ATENTIA VIZUALA

Omul traieste intr-un mediu hipercomplex, populat cu obiecte si forme

de o mare arietate! Adesea, acest mediu eoluea"a impredictibil, #enerand
situatii critice! $aca subiectul uman nu ia deci"ii adaptatie rapide, poate
pierde definiti sansa unui raspuns adecat! In fata acestor solicitari,
fiinta umana - ca si alte ietuitoare infraumane - dispune de un sistem co#niti
cu o capacitate finita, limitata de procesare a informatiei! $upa unele calcule
se pare ca anali"atorii sunt bombardati cu un olum de informatii de peste %&&!&&&
biti'secunda, pe cand capacitatea de procesare constienta a acestei informatii
se situea"a in (urul alorilor de )*-%&& biti'secunda! $in con(unctia
celor doua aspecte reale+ un mediu hipercomplex si o capacitate limitata de
procesare a informatiei apare necesitatea ecolo#ica si lo#ica a unor procesari
selectie a informatiilor din mediu! ,u alte cuinte, din multimea stimulilor
cu care este confruntat, sistemul co#niti selectionea"a doar acei stimuli care
au o aloare motiationala sau adaptatia semnificatia, supunandu-i unor
prelucrari ulterioare! -ecanismele psiho-fi"iolo#ice implicate in aceste
selectii au fost etichetate cu numele de atentie! $aca o fiinta ar dispune de
o capacitate infinita de procesare a informatiei - cum ar fi $umne"eu, de pilda
- atunci chiar in conditiile hipercomplexitatii mediului selectiitatea
procesarii ar fi superflua! Inesrs, daca un sistem co#niti cu suficiente resurse,
ar exista intr-un mediu artificial, sarac, o microlume populata doar cu
catea obiecte simple, oportunitatea unor mecanisme atentionale ar fi
iarasi ne(ustificata .e"i insa /!01! $e altfel, cel putin pana
in pre"ent, specialistii in IA concentrati pe constructia de sisteme
inteli#ente care functionea"a in microlumi sau medii strict standardi"ate
si care primesc informatia #ata selectata si codata de catre subiectul uman,
au aratat putin interes pentru problemele atentiei! ,a atare, cele mai importante
contributii la elucidarea acestor probleme au enit din partea psiholo#iei si
a neurostiintelor!
2e lan#a aceste constran#eri #enerale, alabile pentru procesarea
informatiei din orice modalitate sen"oriala, mecanismele atentiei i"uale sunt
reclamate din alte doua cerinte!
-ai intai, atentia i"uala e necesara pentru orientarea sacadelor
oculare! $upa cum se stie, la nielul procesarilor periferice, numai "ona foeala
are capacitatea de a surprinde detaliile fine ale stimulilor i"uali! Zona foeala
insa are dimensiuni reduse, ca atare discriminarea detaliilor fine ale
stimulilor i"uali trebuie suplinita prin sacade oculare! Aceste sacade nu sunt
insa aleatorii, ci orientate de factori motiationali! Ne miscam priirea
in functie de "onele de interes .2reda, %3441! Asadar, atentia - procesarea
selectia a stimulilor i"uali - determina miscarile oculare! 2rocesarea selectia
este o cau"a, nu un efect al miscarilor oculare! $e aici releanta inre#istrarii
miscarilor oculare in re"olarea de probleme! In mod normal, se
reali"ea"a /-0 sacade'secunda! Timpul necesar unei sacade este de aproximati
%& milisecunde! 5e"ulta ca ma(oritatea timpului este dedicata pentru fixarea
anumitor detalii ale stimulului! 6br7
Al doilea moti i"ea"a posibilitatea procesarii informatiilor parafoeale prin
comutarea atentiei in conditii de fixare .imobilitate1 a priirii! Acest
lucru a fost pus in eidenta printr-o serie de experimente efectuate de
8perlin# .%39&1, 5eees :amp; 8perlin# .%3491! Intr-unul din aceste experimente
.5eees :amp; 8perlin#, %3491, subiectii erau solicitati sa-si fixe"e priirea
intr-un anumit punct de pe displa<! O serie de litere erau pre"entate
in stan#a acestui punct de fixatie, in imediata ecinatate!
