Sunteți pe pagina 1din 4

Particularitatile vietii afective la preadolescenti si adolescenti

Daca etapa preadolescentei este marcata , in ansamblu , de instabilitate emotiva si de hipersensibilitate , in adolescenta tabloul emotivitatii incepe sa se echilibreze . In preadolescenta se schimba si sistemul de referinta.Daca pentru copil , parintii reprezinta centrii de referinta in organizarea comportamentului propriu , familia oferind copilului prima interpretare a lumii , precum si normele , regulile si valorile de conduita morala , la preadolescenti si adolescenti valorile de referinta sunt preluate de la grupul de aceeasi varsta . Parintii si profesorii isi pierd adesea valoarea de model . Cu cat familia doreste sa-l tina mai aproape pe adolescent , cu atat acesta se indeparteaza de ea . Deceptia parintilor produce adesea contrareactia unei instrainari crescande . Adolescentul nu accepta insa neglijarea , abandonul lui de catre parinti . Profilul psihologic si psihocomportamental al adolescentului imbina adesea trasaturi contrare : de e emplu , inclinatia spre bravada , nonconformismul si tendinta de a iesi din comun se asociaza adeseori cu timiditatea . Inclinatia spre bravura se manifesta in deosebi in prezenta grupului de aceeasi varsta unde adolescentii gasesc acceptare si aprobare pentru comportamentele lor . In grup , ! ascunsi " , unul la umbra celuilalt, se simt parca eliberati de raspundere si savarsesc adesea fapte pe care ulterior le regreta si ei . Aceeasi tineri , luati insa individual , au un comportament corect , dand dovada uneori chiar de timiditate . # buna parte din comportamente sunt insusite prin imitatie si contagiune in interiorul grupului de aceeasi varsta . $arsta adolescentei este ! varsta celei de-a doua nasteri " , in care ! cordonul ombilical " dintre familie si tanar este indepartat . %aturizarea fiziologica rapida , aparitia semnelor pregnante ale se ualitatii , e perimentarea primelor relatii intime sunt acompaniate de o puternica conturare a imaginii de sine . &efuzul parintilor de a accepta ! eliberarea ", dorinta lor de a controla continuu intimitatea propriilor copii se soldeaza , in final , cu distorsionarea evelotiei firesti spre maturitate , spre o autentica feminitate sau masculinitate . 'u de putine ori , adolescentului i se vorbeste ca unui parazit , parintii enumerand ! toate sacrificiile " facute , ceea ce implica impunerea dorintelor lor , e primate inconstient , de a prelungi tutela materna sau paterna . %ania protectiei cu radacini adanci in copilarie se manifesta in continuare . Adultocentrismul vizeaza sa repete societatea adultilor , ceea ce inseamna , in esenta amputarea fortelor creative , inventive , indraznete , poetice ale copilariei si tineretii , oprind reinnoirea societatii . Datorita cintradictiilor dintre parinti si adolescent

uneori casa devine un hotel mobil , lucru de altfel absolut necesar . Parintii ( ! patronii " hotelului ( trebuie sa fie bucurosi daca tinerii revin dupa distractia din e terior . Panica parintilor in fata acestei frustrari este bine cunoscuta . )e e greu parintilor sa inteleaga ca adolescentii lor tind si vor independenta . Adolescentii se afla in plin proces de clarificare a valorilor . Imaturitatea aprecierii , dificultatea in a repudia sau accepta anumite categorii de valori , propuse din afara , se rezolva adesea prin supunerea fata de un lider . In grupul de aceeasi varsta anumite gesturi si atitudini gasesc aprobare , in afara nu . #pinia colectiva consacra modele . *ste vorba despre optica unei varste cu filtrul ei specific , pe care nu-l putem ignora fara riscul de a esua , de a ne situa ( prin masurile adoptate ( alaturi de fenomenul vizat . +n loc insemnat in preocuparile acestei varste il ocupa viata relationala . Adolescentul cauta si impune un sens ( prin comportamentul sau afectiv ( notiunilor de coleg , de prieten , ca si sentimentului de dragoste. &elatiile sale de prietenie se caracterizeaza prin atasament si fidelitate . Aceasta fidelitate , ridicata de el la rangul de pricipiu , il impiedica de multe ori sa sesizeze lipsurile , carentele repetabile prin comportarea colegilor sau a persoanei iubite . De aseamenea , nu reuseste sa descopere la timp disimulatia , anumite interese meschine in spatele prieteniei ,egoistul foloseste prietenia ca ! relatie de sezon "- . .fera relatiilor interpersonale poarta ampenta puternica a cristalizarii afective . Cristalizarea afectiva , termen metaforic , desemneaza fenomenul de transfigurare a obiectelor , persoanelor , situatiilor , sub influenta sentimentului sau pasiunii . .tarile emotionale odata structurate se proiecteaza asupra obiectului , reliefandu-l intr-o anumita lumina si insusuri e egerate intr-un sens sau altul . #data transformat in pasiune , afectul poate denatura realitatea . /remenul de cristalizare afectiva este folosit pentru prima oare de .tendhal , in lucrarea ! Despre iubire "./rebuie stiut si faptul ca constiinta noastra poate cristaliza si in sentimente negative : in ura , invidie , repulsie , dispret , teama . Alternanta in contraste afective aduce insa cu timpul ! decristalizarea " afectiva cand persoana iubita , privita pana atunci ca prin niste ! ochelari roz " , apare acuma despuiata de raze si parca privita printr-o sticla afumata . .emnificatia trecutului , pus acum sub semnul iluziei , se inverseaza : o deceptie , o dezamagire afectiva traita pot acum transfigura total optica . +neori , ! decristalizarea " are loc ca rezultat al mai multor cristalizari realizate in conditii superioare : de e emplu , o prietenie trecuta este uitata datorita cristalizarii afective produse in persoana unui nou prieten . Adolescenta este varsta sentimentelor , a dragostei si a urii , a dispretului , admiratiei si nostalgiei . .pre deosebire de copil , adolescentul
2

