&

PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE PREADOLESCENTULUI SI ADOLESCENTULUI La iesirea din copilarie si inceputul adolescentei, ca si in tot decursul acestei perioade, ave in !ata noastra de"voltarea i petuoasa a unei personalitati cu trasaturi in plina !or are# Adolescenta este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profunde schimbari biologice, fizice, psihice, morale, etc., perioada a dezvoltarii, in care dispar trasaturile copilariei, cedand locul unor particularitati complexe si foarte bogate, unor manifestari psihice individuale specifice. Adolescenta cuprinde doua !a"e $ %una ti purie intre &'%&&(&)%&* ani, perioada a trans!or arilor pro!unde !i"ice si !i"iolo+ice, a unor conturari co plicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei orale a copilului# Aceasta perioada se nu este PREADOLESCENTA sau pu,ertate# %a doua perioada &)%&*(&-%&. ani este cea a ADOLESCENTEI propriu"ise# Se caracteri"ea"a printr%o ec/ili,rare puternica, inti a a conceptiei despre lu e si viata, prin clari!icarea si intensi!icarea ela,orarii idealurilor o ului, printr%o are de"voltare a laturii co+nitive a!ective si volitionale a personalitatii# Preadolescenta caracterizare generala Aspectul e0terior se caracteri"ea"a prin lipsa de ar onie, ainile !iind ai lun+i decat trunc/iul, nasul disproportionat in raport cu !ata, 1ntrea+a con!or atie lasand i presia unei !iinte desirate# Se constata sc/i ,ari evidente la nivelul vietii psi/ice# Actele de autoritate ale parintilor sunt cu +reu suportate, !iind supuse unui acut de discerna ant critic daca nu sunt inte eiate si necesare# Se ain!esta o sc/i ,are in co porta entul copilului, ce ar avea ur atoarea e0plicatie$ Pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in a2oritatea ca"urilor au !ost su!iciente pentru la urirea di!eritelor pro,le e din viata copilului, iar capacitatea intelectuala a acestuia era inca putin de"voltata spre a%si da sea a de unele insu!iciente ale parintilor# Acu insa, venind in contact cu cunostinte variate si pro!unde, iar +andirea de"voltandu%se la capacitatea realului, insu!icientele parintesti nu ai trec neo,servate# La aceasta varsta se de"volta constiinta de sine, preadolescentul !iind ani at de dorinta de a%si cunoaste propriile sale posi,ilitati, pentru a% si da sea a in ce asura poate !i util colectivului# Idealul preadolescentului este de a deveni un o util societatii, cu o inalta constiinta a datoriei, in orice do eniu ar activa 3stiinti!ic, literar, artistic, te/nic, etc#4# Adolescenta caracterizare generala

Adolescenta se anunta a !i o etapa ai cal a, ai linistita decat perioada anterioara, tanarul adoptand acu o po"itie ai constienta !ata de ediul social si de pro,le ele co ple0e ale acestuia# Copilul se orientea"a ai ult catre lu ea e0terna, in aspectele ei ultiple, dar isi indreapta atentia si catre propria%i viata psi/ica, in cunoasterea careia tinde sa se adanceasca tot ai pro!und# Caracteristicile cele mai importante ale adolescentei sunt : %de"voltarea constiintei de sine %a!ir area propriei personalitati %inte+rarea treptata in valorile vietii# Dezvoltarea constiintei de sine Adolescenta se ani!esta prin autore!lectare, prin constiinta ca e0istenta proprie de deose,este su,stantial de a celorlalti oa eni, repre"entand o valoare care tre,uie pretuita si respectata# Constiinta de sine este un proces co ple0 care include, pe de%o parte, raportarea su,iectului la sine insusi, la propriile trairi, iar pe de alta parte, con!runtarea acestora, co pararea lor cu lu ea in i2locul careia traieste# 5 Cel ai inalt nivel al constiintei de sine este atins de elev atunci cand el se poate privi ca su,iect al activitatii sociale, ca e ,ru al colectivului 6# Constiinta de sine