=recenta acestor pre"entari aria, intre 0,9-%/,0 litere pe secunda!
8ubiectii erau apoi solicitati ca, fara sa-si comute priirea, sa ofere relatari
despre catia itemi .litere sau numere1 pre"entati, de aceasta data, in
partea dreapta a punctului de fixatie! $upa aproximati )&& milisecunde, timp
necesar pentru comutarea atentiei, adica selectia unor stimuli care erau prelucrati,
diferiti de cei dintai, subiectii puteau relata despre itemii pre"entati
in partea dreapta a punctului de fixare a priirii, in conditiile
in care aceasta ramanea fixa! Asadar, comutand atentia in
conditiile imobilitatii priirii, putem prelucra si alti stimuli decat
cei din "ona foeala! -oran :amp; $esimore .%34*1 au descoperit posibilul substrat
fi"iolo#ic al acestui fenomen! Anterior, ei pusesera in eidenta existenta
unor detectori de trasaturi .)!%)!1 in cortextul i"ual, aria V0 la maimuta!
Apoi, maimutele din lotul experimental au fost inatate sa-si fixe"e atentia
.> sa procese"e selecti informatia doar dintr-un anumit punct, i#norand
orice alt stimul din campul i"ual1! $e fiecare data cand un anumit
stimul .ex+ o bara erticala1 aparea in "ona de fixare a atentiei, se
inre#istra o intensa descarcare a detectorului de trasaturi corespun"atoare!
,and insa acelasi stimul aparea in aceeasi po"itie pe retina,
dar atentia maimutei era fixata intr-o alta locatie, nu se constata nici
o actiitate bioelectrica in "ona detectorului respecti! $eci, neuronul
in cau"a detecta stimulul doar daca intra in campul atentiei
sale! 8impla pre"enta a stimulului intr-o re#iune retinala nu era suficienta
pentru detectarea sa! ,u alte cuinte, anumiti detectori de trasaturi se actiea"a
doar daca se recur#e la o procesare speciala, selectia a trasaturii respectie!
Amorsarea detectorilor de trasaturi de catre diersi factori motiationali sau
procese de anali"a descendenta face posibila procesarea informatiei, in
absenta comutarii priirii! Aceste re"ultate nu trebuie sa ne duca la conclu"ia
eronata ca actiitatea tuturor detectorilor de trasaturi ar fi determinata de
mecanisme atentionale .e"i )!*!)!1! Asa cum am aratat, in cea mai mare
parte actiitatea detectorilor de trasaturi este automata, precablata! $oar
o mica parte a lor cade sub incidenta mecanismelor atentionale! Intr-o
experienta clasica, ?ubel si colab! .%3*31, au aratat ca doar %&@ din neuronii
implicati in detectarea sunetelor de catre pisica .> detectori de trasaturi
pentru stimuli auditii1 sunt amorsati de mecanisme atentionale, restul aand
o functionare automata! Ei au si fost bote"ati, de altfel, neuroni de atentie!