are insa o afectivitate mai secreta si mai intensa , afectivitatea lui fiind si mai selectiva , mai banuitoare si mai e clusiva . *a este si mai dezinteresata decat afectivitatea adultilor , deoarece nu admite calculul in materie de afectivitate . In adolescenta apar numeroase forme de egocentrism in cadrul carora un element dominant il reprezinta identitatea se uala . *ste grav faptul ca nimeni nu spune nimic despre coeziunea pe care o produce se ualitatea , despre faptul ca ea este creatoare de placeri ,de fericire , de implinire la nivelul profund al intimitatii , insa doar atunci cand componenta fiziologica este dublata si de o componenta spirituala corespunzatoare . Cucerirea si apararea intimitatii reflecta nevoia de diferentiere anuntand capacitatea de a stabili relatii intime si fiind , in acelasi timp , declaratia de independenta fata de parinti . .e ualitatea prematura este o realitate frecventa la adolescentii ultimilor decenii . Adolescentii trebuie insa sa tie ca angajarea prematura in relatii se uale implica anumite riscuri si responsabilitati de ordin intim , psihologic , social si moral si ca aceste relatii presupun afectiune si daruire fata de celalalt , dar si un anumit grad de independenta materiala . $iata afectiva nu se disociaza in ansamblu de dezvoltarea intelectuala . .tapan pe instrumentele deductive ale gandirii logice , adolescentul nu mai accepta ca este doar o ! tema " de educatie , un fenomen pedagogic . *l se detaseaza demonstrativ de ! copilarie " si aspira la autoconducere si autoeducatie , dorind sa devina partas la propria sa formare . )a aceasta varsta , tanarul preia in mod selectiv modele de conduita , iar uneori isi faureste chiar ! contramodele " pozitive prin contrast cu ceea ce vede ca fiind negativ in jurul sau . De e emplu , un elev adolescent , provenit dintro familie disociata , dezorganizata , gandeste si aspira cu convingere in viitor la o familie proprie unita , bazata pe sentimente sincere si pe un suport trainic : ! ... nu as dori vrea sa fiu vreodata divortata " , declara o fata . ! Am trait e emplul parintilor mei care au avut trei feluri de copii si sunt convinsa ca acest fel de a trai nu este cel bun ". .tadii psihogentice privind dezvoltarea afectiva apar in lucrarile de factura psihanalitica , stadialitate care isi are punctul de plecare in conceptia lui ..0reud . Criza de autoritate traita de parinti in aceasta perioada trebuie suportata temporar , deoarece opozitia adolescentilor nu inseamna insa ostilitate din partea acestora fata de parinti . +nii psihologi gasesc sursa acestui ! moment de negatie " adolescentina in aspiratia legitima a tinerilor de a iesi din tiparele cunoscute si obisnuite , de a revaloriza repertoriul comportamentelor devenite ! conformiste " . Avand in vedere reperele amintite , familia , scoala , precum si mijloacele comunicarii de masa au menirea sa organizeze actiuni care sa puna in fata tinerilor modele in care acestia sa se recunoasca , sa propuna drumuri de viata demne de urmat intr-o societate libera si democratica . .trategia psihopedagogica cea mai eficienta nu este aceea de a-i indica
3

adolescentului ! drumul bun " , ci de a-l ajuta si asista pe acesta la descoperirea celui mai potrivit ! drum " pentru el , drum pe care adolescentul trebuie singur sa si-l construiasca si urmeze .