Neuropsihologie - Subiecte de examen

1.Obiectul de cunoastere al neuropsihologiei

Obiectul de cunoastere este interdisciplinar, este un domeniu in care viata psihica poate ajunge
palpabila si cunatificabila la nivelul reactiilor reflexe fiziologice, secretorii, motorii,senzoriale.
Originile explicatiilor neuropsihologiei sunt numeroase, dintre care cea mai importanta este mecanicista,
de fiecare data fiind cea mai la indemana, care incearca sa se ridice la nivelul fizicii moderne. Domeniului
neuropsihologiei ii corespunde o larga perspectiva de cuprindere a fenomenelor, una in care procesele
psihice se raporteaza la un suport organic, una care functioneaza asemenea unui veritabil organ de
cunoastere si este implicata in actiuni conativ-cognitive. Dar pt a ajunge aici explicatia np are la indemana
solutii diferite, unele impuse de insasi domeniul de cunoastere, altele care urmeaza o anumita traditie si
apartenenta la scoli sau curente traditional sau mai nou aparute.
2. Reflectarea psihic ca un dat fenomenal natural
Oricine fiin animal poate ajunge !n faa unei suprafee fizice reflexive !n care s se reflecte. O va face
cu receptorii si, cu mintea sa deopotriv. "ciunea de a se reflecta !n aceast suprafa, real sau virtual,
este natural, cu precizarea c pentru a se produce a fost !ntotdeauna nevoie de o activitate aparte, fcut
de un subiect, care c#nd reflect este !ncercat de stri cu o substanialitate subiectiv pe msur.
$Oglinda$ !n care subiectul se reflect a existat !n natur de c#nd lumea, !nainte de apariia omului, cine %i
cum !n ea s se reflecte asemenea %i s se recunoasc a corespuns unei activiti diferite, superior
organizate. &ealizarea acestei activiti a presupus un efort de creaie natural deosebit, care a debutat cu
sute de milioane de ani !n urm %i se continu %i !n zilele noastre. 'a s se produc, reflectarea implic
antrenarea unor mecanisme biochimice profunde, unele care se raporteaz la producerea %i perpetuarea
!ns%i a vieii !n natur, se raporteaz la activitatea organic a marilor viscere, cu deosebire la cea a
sistemului nervos, responsabil de ansamblul relaiilor organismului cu mediul !nconjurtor. (ucrarea de
fa %i-a propus s surprind aspecte mai interesante legate de producerea reflectrii, implicare !n acest
proces a diferitelor structuri ale sistemului nervos, realizat dintr-o perspectiv evolutiv, cum fenomenul
a aprut %i s-a dezvoltat, ca parte a organizrii tot mai perfecionate a sistemului viu.
3. De ce i cum se !palpea"! dimensiunea neurpsihofi"ioplogic a #ie$ii
(ucrarea aceasta pleac de la premiza c !n orice om exist o fr#m de nevoie de $palpare$ a psihicului,
de cunoa%tere a substanialitii necesare pentru ca reflectarea s se produc, ca o alternativ mcar la a o
considera ca pe o problem de credin, de exerciiu mnemotehnic, de exersare a definiiilor date
psihicului !n manuale. Dac acest psihic exist, !nseamn c poate fi %i palpat$, c are o structur a sa
proprie, o arhitectur a sa de construcie, care funcioneaz !n baza angajrii unor mecanisme, ca un
fenomen care se manifest deopotriv %i la animale, care la oameni are unele particulariti funcionale
difereniale. )alparea$ !n acest sens este expresia exercitrii unei nevoi aparte, de reproducere senzorial
a unui fenomen natural, al reflectrii, unul care este real %i are de fiecare dat substan subiectiv, care se
cere realizat cu aceea%i obiectivitate cu care sunt palpate %i evaluate celelalte fenomene naturale, fizice
sau chimice, care se produc !n natur. 'u toate c la $palpare$ psihicul ar trebui s fie acela%i pentru toi
cercettorii %i practicienii !n domeniu, acest lucru totu%i nu este a%a. 'auza se afl !n perspectivele
teoretice conceptuale %i experimentale pe care cercettorii speciali%ti %i le-au !nsu%it. *oi cercettorii au
ajuns la o concluzie comun+ !n starea de veghe, pentru rezolvarea problemelor curente ale vieii de