$eci, exista doua tipuri de detectori de trasaturi+ a1 preatentionali .)!%!)!1;
b1 atentionali! 2rimii sunt implicati in procesarea primara a informatiei
i"uale si sunt mult mai numerosi decat cei din urma! 6br7
Luate impreuna, aceste date arata ca prelucrarea selectia a informatiei
e impusa de caracteristicile mediului si ale sistemului co#niti, ca aceasta
prelucrare orientea"a comportamente periferice precum sacadele oculare si ca
selectarea unor stimuli spre a fi supusi unor procesari mai elaborate se poate
face fara participarea nemi(locita a mecanismelor implicate in prelucrarea
primara a informatiei i"uale! 8electiitatea prelucrarii informatiei are doua
sensuri+ a1 selectia itemilor care sunt prelucrati, i"olarea lor de cei ce nu
sunt procesati; b1 selectiitatea procesarilor - pentru aceeasi cate#orie de
itemi, unii dintre ei sunt prelucrati mai intens, altii mai superficial! $eci,
cand orbim de atentie ca prelucrare selectia a informatiei, ne referim
atat la selectia itemilor, cat si la #radul .selecti1 de procesare
a acestora! Vom proceda la anali"a atentiei, pornind de la nielul implementational,
pentru a edea care sunt constran#erile impuse de structurile neurobiolo#ice
modelelor repre"entational-al#oritmice!6'p7
/!)! -O$ELA5EA ATENTIEI 6br7
La nielul al#oritmic si computational, problematica atentiei i"ea"a criteriile
pe ba"a carora se reali"ea"a procesarea selectia a informatiei, cum si unde
anume in arhitectura sistemului co#niti se reali"ea"a se#re#area informatiei!
In functie de raspunsurile la aceste intrebari s-au conturat trei
tipuri de modele+ a1 modelul filtra(ului :Auot;timpuriu:Auot; care considera
ca se#re#area procesarii informatiei se reali"ea"a la niel sen"orial, filtrandu-se
informatiilor stocate in memoria sen"oriala; b1 modelul filtra(ului :Auot;tar"iu:Auot;
- selectiitatea procesarii apare abia la nielul procesarilor superioare, centrale
ale informatiei; c1 modelul filtrelor :Auot;atenuante:Auot; se#re#area apare
la mai multe nieluri de procesare a informatiei! ,u alte cuinte, mesa(ul este
procesat, prelucrat in mai mica sau mai mare masura, deci atenuat , in
functie de capacitatea sistemului co#niti si de cerintele sarcinii!6'p7
-O$ELUL =ILT5ABULUI TI-2U5IU
2rima tentatia de a stabili unde si cum apare selectiitatea atentiei s-a
concreti"at in modelul filtra(ului timpuriu, propus de Croandbendt .%3*41!
8upus unor critici seere in ultimul deceniu, corectat sau contestat,
acest model continua sa ocupe pa#inile multor manuale traditionale, de aceea,
il om supune unei succinte anali"e! $! Croandbendt considera ca sistemul
co#niti uman - ca sistem de procesare a informatiei - poate fi repre"entat
schematic conform fi#urii /!%! 6br7
8timulii sunt receptionati la nielul anali"atorilor! Informatiile extrase din
prelucrarea la niel sen"orial a acestor stimuli sunt stocate intr-o memorie
de scurta durata sau sen"oriala .in modelul initial nu aparea distinctia
efectuata ulterior intre memoria sen"oriala si cea de scurta durata1!
,apacitatea acestei memorari era considerata practic nelimitata! 8electia era
facuta de mecanismele de filtrare! Informatiile care trec prin aceste filtre
sunt transmise printr-un canal cu capacitate limitata spre memoria de lun#a
durata! =iltrele sunt, de fapt, mecanisme care blochea"a procesarea unor informatii
faori"and prelucrarea preferentiala a altor informatii! ,u cat
aceasta procesare este mai elaborata, cu atat stocarea in memoria
de lun#a durata este mai persistenta! ,atea remarci merita facute in
le#atura cu acest model!
-ai intai, memoria de scurta durata este reificata in modelul
lui Croandbendt, adica este considerata ca un loc anume in spatiul psihic,
ca o functie a unei structuri anatomofi"iolo#ice specifice! Aceasta i"iune
este tributara influentelor dinspre tehnolo#ia computerelor de la acea data,
unde memoria de scurta durata aea o locatie precisa la niel de hardDare! O
multime de inesti#atii ulterioare au facut improbabila o astfel de ipote"a!
-emoria de scurta durata e, mai de#raba, acea parte din memoria de lun#a durata
temporar actiata! Ea nu este un loc , ci o stare temporara de actiare a unitatilor
co#nitie!
