexuale sunt aproape universale, mai ales in randul fetelor. Varsta medie a pubertatii pentru fetele din Romania este de 11 ani si trei luni, cu variatii intre 8 si 18 ani. Pentru baieti, aceasta varsta este de 12 ani si 10 luni, cu variatii intre 10 si 18 ani. Coordonarea motorie fina este foarte buna la aceasta varsta. De aceea manipularea obiectelor mici este usoara si distractiva. Activitatile artistice au si ele succes. A incuraja participarea activa la desen, pictura, modelism, ceramica si alte activitati de acest fel este un mod excelent de a capitaliza noile activitati de manipulare a elevilor. Tot in acesta perioada de varsta copiii devin mai selectivi in alegerea prietenilor. Prezinta o tendinta de a avea cel mai bun priten mai mult sau mai putin stabil si pot de asemenea sa isi fixeze un inamic semistabil. Trebuie sa acordati atentie la aparitia si evolutia grupurilor ostile. De multe ori ele se constituie pe baza rivalitatii fete-baieti. Daca o incurajati, sau va situati in pozitia de indiferenta, riscati sa va transformati ora educativa in sala de judecata. Faceti uz de autoritatea dumneavoastra pentru a descuraja din start o astfel de posibilitate. La aceasta varsta activeaza moralitatea constrangerii: copiilor le vine greu sa inteleaga de ce si cum trebuie adaptate regulile la diferite situatii. Daca veti imparti clasa in echipe, veti fi surprins de rivaliatea survenita spontan. Una dintre solutii este sa le reamintiti, prin atitudinea dumneavoastra, ca totusi nu sunt pe un teren de lupta, si sa schimbati frecvent componenta echipelor. In primii ani de scoala profesorii si parintii sunt cei care stabilesc standardele de conduita, iar cei mai multi copii ancearca sa le respecte. La sfarsitul ciclului elementar insa, copiii pot fi mai doritori sa impresioneze prietenii decat sa il asculte pe invatator sau profesor. Din perspeciva cognitiva, in cadrul acestei etape de viata incep sa se contureze diferentele in baza variabilei gen la nivelul unor abilitati speciale si al randamentului scolar. Fetele pot prezenta performante superioare in ceea ce priveste fluenta verbala, ortografia, citirea si calculul matematic. Baietii obtin scoruri mari la rationamentul matematic, orientare spatiala si solutionarea problemelor de descoperire. Etapa de varsta 12-15 ani Aceasta etapa este perceputa ca sfarsitul copilariei, remarcandu-se prin prin procesul de crestere accentuata, maturizare intensa si printr-o structurare complexa a personalitatii. Diversitatea trairilor afective se exprima prin dezvoltarea mobilitatii mimice, expresivitatea privirii, amplificarea functiilor de comunicare. Amprenta acestei diversificari afective ser observa usor la puber si se manifesta prin forme de protestatare, de opozitie si trairea sentimentelor de culpabilitate sau de respingere a unor cerinte de politete considerate absurde. Din confruntarea cu situatiile de viata se nasc sentimente negative sau pozitive. In ambele cazuri se produce proiectia personalitatii si se elaboreaza comportamente ce pun in evidenta relatia dintre dorinta aspiratie - trebuinta si realitatea lumii inconjuratoare. Se desprind doua tendinte in ceea ce priveste comportamentul si atitudinea la puberi: pozitiva: puberul este echilibrat, sincer, dezinvolt, adaptat, si negativa: pesimista care presupune aparitia tulburarilor emotionale, impulsivitate, lipsa de armonie, potential delicvent. Aceste aspecte se cristalizeaza si devin tot mai evidente, pe masura ce puberul inainteaza in

varsta, ele fiind prezente si in adolescenta.spre sfarsitul perioadei trairile emotionale devin extrem de complexe. In relatiile cu parintii starile afective devin mai tensionate ca urmare a manifestarii opozitiei si culpabilitatii. Cu toate ca in aceasta perioada tendinta spre independenta a puberului devine tot mai evidenta,paralele cu aceasta se manifesta si dorinta, nevoia de ocrotire si afectiune din partea parintilor. In acest context, parintilor le revine un rol dificil, ei trebuie sa gaseasca calea educationala optima pentru a armoniza aceste tendinte contradictorii ale personalitatii puberului. Dezvoltarea relatiilor cu ceilalti tineri este concretizata prin comportamentul puberului in grup. In aceasta perioada, mai mult decat in oricare alta, viata sociala se traieste cu o intensitate maxima. Grupurile constituite pentru jocn pentru invatare sau pentru alte tipuri de actiuni au o mare stabilitate si devin omogene pe criterii relativ constante, cee ce ii incadreaza pe tineri intr-un grup sau altul sunt interesele comune. Puberul are impresia ca in grup se poate realiza mai bine si ca in aceasta forma se pot opune adultilor. Grupul isi formeaza parole, coduri, locuri de intalnire. Daca obiectivele de baza ale grupului intra in discordanta cu normele morale, sociale, aceasta poate avea influente negative asupra puberului. Maturizarea precoce sau tardiva modifica pozitia puberului in grup, deoarece el constata