fiecare zi, se utilizeaz doar cca. ,-- . din multitudinea de celule %i circuite ale creierului uman. /n esena
ei o estimare real, dar care a avut darul de a-i intriga pe psihologi, cu deosebire pe cei care presteaz
lucrri exploratorii, de valorificare a capacitilor productivitii mintale. Declararea pur %i simplu a unei
asemenea valori sczute de solicitare a suportului organic neuronal al comportamentului, pentru ace%tia
!nseamn de a dreptul o ameninare, o anulare a raiunilor existeniale ale psihologiei !ns%i ca domeniu
distinct de cunoa%tere %i de aplicaie profesional. 'onceptual aceasta !nsemn o poart larg deschis
dualismului cartezian clasic, de desprire a sufletului de corp, a vieii psihice de cea neuronal - cu un
procent de , - - . psihicul ca %i cum nici n-ar mai exista0 !n momentul urmtor mai !nseamn o poart
larg deschis spre cutarea dup rdcinile extranaturale ale vieii psihice, spre cele sperate a fi gsite !n
zodii, !n horoscoape sau !n mi%carea stelelor. "cesta a fost numit de filozofi $paradox al evoluiei
mintale$. 1ste vorba de o $palpare$ !n care, reflectarea, identific#ndu-se cu planul organic sau corporal, !n
momentul urmtor se deta%eaz %i face din acesta un act con%tient, modelabil, planificabil etc. 2unt reacii
prin care comportamentul se reprezint %i se manifest independent de ce a !nvat omul de la prini sau
!n %coal, nu %i de echilibrul funcional necesar s fie meninut pe aceast cale primar cu mediul
!nconjurtor, acela%i din generaie !n generaie la fel. )entru a palpa$ ce se !nt#mpl !n creier !n timpul
activitii de reflectare, de procesare mental a unor situaii concrete, al aplicrii unor teste psihologice, s-
a fcut apel la tehnici perfecionate de scanare cerebral, realizate prin rezonan magnetic nuclear.
'reierul este format din uniti celulare neuronale, unde fiecreia le sunt date zeci de mii de disponibiliti
de interconectare. Deci, !n creier neuronii sunt acolo a%ezai, cum spunea foarte plastic 3. 4olu, nu ca
paiele !ntr-o cpi de f#n, ci !ntr-un mod organizat, altfel la diferite nivele de organizare ierarhic a
sistemului nervos central. Doar !n acest fel condiiile stimulative ale mediului - !n care cele care acionau
asupra organismului iniial se confundau cu cele care acionau asupra comportamentului - au putut s
ajung a fi, de fel, refectate psihic distinct0 ca ceea ce era reflectat pe pan psihic s aib valori stimulente
diferite, ca reflectarea unor ageni stimulatori din medii s ajung s-5 transpun pe subiect !ntr-o cu totul
alt lume semantic.
%. &aradoxul !e#olu$iei mentale! i de"#oltarea filogenetic a sistemului ner#os central
'onstatarea unei asemenea subsolicitri a creierului este un motiv serios ca psihologii s se simt derutai
%i ofensai. 'onceptual aceasta !nsemn o poart larg deschis dualismului cartezian clasic, de desprire a
sufletului de corp, a vieii psihice de cea neuronal - cu un procent de , - - . psihicul ca %i cum nici n-ar
mai exista. Declararea pur %i simplu a unei asemenea valori sczute de solicitare a suportului organic
neuronal al comportamentului, pentru ace%tia !nseamn de a dreptul o ameninare, o anulare a raiunilor
existeniale ale psihologiei !ns%i ca domeniu distinct de cunoa%tere %i de aplicaie profesional.
"cesta a fost numit de filozofi $paradox al evoluiei mintale$. 6i ca orice paradox este generator de
numeroase probleme, pentru a cror rezolvare tot ei recomand s fie cernut prin tunelul timpului, a celui
natural istoric %i nu doar social istoric. Din pcate cu formularea acestei probleme a $paradoxului
evoluiei mentale$ psihologul va mai trebui s zboveasc %i pe la alte discipline biologice, pe la cei cu
experien !n evoluia natural istoric a omului+ este locul unde nota paradoxal a fenomenului trebuie s
fie reidentificat %i clasificat odat %i pentru totdeauna ca fiind !ntradevr ceva cu totul inedit !n natur
sau ca fiind doar un produs mascat, rezultat al unor condiii stimulative aparte, care p#n acum nu au fost
luate !n considerare.