este in pri ul rand constiinta po"itiei sociale a o ului 6# 7actor de sea a al de"voltarii constiintei de sine il constituie activitatea scolara si natura relatiilor cu adultii, aprecierile acestora !ata de calitatile si unca adolescentului, precu si aprecierea colectivului din care !ace parte# O caracteristica a adolescentei este si proiectarea idealului in viitor 8 un aspect al acestei preocupari este si interesul pentru pro!esia pe care o vor i ,ratisa, deter inandu%l la re!lecti asupra vietii sale interioare 8 adolescentul se anali"ea"a spre a%si cunoaste calitatile, spre a se convin+e de valoarea lor pentru pro!esia la care se va decide# Capacitatea de a se preocupa de propria persoana, de a edita, de a%si anali"a trasaturile psi/ice, nu insea na !u+a de societate# Caracteristica principala a adolescentului este un puternic i puls catre actiune, dorinta de a participa la toate ani!estarile vietii sociale# Acu dispar dorintele va+i si apar telurile ,ine conturate, visarea isi ia !or e constiente# Afirmarea de sine. Dorind sa atra+a atentia asupra sa, adolescentul se considera punctul central in 2urul caruia tre,uie sa petreaca toate eveni entele# 7ortele proprii sunt considerate superioare !ata de ale celorlalti oa eni, opinie care decur+e dintr%o insu!icienta cunoastere de sine# El doreste ca toate si turile sale sa !ie cunoscute si apreciate de adult8 lipsa de consideratie este dureroasa si c/iar parali"anta pentru un adolescent#

Un i2loc curent de a!ir are il constituie aspectul e0terior, adolescentii cautand sa se evidentie"e prin !i"icul ,ine con!or at, i ,raca intea care di!erentia"a, care scoate in relie! propria persoana, prin aniere, ele+anta iscarilor, li ,a2ul3neolo+is e, ar/ais e, ar+ou4, corespondenta3continutul, plicuri, arci, al!a,et aparte, ':a, d:,, l:c, +:d, ;:-4, spiritul de contradictie !ata de !aptele orale 2udecata lui nu ad ite concesii ci este radicala si intransi+enta, din care cau"a aprecierile sale sunt puternic dotate cu su,iectivis # Adolescentii ani!esta tendinta de a se a!ir a nu nu ai individual, ci si colectiv$ vor sa active"e, sa se distre"e in colectiv# <e ,rii colectivului au convin+erea ca aportul lor nu repre"inta actiuni ,anale, lipsite de i portanta, ci oratii care se i pun prin vitalitate si ori+inalitate# Pe adolescenti ii atra+e si viata politica 8 in politica adolescentul vede o inalta activitate sociala# Integrarea sociala Esenta inte+rarii sociale consta in atasa entul din ce in ce ai constient si ai activ la colectivul caruia apartine si a carui s!era se e0tinde de la clasa, scoala, pana la arele colectiv social# Cu cat inaintea"a in varsta, cu atat adolescentul este ai o,iectiv in 2udecatile sale, aprecierile e!ectuandu%se in !unctie de criteriile sociale pe care si le%a insusit# Dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale se ani!esta ri+uros si tenace# Inte+rarea adolescentilor in valorile sociale si culturale ale colectivitatii contri,uie la !or area conceptiei lor despre lu e si viata8 cei ai ulti ani!esta un interes deose,it pentru cuceririle stiintei conte porane si pentru anu ite ra uri ale stiintei$ !i"ica, !iloso!ia, ,iolo+ia, ate atica, c/i ia, istoria# Dezvoltarea fizica in preadolescenta si adolescenta %Inaltimea si greutatea. In cresterea in inalti e si +reutate nu se constata paralelis ci alternanta, cresterea uneia corespun"and cu sta+narea celeilalte# Cresterea in inalti ese produce cel ai intens intre &*%&= ani, iar catre &. ani cursa cresterii co,oara# O ai intensa crestere se constata la e ,rele in!erioare si superioare, ceea ce va da indeose,i pu,erului un aspect special, adesea critic# Crestera in +reutate ur ea"a lent cresterea in lun+i e 8 ,aietii cresc intens in +reutate dupa &* ani, ca >?+(an, iar !etele dupa && ani, ca )?+(an# %Siste ul osos# Pro+rese i portante se o,serva la osi!icarea diverselor parti ale craniului 3 ai ales a te poralului4# Se ter ina procesul de osi!icare a oaselor ainii, ceea ce va deter ina aparitia unor particularitati ale iscarilor !ine ale ainii, ale di!eritelor de0teritati anuale, si cresterea are a vite"ei scrierii#