In al doilea rand, filtrele postulate de Croandbendt operea"a la
niel sen"orial! ,riteriile de selectie a informatiei releante'semnificatie
i"ea"a caracteristicile fi"ice ale stimulului .de aici denumirea de filtra(
timpuriu1! -a(oritatea datelor experimentale care au stat la ba"a acestui model
proin din experimente de ascultare dihotomica .,her<, %3*/1! Intr-un
astfel de experiment, subiectilor le sunt pre"entate concomitent doua mesa(e
auditie diferite, unul la o ureche, altul la cealalta! 8ubiectii sunt solicitati
sa-si focali"e"e atentia doar pe mesa(ul receptionat de una dintre urechi, pe
care or trebui sa-l reproduca ulterior cat mai exact posibil! $upa ascultarea
celor doua mesa(e, subiectii sunt chestionati, contrar instructiunilor anterioare,
asupra mesa(ului caruia nu i-au acordat initial atentie! 8e constata ca, in
mod re#ulat, subiectii implicati in experiment nu-si reamintesc continutul
sau semnificatia acestor mesa(e! Aceasta constatare ramane in i#oare
chiar daca o fra"a, de pilda, este repetata de /* de ori .-ora<, %3*/1! In
cel mai bun ca" subiectii pot retine eentuala pre"enta a numelui propriu inserat
in mesa(ul i#norat sau locatia sa - adica din ce parte a incaperii
se aude mesa(ul respecti! =enomenul a fost comparat adesea cu situatia pe care
o cunoastem din experienta cotidiana! $e pilda, cand, la o petrecere,
ascultam mesa(ul unui prieten, din multimea de mesa(e care sunt in mediu
receptionam, chiar neatenti fiind, unul in care e inserat numele nostru!
$e asemenea, subiectii din #rupul experimental au putut sa discrimine"e intre
o secenta de sunete fara sens si o fra"a cu sens, precum si daca mesa(ul a
fost rostit de o oce de femeie sau una de barbat!
=i#! /!%! -odelul filtra(ului timpuriu .Croandbendt, %3*41

Intrucat experientele de ascultare dihotomica aratau ca din mesa(ul
i#norat .pe care nu se focali"a atentia1 nu se retin decat caracteristicile
fi"ice, s-a tras conclu"ia ca se#re#area procesarii informatiei surine de timpuriu,
inca inainte de procesarea semnificatiei semantice a stimulului!
Informatia selectata este supusa unor procesari .semantice1 ulterioare si intra
in memoria de lun#a durata, putand fi reamintita ulterior! Informatia
neselectionata, procesata doar la nielul caracteristicilor fi"ice .ex+ intensitatea
sau locatia stimulului1 e uitata rapid! $aca doua mesa(e diferite rostite de
aceeasi persoana sunt pre"entate la aceeasi ureche, e foarte #reu sa se discrimine"e
intre ele! $aca insa ele sunt de intensitati sau frecente diferite,
ori daca sunt rostite de persoane diferite, aflate in locatii diferite,
focali"area atentiei asupra unuia din aceste mesa(e este mult usurata! In
conclu"ie, dupa Croandbendt, selectia informatiei se face, la nielul procesarilor
primare a informatiei, pe ba"a unor caracteristici fi"ice ale stimulului+ intensitatea,
frecenta, locatia sau modalitatea sen"oriala!6br7
8pre finele deceniului sapte, o serie de date experimentale au inceput
sa contra"ica eentualitatea unor filtre timpurii! Norman .%3931 intrerupe
experimentul de ascultare dihotomica pe la (umatatea timpului de ascultare,
cerand subiectilor sa relate"e ceea ce au retinut din mesa(ul i#norat!
In mod surprin"ator, se constata ca o parte importanta a mesa(ului i#norat
poate fi reamintit fara dificultate! Intr-un alt experiment, inteli#ent
conceput, -c Ea< .%3F/1 pre"inta la urechea pe care era centrata atentia subiectului
un mesa( ambi#uu! ,oncomitent, la cealalta ureche sunt pre"entati diersi itemi
care puteau determina modul in care este interpretat mesa(ul ambi#uu respecti!