'. (i"iunea mecanicist )n neuropsihofi"iologie
1ste punctul de vedere cel mai la !ndem#n %i cel mai u%or de !mprt%it de oricine vrea s g#ndeasc
puin psihoneurologie. Din aceast perspectiv psihicul este conceput asemenea unei ma%inrii mai
complicate, ale crei constitueni neuronali reprezint elemente neanimate, cu nimic diferite de cele ale
motorului unui autoturism, de computerul personal din ultima generaie etc. /n aceast viziune sistemul
psihoneurologic funcioneaz pe baza legilor mecanicii, la o adic al electronicii, unde hrana este ingerat
din exterior spre a fi folosit ca surs energetic, una neesar efecturii unui act mental, care este
asemenea unui lucru mecanic, care se traduce prin pornirea %i exploatarea motorului ma%inii pentru a se
deplasa, al computerului pentru a memora, pentru a procesa etc. "pelul la o asemenea viziune
mecanicist are rdcinile filozofice ad#nci %i !ndeprtate !n timp. 1ste interesant de evocat c cea mai
reu%it evocare a limitelor viziunilor mecaniciste !n explicarea vieii psihice vine din !ns%i domeniul
biologiei. Desigur, aici este vorba de un domeniu interdisciplinar, unde punctul de plecare al acestei
interaciuni se afl la nivelul creierului, al sistemului nervos, al neuronului, al viscerului ... %i sf#r%e%te la
nivelul mecanismelor senzoriale, perceptive, mnezice, reprezentative ... de cunoa%tere.
*. (i"iunea #italist )n neurpsihofi"iologie
1vocarea unei alternative la concepiile %i soluiile mecaniciste propuse pentru explicarea fenomenelor
suflete%ti a avut loc deja tot din perioada antic. "ceasta a fost imaginat %i realizat de "ristotel, care
propune o soluie diferit. 1a const !n a conferi fenomenelor materiale %i suflete%ti o for de propulsie
deosebit, una capabil s pun !n mi%care ansambluri materiale %i imateriale, s le dea pur %i simplu
via. De%i, !n fond, o asemenea soluie se dovede%te dualist, ea a avut exclusivitate !n perioada evului
mediu %i s se bucure de agreare %i !n zilele noastre. 1vocarea viziunii vitaliste de explicare a fenomenelor
suflete%ti cunoa%te un interes aparte %i este apropiat perspectivei de abordare psihoneuroplogice. 'u
precizarea c, spre deosebirea de soluia mecanicist, aici nu doar se postuleaz pentru o for imanent
de propulsie vital a fenomenelor suflete%ti, ci le %i determin cauzal, ca expresie a unui nivel superior de
integrare adaptativ la mediu. )rimii pa%i au fost fcui c#nd %tiina propriu-zis a psihologiei !nc nu a
avut semnat actul ei de na%tere.
+. (i"iunea cibernetist )n neuropsihofi"iologie
1ste o viziune care s-a impus mai recent pe tr#mul psihoneurologiei %i !n str#ns legtur cu apariia
teoriei sistemelor, a informaticii %i a noii metodologii investigaive, a ciberneticii %i roboticii. (or li se
datoreaz un mariaj reu%it de cooperare dintre psihologie %i neurologie - %tiine altfel fundamentale,
!ncercate la acea vreme de tendine de fr#miare %i nicidecum de unire a lor sub un stindard cognitiv
comun. 7oua perspectiv de g#ndire astfel constituit a fost posibil, cu deosebire datorit teoriei
sistemelor, capabil s uneasc !n jurul ei domenii altfel separate, analoage !ns prin schimbul
informaional, evoluie %i finalitate 8iziunea cibernetic !n psihoneurologie pune accent pe informaie, pe
calitatea acesteia. De fapt, viziunea cibernetist a contribuit decisiv la fundamentarea psihoneurologiei ca
o disciplin interdisciplinar distinct, metodologia sa specific a servit la realizarea de sinteze de baz,
de reunificare a lor formal, sistemic %i informaional
,. (i"iunea cogniti#ist in neuropsihofi"iologie
'eea ce neurofiziologii au abandonat c#nd au declarat limita de doar de ,-- . de solicitare a activitii
cerebrale !n rezolvarea problemelor curente ale vieii psihice, poate deveni abia punctul de plecare pentru
analiza psihoneurologic, pentru cea proprie %tiinelor neurocognitive. "dic orice poticnire de natur s
trezeasc paradoxul evoluiei mentale este un bun pretext pentru evocarea interveniei organismului de
cunoa%tere. "ngajarea neurofiziologului !n explicarea unui raport de natur cognitiv este neobi%nuit.