%Siste ul uscular# Se de"volta usculatura spatelui, a centurii scapulare si pelviene# Creste !orta usculara# Dupa &= ani se de"volta intens usc/ii ici, care a2uta la preci"ia si coordonarea iscarilor !ine, la per!ectionarea te/nicii iscarilor, ceea ce insea na c/eltuiala redusa de ener+ie# %Siste ul cardio%vascular# 7recventa pulsului%.' ,atai( in# Se constata o are capacitate vitala apla anilor intre &*%&- ani# Respiratia intercostala inlocuieste respiratia a,do inala 3speci!ica copilului ic4# %Siste ul nervos# Se de!initivea"a relie!ul scoartei cere,rale, se reali"ea"a o de"voltare co ple0a a le+aturilor dintre di!eritele re+iuni ale scoartei, !or andu%se nu eroase cai !unctionale intre toate re+iunile creerului# Deose,it de evidenta este de"voltarea siste ului central de autore+lare, precu si de"voltarea ecanis elor de accelerare si incetinire a dina icii corticale, ecanis e ce constituie instru ente ale autore+larii superioare# %Glandele cu secretie interna# Se areste !unctionale rolul tiroidei, ceea ce duce la intensi!icarea procesului cresterii osoase si unele odi!icari ale eta,olis ului# Hipo!i"a sti ulea"a intens producerea /or onilor +landelor se0uale, procesul de di!erentiere a tesuturilor si or+anelor, procesul de aturi"are interna# Epi!i"a si +landele suprarenale sunt an+a2ate in di or!is ul se0ual, in procesul aturi"arii8 ele sti ulea"a procesul de"voltarii or+anelor +enitale, pi+ entarea pielii, in+rosarea +enerala a corpului# Glandele se0uale isi intensi!ica activitatea prin a2un+ere la aturi"are intre &9%&), &-%&. ani la ,aieti8 &'%&&, &=%&> ani la !ete# Se ani!esta !eno enul aturi"arii prin cresterea parului in re+iunea a0iala, odi!icarea vocii, aparitia polutiei, aparitia sen"atiilor erotice si a unor ani!estari se0uale# Dezvoltarea vietii psihice % ensibilitatea. Activitatea sen"oriala creste, ceea ce deter ina odi!icari ale pra+urilor ini al, a0i al si di!erential ale anali"atorilor, !acandu%se posi,ila re!lectarea ai !ina si ai analitica a o,iectelor si !eno enelor realitatii# Sen"atia vi"uala# In perioada pu,ertatii acuitatea vi"uala creste si titor, conver+enta oc/ilor are o are capacitate de aco odare# Distin+e cu ai ulta preci"ie o,iectele la distanta# Se constata o crestere a sensi,ilitatii si !inetii cro atice# Se casti+a e0perienta denu irii tuturor culorilor i portante# Adolescentul operea"a intr%un siste co parativ ,o+at si cu o capacitate de ver,ali"are relativ are si variata 3culoarea deltei, culoarea lunii, culoarea eclipsei4# enzatia auditiva. Se de"volta in directia capacitatii de di!erentiere si reproducere a sunetelor u"icale, au"ul te/nic8 au"ul !one atic%pe linia intele+erii celor ai neinse nate nuante si se ni!icatii din vor,ire, ca si pe linia identi!icarii o,iectelor, !iintelor, dupa anu ite insusiri perceptive si auditive#