ca se manifesta diferite nuante in a fi acceptat, neglijat, tolerat sau respins. Acest fapt ii creeaza o oarecare nesiguranta si izolare, care poate disparea cu timpul. Puberii cu fragilitate psihica si cu intarziere in maturizarea biologica pot manifesta tendinte de inadaptare scolara si sociala atunci cand constata ca nu dispun de capacitatile necesare pentru a raspunde rapid si eficent la cerintele formulate fata de ei. Etapa de varsta 15 18 ani Daca specific pubertatii era puseul de crestere, in perioada adolescentei se produce o dezvoltare intensa in plan psihic si se stabilizeaza structurile de personalitate. Este o perioada tumultoasa, plina de contradictii, fiind desdcrisa de unii asemeni unei furtuni, ca vasrat crizeloretc. Se afirma adesea ca adolescenta este o perioada a vietii foarte dificila, in care adolescentii sunt puternic stresati si instabili afectiv, datorita fatului ca trebuie sa faca fata unor schimbari enorme in viata lor, atat pe paln bilogic, cat si pe plan psihologic si social. In aceasta perioada de varsta are loc un proces de schimbare a imaginii de sine, care de multe ori se intersecteaza cu tendinta adolescentului de a se autodefini. Crearea unuei noi identitati, se face, in principal prin adoptarea unor norme impartite de alti adolescenti sau de grupul de varsta si in contradictie cu normele si imaginea adultului. Dezvoltarea inteligentei permite adolescentului sa constientizeze situatii care sunt mai putin placute, conflictuale, tensionale. In acest mod se nasc sentimentele de tristete, melancolie. Fiind perioada intrarii in viata examenelor, a responsabilitatilor evident exprimate, pot aparea in urma unor esecuri sau insuccese, crize intense pe plan emotional, adevarate drame. In general aceste trarir negative, stari conflictuale ale adolescentului sunt trecatoare si deasite cu usurinta. In anumite conditii insa, precum familii dezorganizate, relatii violenet intre parinti, ruperea comunicarii intre parinti si copii, aceste stari se pot agrava si complica, ducand la modificari negative in comportamentul adolescentului. Succesele, o familie suportiva, valorizarea propriului potential, duc la incredere in sine, la dorinta de a se afirma si realiza. Aparitia conflictelor si a frustrarilor in aceasta perioada este frecventa. Apar astfel tensiuni in procesul cautarii de sine si raportarea la modul de a fi si a se comporta a celor din jurul lui, sau in indeplinirea rolului, statutului, a relatiei dintre vocatie si exercitarea anumitor meserii. Aceste tensiuni pot fi minimalizate daca familia poseda metodele optime si adecvate adolescentului. Un loc important in viata adolescentului in capata relatiile cu cei de sex opus, care de cele mai multe ori, capata forma unor relatii platonice, romantice cu o importanta incarcatura de reverie si fantezie. Au loc acum acele furtuni afective, ruperi spectaculoase si dramatice de prietenii. Apare prima iubire care are implicatii profunde asupra vietii afective a adolescentului si a viitorului adult.

Incepe acum nevoia de singularizare, de manifestare ca personalitate de sine statatoare, de aiesi din umbra, de a produce ceva nou, original si excentric. La aceasta varsta apar si primele creatii cu adevarat valoroase. Se trece de la stadiul de consumator, la cel de creator. Apare acum conflictul intre generatii din punct de vedere al valorilor morale si al comportamentelor.desi traseele pe care evolueaza acest proces sunt sinuoase, complicate, presarate cu numeroase bariere si dificultati, desi procesul ca atare poate fi mai calm sau mai navalnic, cu devansari mai spectaculoase, dar si cu intarzieri descurajante, la sfarsitul acestui proces adolescentul se va afla in fata prezentei unor structuri psihice bine inchegate si cu un grad mare de mobilitate. Acum au loc dramaticele confruntari dintre comportamentele copilaresti si cele solicitate de noile cadre sociale in care actioneaza adolescentul si carora el trebuie sa le faca fata. Nevoia de grupare se sparge, se destrama, pentru a lasa loc nevoii de prietenii efective, nevoia unui cerc intim de prieteni. Nevoia de distractie a puberului continua si in adolescenta, dar distractiile seintelectualizeaza, sunt trecute prin filtrul personalitatii, alegerea distractiilor este electiva in functie de propriile preferinte, aspectele de ordin cultural, estetic trec pe prim plan. Se consolideaza structurile gandirii logico-formale, capacitatea de interpretare si evaluare, de planificare, de anticipare, de predictii, spiritul critic si autocritic. Gustul excesiv pentru rationament, accesul la notiunea de lege, reactivarea curiozitatii orientata spre explicarea rationala, cauzala a fenomenelor si relatiilor dintre ele, vor conduce spre abordarea mai ampla, filosofica a realitatii, la aparitia atitudinilor critice fata de valori. Ca urmare, se dezvolta caracterul de sistem al gandirii, dar si unele instrumente ale activitatii intelectuale.