)str#ndu-ne doar la nivelul molar de analiz, acesta doar cu mare dificultate va !ntrevede, de exemplu,
dincolo de reflexul rotulian, ca mecanism neuronal pentru dezvoltarea mi%crilor de mers %i o secven de
baz !n edificarea ierarhic a comportamentului. 1ste o viziune aprut consecin a sintetizrii mai
multor perspective de g#ndire proprii %tiinelor pozitive, filozofice, neurologice, clinice, cognitive %.a. De
aici a rezultat un consens teoretic, denumit modular elaborat !ntre tot at#tea puncte de vedere diferite -
iniiatorii de baz au fost+ filozoful 9. :odor, specialistul !n psihofiziologie ). &ozin, neuropsihologul 3.
4azzanica, specialistul !n psihologie cognitiv ". "llport %.a. )e de o parte se disting fenomenele
neuronale de mare complexitate de la nivelul scoarei cerebrale, pe de alt parte nevoia de potrivire la ele
a formelor tot mai elaborate de reflectare simbolic, de descifrare a mecanismelor de procesare
informaional, de accesare cognitiv a ceea ce este reflectat. 2-a plecat !n acest sens de la postulatul c !n
cursul evoluiei fiina uman a ajuns la un moment dat s posede mijloace proprii de procesare
informaional, crora li s-a acordat denumirea de $mecanisme computaionale$. )e unele dintre ele le
!mprim ca analoage cu ceea ce se !nt#mpl la animalele - cum ar fi percepia feei0 altele !ns sunt
proprii doar omului - cum este cea care se produce !n cazul unei analize gramaticale. 3ai mult, unele
dintre ele acioneaz la nivel molecular - cum ar fi detectarea receptiv a liniilor la nivelul receptorilor
vizuali, altele acioneaz la nivel molar - cum este controlul voluntar al mi%crilor.
-. .mplicarea categoriilor de instinct i inteligen$ )n explica$ia neuropsihofi"iologic
8iaa psihic aparine naturii %i ascult de legile sale de organizare. 'u c#t aici o fiin se afl pe o treapt
mai !nalt a ierarhiei de organizare a materiei vii, cu at#t aceasta va fi capabil s dezvolte forme tot mai
diverse de comportare0 cu c#t acesta va avea un sistem nervos mai bine dezvoltat, cu at#t
comportamentele dezvoltate vor fi mai disponibile la a se !ncrca cu substanialitate subiectiv, cu energii
de aciune specifice0 cu c#t aceasta va fi capabil de activiti mai interiorizate$ %i instrumentalizate$ cu
!nsemntate semnalizatoare %i semantic, cu at#t la ele adaptarea la mediu va fi cu at#t mai mult
dependent de intervenia unui organism de cunoa%tere distinct. )roducerea vieii psihice implic, desigur,
procese neuronale %i interneuronale, de interaciune cu mediul !nconjurtor. De la simplele reacii
nedifereniate !n raport cu aciunea agentului stimulator se ajunge la cele care vor asigura interiorizarea$
aciunilor psihic - care altfel ar trebui s cunoasc o desf%urare spaio-temporal, vor permite
instrumentalizarea nu doar a diverselor segmente ale corpului, ci %i a unor replici a acestora aflate !n afara
organismului, care poart !nsemnele celor organice, care au dob#ndit !nsemntate semantic. Din aceast
cauz chiar %i la animale satisfacerea unor nevoi primare ajunge ritualizat, care se produce doar !n raport
cu unii ageni stimulatori semnal$, mereu acea%i din generaie !n generaie.