5e"ultatele obtinute au pus in eidenta faptul ca interpretarea mesa(ului
ambi#uu este in functie de mesa(ul concomitent prelucrat automat .> fara
mobili"area atentiei1! $e pilda, interpretarea unui mesa( ambi#uu ca Geor#e
se apropie de banca este in functie de mesa(ul receptionat de cealalta
ureche, scoala sau cec ! -esa(ele receptionate inconstient determina interpretarea
constienta pe care o dam unor mesa(e ambi#ue! -esa(ele subconstiente se resimt
in semnificatia pe care o acordam unor mesa(e constiente ambi#ue, receptionate
concomitent!6br7
In fine, un alt experiment care merita mentionat in acest context
a fost efectuat de catia proaspeti absolenti de la Oxford, Gra< :amp;
Hedderburn .%39&1! Intr-un experiment de ascultare dihotomica ei au pre"entat
subiectilor un mesa( cu sens la urechea asupra careia trebuiau sa-si concentre"e
atentia, care era imediat urmat de un mesa( fara sens la aceeasi ureche! In
acelasi moment insa, la urechea i#norata era pre"entat un mesa( cu sens,
care continua mesa(ul de la prima ureche! In ciuda instructiunilor date
subiectilor de a-si focali"a atentia exclusi asupra unei sin#ure urechi, subiectii
relatea"a ulterior mesa(e hibride, re"ultate din combinarea mesa(elor cu sens
de la ambele urechi! $e pilda, daca la urechea pe care se centrea"a atentia
subiectul receptionea"a+ :Auot;8oarele straluce te pe cer:Auot; I :Auot;mesa(
fara sens:Auot; , iar la urechea cealalta se inre#istrea"a un :Auot;mesa(
fara sens:Auot; I :Auot;intr-o "i senina de ara:Auot;! Ulterior subiectii
pretind ca au receptionat la urechea dominanta , adica cea la care si-au focali"at
atentia, mesa(ul+ 8oarele straluceste pe cer intr-o "i senina de ara!6br7
Luate impreuna, toate aceste date experimentale duc la conclu"ia ca mesa(ele
la care nu suntem atenti pot fi procesate cel putin partial si sub aspect semantic,
fiind apoi stocate in memoria de lun#a durata! Altfel spus, exista o prelucrare
semantica inconstienta a informatiei! Aceasta conin#ere e intarita de
re"ultatele experimentale obtinute de Hri#ht :amp; colab! .%3F*1! In prima
parte a experimentului, de fiecare data cand subiectilor li se pre"enta
un anumit cuant, acesta era asociat cu un soc electric de intensitate
redusa! Ulterior, acest cuant era inserat intr-un mesa( .mesa(
non-dominant1 pe care subiectii trebuiau sa-l i#nore, atentia lor fiind focali"ata
pe un alt stimul! $esi nu puteau constienti"a pre"enta cuantului respecti
in mesa(ul non-dominant, de fiecare data cand acesta aparea, se
constata o modificare semnificatia a reactiei #alanice a pielii - ume"irea
palmei indicand un raspuns emotional!6br7
$aca se pot prelucra la niel semantic si mesa(ele care au fost i#norate, care
au iesit din sfera atentiei noastre, atunci inseamna ca mecanismele atentiei
selectie .filtrele1 operea"a intr-o etapa mai tar"ie a procesarii
informatiei! 8e#re#area procesarii apare dupa ce s-au prelucrat .partial1 caracteristicile
semantice ale stimulului!6br7
2ornind de la aceste re"ultate, $!A! Norman .%3941 a propus un model al filtra(ului
tar"iu!6'p7

/!)!)! -O$ELUL =ILT5ABULUI TA5ZIU
! =iltra(ul tar"iu .Norman, %3941

,onform acestui model, procesarea stimulilor la niel sen"orial .procesarea
primara a informatiei1 se reali"ea"a in mod automat! 8timulii din mediu
initia"a detectorii de trasaturi, care functionea"a, in marea lor ma(oritate,
fara implicarea atentiei! recunoasterea obiectelor presupune, insa, punerea
in corespondenta a trasaturilor detectate cu modelele stocate in
memoria de lun#a durata! Temporar, unele dintre aceste modele sunt actiate;
partea actiata a memoriei de lun#a durata formea"a memoria de scurta durata!