enzatiile gustative si olfactive. Capacitatea de a di!erentia, clasi!ica si denu i su,stantele dupa iros creste !oarte ult# 7etele au o are sensi,ilitate pentru par!u uri# La ,aieti, din dorinta de a i ita +usturile adultilor 3!u at, ,auturi, ancaruri picant4 isi odi!ica treptat, c/iar daca la inceput nu !ace placere +usturile# Datorita cresterii e0perientei +enerale de viata, ca si datorita aturi"arii, in adolescenta are loc procesul de eroti"are a sensi,ilitatii# Perceptiile si spiritul de observatie ale preadolescentului si adolescentului devin !oarte vii, capata o are adanci e# Pe adolescent il atra+ unele aspecte speci!ice ale !eno enelor%ceea ce este ori+inal si tipic# La preadolescent vor interveni treptat ele ente i portante de ordine, o evidenta odi!icare a tonalitatii a!ective# Preadolescenta si adolescenta sunt perioade ale o,servatiei analitice# La preadolescenti si adolescenti perceptiile sunt incluse intr%o pro,le atica ai lar+a, sunt supuse sarcinilor +andirii# Preadolescentii si adolescentii o,serva pentru a veri!ica, pentru a intele+e, pentru a surprinde ceea ce%i interesea"a# Atentia. Se de"volta evident atentia voluntara# C/iar atentia involuntara si cea postvoluntara isi odi!ica aspectul, devin ai e!iciente# 7unctiile intensive ale atentiei sunt deplin de"voltate, creste capacitatea de concentrare# Preadolescentii @ doua ore, adolescentii @ * ore# De"voltarea cunostintelor diverse, ultiple ale preadolescentului si adolescentului, de"volta spiritul de o,servatie si a di!eritelor interese +nostice, or+ani"ea"a noi particularitati ale atentiei $ natura incepe sa !ie privita cu oc/i de 5 naturalist 6, cu oc/i de 5 !i"ician 6, etc# !emoria# Intre &)%&- ani capacitatea de e orare a2un+e la !oarte ati per!or ante# <e oria, !iind o activitate co ple0a, i plicit in or+ani"area si reactionarea nu eroaselor le+aturi asociative disponi,ile, este una din laturile cele ai solicitate ale activitatii intelectuale# In aceasta perioada creste ult caracterul activ si voluntar al e oriei8 e oria !oarte e0acta a scolarului ic incepe sa !ie tot ai ult inlocuita cu e oria lo+ica care pastrea"a ceea ce este esential, operand cu sc/e e lo+ice# <e oria operea"a cu repre"entari si notiuni, care devin ai ,o+ate, ai co ple0e, ai or+ani"ate# O serie de repre"entari se rationali"ea"a treptat, altele capata un caracter tipi"at, avand un potential su+estiv deose,it de arcant# De"voltarea e oriei se re!lecta in initiere, care devine de *%= ori ai e!icienta decat a perioadei icii scolaritati# La preadolescent, !i0area se !ace inca su, !or a unei re!lectari relativ !idele a aterialului ce ur ea"a a !i e orat# Pastrarea ierar/i"ea"a, insa, o anu ita ordine si pri ordialitate a ceea ce tre,uie sa se pastre"e in !unctie de criterii lo+ice# Recunoasterea operea"a ult cu asociatii si cu structuri de repre"entari# Cele ai evidente pre!aceri apar in reproduceri$ Preadolescentul structurea"a reproducerea ver,ala in stil propriu, se straduieste sa depaseasca stilul nivelului ver,al, scris sau oral# La

>

adolescent, prelucrarea apare in insusi procesul !i0arii, cand se procedea"a la restructurari care sa !aca ai siste atic si ai inteli+i,il aterialul de e orat# Pastrarea se siste ati"ea"a ult# Recunoasterea reconstituie aterialul in aspecte detaliate analitice, prin coordonatele lui lo+ice# In reproducere, adolescentul include in relatarile sale ver,ale nu eroase ele ente de e0plicatie 3personale4 su,linieri, asociatii, co paratii @ ceea ce da ori+inalitate reproducerii# "andirea. Structura +enerala a solicitarilor intelectuale tot ai lar+i, ai co ple"e si ultilaterale duce la odi!icari pro!unde ale +andirii si la de"voltarea are a cunostintelor# De"voltarea di!erntiala a cunostintelor in diverse do enii, duce la de"voltarea +andirii di!erentiate$ +andire ate atica, +andire !i"ica, +andire +ra aticala, etc# Studiul di!eritelor o,iecte de invata ant il apropie tot ai ult pe preadolescent si adolescent de insusirea unei conceptii aterialist%dialectice despre lu e si viata, intele+e le+aturile o,iective ale de"voltarii naturii si societatii, sta,ileste relatia cau"ala si de !inalitate a producerii di!eritelor !eno ene# In procesul insusirii cunostintelor se constituie deprinderi speci!ice de a +andi, se intaresc siste e de a +andi, de a o,serva, se