1/. Descrie$i categoria conceptual de organism de cunoatere
Domeniului neuropsihologiei !i corespunde o larg perspectiv de cuprindere a fenomenelor, una !n care
procesele psihice se raporteaz la un suport material organic, una care funcioneaz asemenea unui
veritabil organ de cunoa%tere %i este implicat !n aciuni conativ-cognitive. Dar ca s ajung aici explicaia
psihoneurologic are la !ndem#n soluii diferite, unele impuse de !ns%i domeniul de cunoa%tere, altele
care urmeaz o anumit tradiie %i apartenen la %coli sau curente de g#ndire tradiionale sau mai nou
aprute. /n cele de mai jos vor fi reproduse principalele astfel viziuni, care !i !ncadreaz pe cercettorii !n
domeniu.
11. Disconfortul g0ndirii neurologice )n fa$a categoriei psihologice de 1ni#el superior psihic de
integrare adaptati#!.
;nul din obiectivele centrale ale neuropsihifiziologiei este acela de a identifica %i explica !nceputurilor
vieii psihice, domeniul de unde debuteaz interrelaia dintre ps<che - reprezent#nd o activitate de relaie
distinct %i autonom cu mediul !nconjurtor %i soma - ca fiind suportul neuronal organic al acestuia. 1ste
o relaie care se desf%oar pe baza a ceea ce s-a reflectat, care devine posibil doar de la un anumit nivel
de dezvoltare a sistemului viu, c#nd reflectarea dob#nde%te propria sa structur !n raport cu cele organice,
responsabil totodat de integrarea tuturor reaciilor cu mediul %i cu celelalte viscere, cu celelalte
segmente ale corpului. Descrierea sistemelor de relaie %i de !nceput$ ale reflectrii psihice, de unde
debuteaz manifestarea ei !n natur, presupune numirea elementelor sale organice de suport. &eflectarea
nu este un dat imuabil, ci unul procesual, psihogenetic, cu un traseu de evoluie distinct, cu momente
distincte, relevante pentru etapele pe care le-a parcurs perfecionarea sa, de la cea prepsihic %i p#n la cea
care a atins cote de !nalt rafinament discriminativ %i de diversitate.
12 Ni#elul prepsihic de reflectare i pefec$ionarea sistemului ner#os
:oarte muli oameni de %tiin de astzi au fost pu%i pe g#nduri de cugetrile lui "ristotel despre suflet din
antichitate, de faptul c el vorbe%te de un suflet vegetativ =anima vegettiva>, atribuit !n mod egal
animalelor %i plantelor. )uini psihologi au putut astzi relua %i dezvolta aceast idee a stagiritul, c
sufletul uman ar fi de sorginte vegetal %i s-o valorifice !n vreun fel !n zilele noastre.
8iaa animalelor presupune existena a dou proprieti comportamentale+ sensibiliatea %i mi%carea.
)#n la dob#ndirea unei disponibiliti reactive sensibile, de rspuns la ceea ce se !nt#mpl !n mediul
conconjurtor, distana este mare. &eflectarea sensibil este deci una pretenioas, care presupune
stabilirea unor schimburi funcionale cu o intensitate optim.
:enomenul de animare a organismului !%i are suportul !n activitatea metabolic fibrilar a unor esuturi
plasmatice primare - reprezentat de un lichidul gelatinos.
Din perspectiv filogentic mai trebuie evocat c celulele musculare au fost probabil primele tipuri de
celule difereniate de animare. 'elulele musculare prezint elemente cu prioritate evolutiv !n faa celor
nervoase, care asigur producerea primar a contraciei, care-%i pstreaz %i-%i amelioreaz performaneele
!n cursul filogenezei
"l doilea pas de difereniere a aciunilor animative se raporteaz la un mecanism bicelular distinct, care
!%i anun prezena la meduze sau !n tentaculele unor polipi.
"l treilea pas important pentru realizarea mi%crii l-a constituit apariia unor noi tipuri de celule epiteliale.
13. &lasticitatea comportamental i de"#oltarea filogenetic a sistemului ner#os
'omportamentul probeaz astfel c animalele pot fi m#nate de ceva care se afl dincolo de nevoia
neaprat de a supravieui, de a se reproduce. /n respectivele situaii comportamentul se desf%oar sub o
not caracteristic de emancipare, de a face %i altfel dec#t o impun structurile somato-morfologice.
)roblematica plasticitii %i flexibilitii comportamentului animal deseori se vrea epuizat simplist, fr
invocarea legturii cu celelalte dou proprieti fundamentale ale sistemului viu, cu supravieuirea %i
reproducere. "dic un animal se comport !ntr-un fel sau altul pentru c !i este foame, sete ... sau
urmre%te s se reproduc.