Aceasta actiare temporara este mentinuta selecti datorita unor mecanisme de
pertinenta care stabilesc ce informatii sunt releante, pertinente sub aspect
motiational sau pentru re"olarea unei probleme si, ca atare, reclama alocarea
atentiei! 8electiitatea interine dupa initierea procesarilor semantice! 2rocesarea
caracteristicilor fi"ice ale stimulilor se face nese#re#ationist! Toate mesa(ele
sunt prelucrate nediscriminati, in aceeasi masura, pana la nielul
prelucrarii unor caracteristici semantice! In acest moment, mesa(ele cu
aloare motiationala sau releante pentru sarcina, pertinente, fac obiectul
unor procesari mai laborioase, iar celelalte sunt i#norate! Atat mesa(ele
dublate de efort atentional, cat si cele receptionate pe canale alternatie,
subconstient sunt partial procesate semantic! Ulterior, mecanismele de pertinenta
selectionea"a informatia semnificatia sub raport motiational si ii asi#ura
o stocare pe o durata de timp mai indelun#at! Asa se explica de ce retinem,
de pilda, numele nostru propriu rostit intr-o conersatie la care nu suntem
atenti!6br7
$esi este mai comprehensi decat modelul lui Croandbendt, capabil sa explice
datele experimentale care puneau sub semnul intrebarii filtra(ul timpuriu,
modelul filtra(ului tar"iu nu poate explica catea fenomene bine-cunoscute!
$e pilda, daca filtrarea ar fi numai la niel semantic, atunci n-ar trebui sa
intampinam nici o dificultate in a discrimina net doua mesa(e
diferite pre"entate la aceeasi ureche, cu aceeasi intensitate, frecenta sau
locatie! Or, asa cum s-a aratat, aceasta discriminare este extrem de dificila!
6br7
,oncomitent, re"ultatele experimentale obtinute de A! Treisman .%393, %3441
au atras atentia asupra inflexibilitatii modelului filtra(ului tar"iu!
-ai intai, cercetatoarea americana a scos in eidenta faptul
ca detectarea unor trasaturi fi"ice simple este un proces preatentional, automat!
Experimental, pe un displa< erau pre"entate, cu un timp de expunere de catea
sutimi de secunda, o serie de fi#uri! 8arcina subiectilor era de a mentiona
- prin apasarea unei taste - daca un anumit stimul .stimul tinta1 a fost pre"ent
sau nu in aceste ima#ini! Alaturi de stimulul tinta erau pre"entati concomitent
o serie de alti stimuli, numiti distractori, a caror menire era de a in#reuna
discriminarea! Experimentul are doua modalitati! In prima modalitate subiectii
trebuiau sa identifice pre"enta unei fi#uri care se deosebea de distractori
printr-o sin#ura trasatura! $e exemplu, trebuiau sa mentione"e daca in
confi#uratia pre"entata pe displa< se afla un triun#hi! Un exemplu de astfel
de confi#uratie e pre"entat in fi#ura /!/a!6'p7
6p7=i#! /!/! ,onfi#uratii utili"ate de A! Treisman .%34416br7
6br7
In a doua arianta a experimentului, subiectii trebuiau sa identifice
pre"enta unui stimul tinta pentru a carui diferentiere din multimea distractorilor
era necesara luarea in calcul a doua trasaturi, in con(unctie lo#ica!