de"volta, deci, capacitati operative, intelectuale# Se +enerali"ea"a al+orit i in cadrul aceleiasi discipline, treptat apar trans!or ari so operatii intre discipline# Pe aceasta ,a"a se de"volta !or ele operationale a,stracte ale +andirii, se de"volta posi,ilitatile deter inarii lo+ice a relatiilor dintre !eno ene in cadrul unui siste deductiv si inductiv, se de"volta posi,ilitatea ur aririi lo+ice a trasaturilor si di!erentieri intre clase si !eno ene, se dter ina criteriile lo+ice ale clasi!icarii# Audecatile devin ai co ple0e @ dis2unctive, ipotetice, apodictice# Se de"volta spiritul critic al +andirii @ ca ur are a lo+icii si adancirii acesteia, a de"voltarii posi,ilitatii de a anali"a deter inarea inclusa in !eno ene, preci"ia +andirii# In perioada preadolescentei si adolescentei trecerea catre !or ele e0tensive, ver,ale ale +andirii lo+ice !ace necesara preluarea in ter eni personali a cunostintelor# Stilul uncii intelectuale constituie o aderare constienta, lo+ica la cerintele siste ati"arii, ca si ale lar+irii intereselor teoretice si practice si este dictat de volu ul si calitatea cerintelor activitatii scolare# Pe asura ce se de"volta siste ul in!or ativ de cunostinte ale preadolescentului si adolescentului se petrece o ierar/i"are latenta a valorii celor cunoscute, dar se ani!esta3 ai ales spre s!arsitul perioadei4 si pre!erinte, ur+ente, etc#, ceea ce o+lindeste aspectele caracteristice individuale ale !elului cu constiinta u ana pri este ceea ce%i vine din a!ara# Re!lectarea se petrece in od activ si selectiv# #imba$ul se deose,este la preadolescent si adolescent de perioadele anterioare prin ,o+atia si varietatea le0icului, precu si prin surprinderea sensurilor variate ale cerintelor# Incepand cu adolescenta creste +ri2a pentru e0pri area corecta a ideilor, precu si interesul pentru

utili"area !i+urilor de stil in li ,a2ul scris$ epitete, co paratii, personi!icari, eta!ore# Datorita lecturii diversi!icate, preadolescentii si adolescentii reusesc sa%si !or e"e un stil propriu de vor,ire orala si scrisa, a!ir adu%se din ce in ce ai pre+nant ca individualitati distincte# Le0icul preadolescentului contine nu eroase cuvinte le+ate de !actorul sen"orial, dar este sarac si i precis in anali"a proceselor interioare# La s!arsitul adolescentei, datorita unei e0periente de viata ai a ple si datorita i ,o+atirii voca,ularului, incep sa intelea+a si sa redea ai adecvat si cu ai ulta si+uranta procese psi/ice co ple0e# Imaginatia. O caracteristica a preadolescentei si adolescentei este de"voltarea are a !ortei de creatie, a capacitatilor ideative si a capacitatilor creatoare practice# In a!ara de i a+inatia reproductiva care a2uta in insusirea siste ului de cunostinte trans ise in procesul instructiv, se de"volta tot ai sensi,il i a+inatia creatoare, a carei aterial ce o ali entea"a preadolescenta si adolescenta il +aseste in realitatea in care traieste, trecutul istoric, diverse a intiri in le+atura cu propria persoana, anu ite actiuni u ane, atitudini, de!ecte, perspectivele pro!esiei, senti entul de dra+oste care incepe sa se ani!este# Prin creatiile lor, preadolescentii si adolescentiii isi e0pri a propriile 2udecati si atitudini in le+atura cu pro,le ele ce%i !ra anta pe ei, sau colectivul in care traiesc si conte poraneitatea# In repertoriul creatiti artistice se e0pri a e0u,eranta, ,ucuria, dra+ostea de viata, senti entul de iu,ire# O !or a speciala a i a+inatiei, strans le+ata de varsta adolescentei, este visarea @ proiectarea entala a personalitatii in situatii viitoare# Bisarea este un proces strans le+at de realitate, raportandu%se la dorintele lui le+ate de planurile de viitor, de pro!esie, de po"itie sociala# Dorintele de viitor sunt strans le+ate de interesele, aptitudinile, si