1%. &lasticitatea comportamental - caracteri"are general
)roblematica plasticitii %i flexibilitii comportamentului animal deseori se vrea epuizat simplist, far
invocarea legturii cu celelalte dou proprieti fundamentale ale sistemului viu, cu supravieuirea %i
reproducere. "dic un animal se comport !ntr-un fel sau altul pentru c !i este foame, sete ... sau
urmre%te s se reproduc. 8a reflecta cu prioritate stimulului cu aceast !nsemntate %i acioneaz !n
consecin. /n ceea ce prive%te legtura dintre proprietatea plasticitii %i integritatea funcional a
sistemului nervos, 4ardner vorbe%te de un anume principiu funcional, de cel !n raport cu care sunt
cuantificate neuronal efecte comportamentale pentru o durat de solicitare mai mare. /n acord cu acesta
producerea unei alterri !n structura sistemului nervos va putea avea efecte comportamentale imediate0
altele !ns vor ajunge s fie constatate doar dup mult vreme dup intervenie. De exemplu, ca rezultat al
unor intervenii pe anumite zone din creier va consta !n alterarea unor funcii acolo localizate.
1'. Reacti#itatea instincti# a animalelor cu sistem ner#os difu" i ganglionar
"nimalele pot s reflecte lumea !nconjurtoare at#t c#t zestrea lor senzorial le permite. Deja la
celenterate se nasc primele !nceputuri$ ale unei reflectri senzoriale, cele care ulterior se vor !ncrca cu o
bogat substanialitate subiectiv. 2-a apreciat astfel nu numai pentru c aceste organisme au ajuns deja
dotate cu nervi, dar %i pentru c !n comportamentul lor pot fi identificate prime transformri
comportamentale caracteristice, unele produse !n raport cu proprietile stimulente senzoriale ale
obiectelor. Desigur, ceea ce se reflect se pstreaz !nc la un nivel pre-psihic primar, implicarea !ns a
mecanismelor neuronale este fr echivoc pentru evoluia ulterioar a comportamentului.
'ontrar diferenelor morfologice dintre corpurile lor, polipii %i meduzele duc o via acvatic
asemntoare. 'orpul ambelor este dotat cu dou relee de celule nervoase direct implicate !n efectuarea
mi%crilor+ ectodermul - ca av#nd un epiteliu de protecie echipat at#t cu celule nervoase, c#t %i celule
musculare0 endodermul - reprezent#nd o structur celular care se leag de cavitatea digestiv.'ele dou
categorii de celule sunt separate !ntre ele de o membran fin, mucilaginoas numit mesoglee. (a
animalele cu un sistem nervos ganglionar au putut fi identificate elementele unei direcionri a reaciilor
reactive, canalizate dup modul de organizare filogenetic a sistemului nervos.
"ici se distinge viitorul traseu de diviziune structural a acestuia, dintre o activitatea neuronal
ganglionar plasat, pe de o parte !n zona cefalic a corpului, responsabil cu recepia de conexiuni aflat
la $periferia$ organismului, iar pe de alt parte o alta abdominal, responsabil cu evenimentele din
$interiorul$ organismului.
1*. Descrie$i saltul e#oluti# reali"at de comportamentul animalelor cu sistem ner#os central
1voluia %i diversificarea formelor de via din natur a fost concomitent cu cea a dezvoltrii %i
diversificrii formelor de comportare, cu deosebire a celor de mi%care. (a unele specii de animale, a%a
cum s-a remarcat %i pe trepata evolutiv a artropodelor, perfecionare sistemelor de mi%care a atins cote
extreme. 1ste !ns interesant de remarcat c aceast specializare a formelor sau structurilor de mi%care
nu se afl !n legtur cu evoluia vieii %i comportamentului !n natur. ?iologii sistematicieni vorbesc de
aceast inadverten chiar ca de o lege care guverneaz !n !ntreaga natur.