$e exemplu, discriminarea patratului alb din confi#uratia /!/b! reclama luarea
in considerare a doua caracteristici+ forma .> patrat1 si culoarea .>
alb1!6'p7
8e constata ca, odata cu inmultirea numarului distractorilor, timpul de
reactie ramane constant doar in ca"ul in care identificarea
se poate face prin procesarea unei sin#ure trasaturi .fi#ura /!/a!1! $impotria,
atunci cand identificarea reclama procesarea con(u#ata a doua trasaturi,
timpul de reactie creste linear odata cu cresterea numarului de distractori!
,u alte cuinte, procesarea unei trasaturi este preatentionala, automata, iar
procesarea unei con(unctii de trasaturi reclama alocarea de resurse co#nitie
speciale, deci este un proces atentional, neautomat! Extra#erea trasaturilor
indiiduale care necesita mecanisme co#nitie speciale, se reali"ea"a in
paralel, insa con(unctia sau combinarea lor este un proces serial! 6br7
Nu trebuie sa tra#em conclu"ia ca prelucrarea oricarei trasaturi fi"ice este
preatentionala! $upa cum am a"ut, exista doe"i neurobiolo#ice care arata ca
anumiti detectori de trasaturi se actiea"a doar daca suntem atenti la stimulul
care contine caracteristica respectia ./!%!1! Numarul detectorilor atentionali
este insa redus! In marea ma(oritate a ca"urilor, extra#erea unei
trasaturi este re"ultatul prelucrarilor preatentionale!6br7
In contextul de fata, experimentul inocat are insa si o alta semnificatie,
si anume, ca procesarea se#re#ationista a informatiei e pre"enta inca
de la nielul combinarii caracteristicilor fi"ice ale stimulului, ceea ce contraine
filtra(ului tardi! 6'p7
/!)!/! -O$ELUL =ILT5ELO5 ATENUANTE6'p7
$aca procedam la o anali"a epistemica a celor doua modele ale filtra(ului -
timpuriu sau tardi - constatam ca fiecare dintre ele poate explica doar o parte
din datele experimentale obtinute! Incercand sa nai#he"e intre
aceste modele extreme, A! Treisman a propus un model hibrid - modelul filtrelor
atenuante! Ideea de ba"a a modelului este ca filtrul nu functionea"a in
maniera discontinua .dupa principiul totul sau nimic1, ci mai de#raba atenuea"a
semnalele receptionate, procedand la selectii succesie, la dierse nieluri
de procesare a informatiei! 8timulii la care subiectul nu este atent sunt prelucrati
in mai mica sau mai mare masura, in functie de #radul de solicitare
a capacitatii de procesare a sistemului co#niti! $aca prelucrarea stimulului
la care subiectul este atent nu ridica dificultati deosebite pentru subiect,
celelalte mesa(e, din afara campului atentiei, pot beneficia de procesari
mai laborioase, chiar pana la nielul semantic! Asa se explica de ce,
dupa un anumit antrenament cu sarcinile de ascultare dihotomica, subiectii pot
relata tot mai multe lucruri despre mesa(ul non-dominant .> la care nu erau
atenti1!6br7
$impotria, daca mesa(ul dominant solicita o mare parte din resursele co#nitie
ale subiectului, procesarea mesa(ului non-dominant este mult redusa!6br7
-odelul filtrelor atenuante propus de A! Treisman concorda cu ma(oritatea datelor
experimentale obtinute pana in pre"ent! Inre#istrarea potentialelor
eocate a pus in eidenta faptul ca raspunsul bioelectric al creierului
este mai redus, mai atenuat, in ca"ul procesarii mesa(ului non-dominant
comparati cu procesarea mesa(elor dominante! ,omprehensiunea si casi-completitudinea
modelului filtrelor atenuante s-a obtinut cu pretul de"inte#rarii notiunii de
filtru! =iltrul deine, in acest ca", atat de #eneral, atat
de multidimensional, incat deine #reu de operationali"at! 2ractic,
intre# sistemul co#niti deine un mecanism de filtrare a informatiei!
BIBLIOGRAFIE:INTERNET