siste ul de cunostinte ale adolescentului# Afectivitatea <aturi"area or+anis ului se ani!esta de o,icei cu o evidenta aturi"are intelectuala si a!ectiva a copilului# Biata a!ectiva se co plica si se diversi!ica, preadolescentul si ai ales adolescentul ad ira, iu,este, si te, visea"a, aspira, stie sa doreasca, are idealuri a!ective, ii intele+e pe cei din 2ur cu intentiile, reactiile acestora# Intensitatea, a ploarea si valoarea e otiilor, sint dependente de inse natatea pe care o au pentru adolescent diverse !eno ene, o,iecte, persoane# Doua directii apar ai i portante in de"voltarea +enerala a vietii a!ective $ %cresterea autono iei orale si a conceptiei orale a adolescentului %eroti"area vietii a!ective# Pri ul apect este le+at de viata si relatiile sociale, cel de%al doilea se re!era la aspectele individuale ale de0voltarii a!ectivitatii# Se de"volta

senti ente superioare @ orale, politice, estetice, intelectuale @ ,a"a lor de convin+ere de"voltandu%se datorita lar+irii cunostintelor oral%politice, datorita lecturii ,o+ate, a activitatilor culturale# Adolescentul devine un !oarte sever si pretentios 2udecator cu altii si cu el insusi# Senti entele ce corespund acestei perioade $ prietenia @ ,a"ata pe incredere, sinceritate, !idelitate, devota ent, intele+ere reciproca tovarasia @ idealiri co une, solidaritatea intre+ului colectiv senti ente intelectuale @ curio"itatea, ui irea, ad iratia, indoiala senti entul dra+ostei de unca, senti entul colectivis ului, patriotis ului senti ente de iu,ire @ se raportea"a intotdeauna la o persoana, care va cuceri nu nu ai un co ple0 de e otii, dar si pasiunile, a!ectele @ cu a a!ir at Rousseau, preadolescenta este perioada in care apar 5 pri ele pasiuni si pri ele !urntuni a!ective 6# %ointa. Este perioada in care se odi!ica devenind deose,it de ,o+at o entul deli,erativ al actului volitiv, cand intre otivele actiunilor s%a a2uns la o ierar/i"are, care este in stransa le+atura cu e0perienta in do eniul in care ur ea"a sa se actione"e# In luarea /otararii, preadolescentul este pro pt, dar la adolescent, ti pul este ai indelun+at, deoarece el re!lecta ai te einic asupra i2loacelor reali"arii actiunii precu si a consecintelor ce decur+ din aceasta# E0ecutia /otararii# @ Preadolescentul nu trece totdeauna i ediat la e0ecutia /otararii luate, ci adesea a ana indeplinirea celor propuse# Adolescentul da dovada de ai ulta perseverenta, scopurile actiunilor sale avand o otivatie ai puternica# Pe aceasta perseverenta se de"volta calitatile vointei$ initiativa, perseverenta, principialitatea scopului, etc# Interesele preadolescentului si adolescentului S!era intereselor se lar+este ca ur are a cresterii ori"ontului cultural si a i ,o+atirii e0perientei de viata# Interesele preadolescentului nu +ravitea"a doar in 2urul activitatii scolare, ci se e0tind si la alte do enii ale stiintei, te/nicii, artei# Interesele devin ai sta,ile, !iind le+ate de do enii ai cunoscute, sau spre care se ani!esta aptitudini evidente# Interesele devin ai constiente @ ele !iind ur arite cu tenacitate in vederea unui scop anu it# %active, e!iciente %au caracter selectiv %diverse din punct de vedere al continutului %interese co+nitive %interes pentru te/nica %interes pentru lectura %interese politico%sociale %interes pentru sport

%interes pentru unca# Aceste interese sunt ai ales la varsta adolescentei le+ate de idealul pro!esional# <otivele care%i deter ina pe adolescenti sa se oriente"e si sa% si alea+a o anu ita pro!esiune sunt$ %aptitudini pentru pro!esia respectiva %sansele de reusita in invata antul superior %posi,ilitati de casti+ %conditii de unca avanta2oase %posi,ilitati de a!ir are %dorinta de a !i util societatii si a raspunde unei co en"i sociale