1voluia vieii %i a comportamentului !n natur este secvenial, caracterizat prin discontinuitate, marcat
de salturi remarcabile, completate prin fonemene regresive remarcabile. )rocesul evolutiv din natur s-a
raportat mereu la situaiile !n care la unele specii de animale a putut venit creator cu ceva nou, chiar cu
ceva nespecific, care asimilat populaional a putut decide direcia !n care s evolueze viaa. "ciunea
creatoare din natur s-a raportat !ns direct proporional cu implicarea specializrilor tot mai mari
realizate la nivelul dezvoltrii sistemului nervos. 1ste viscerul destinat s gestioneze imprevizibilitatea
aciunilor stimulative ale mediului, capabil cauzeze transformri la toate nivelele de organizare a vieii
animale, s articuleze aciunile reglatoare pe msura condiiilor stimulative ale mediului. De exemplu,
specializarea de peste o sut de milioane de ani a mi%crilor albinelor, se raporteaz direct la condiiile
stimulative antrenante ale polenului florilor, care au rmas de atunci mereu acelea%i. Orice schimbare !n
condiiile stimulative ale mediului !n care triesc albinele are atrage dup sine decimarea acestora ca
form specific de via. "lte specii de animale !nt#mpin producerea unor schimbri stimulative de acest
fel cu un activism mai crescut, care implicit !nseamn o %ans !n plus ca ele s supravieuiasc %i s se
perpetueze.
"cea%i specializare extrem este atins la vieuitoarele care %i-au !nsu%it forma de mi%care viermiform. O
mi%care compus din contracii succesive produse de grupele musculare dispuse simetric de o parte %i de
alta a axului corpului. )entru respectivul nivel viermiform de organizare %i evoluie a vieii mi%carea
dezvoltat a reprezentat o culme de perfecionare, superioar prin eficien mi%crilor dezvoltate de
artropode, vieuitoarelor de pe treptele inderioare ale filogenezei. 2-a !nt!mplat !ns ca mi%cri care s-au
abtut de la aceast form s poat fi mai bine gestionate de un sistem nervos centralizat, care acestor
mi%cri le-a conferit o form sau o structur distinct %erpuit. 3i%care !n care diversele secvene de
mi%care dob#ndesc o emancipare %i autonomie !n raport cu mi%carea !n form viermiform sau pulsatorie
a celenteratelor sau viermilor.
7iciodat o alt specie de animal de pe o treapt evolutiv inferioar n-a executat o mi%care %erpuit, care
pretinde o nou disponibilitate reactiv, una de realizare a unor prime coordonri importante pentru
evoluia ulterioar a comportamentului. )entru c mi%carea %erpuit presupune deja angajarea %i
dezvoltarea unui mecanism neuronal mai perfecionat de comand %i control, cu care se realizeaz o
deplasare mai eficient. /ar aceast tendin !n lumea animal a fost identificat pentru prima dat la
"mphioxus, un animal cu corpul alungit, construit din segemente corporale mai bine conturate dec#t este
realizat la viemii anelizi. 2pre deosebire de viermi, "mpfioxul a putut realiza contracii alternative de o
parte %i pe alta =st#nga %i dreapta> a corpului. @n acest fel corpul animalului este !mpins !nainte, o mi%care
de !naintare care se va defini de acum ca %erpuit, ca fiind totodat %i mai eficient dec#t cea viermiform.
2-a considerat c structurarea nervoas centralizat de coordonare %erpuit a mi%crilor, reprezint
premiza organizrii pe un plan superior a transmisibilitii peste generaii a mi%crilor effectuate. 1ste o
mi%care cu eficien crescut !n deplasare care va deveni proprie multor specii de animale =amfibieni,
pe%ti>, fiind !ntrit %i susinut de progresiva centralizare evolutiv a sistemului nervos central.
1+. Superioritatea mecanicii micrilor !.nteriori"ate! i cefali"area e#oluti# a sistemului ner#os
)roducerea masiv a cefalizrii nervoase presupune explicaii justificative. "cestea de regul se opresc la
diverse structuri anatomice, puse !n legtur cu diverse condiii stimulative. "stfel, s-a considerat c pe o
anumit treapt de dezvoltare a sistemului nervos, a disponibilitilor reactive de coordonare a mi%crilor,
se ajunge !n situaia !n care la condiii echivalente s fie mai avantajos ca reacie s nu fie emis dec#t s
fie emis0 ca aceasta s fie mai avantajos s fie am#nat dec#t promt efectuat. 2unt situaiile !n care
disponibilitatea alternativei reactive, de a angaja sau nu mi%carea s !nsemne un pas important !n evoluia
comportamentului. ;n lucru care ca s se poat realiza, necesita cu obligativitate o zestre reactiv
neuronal de suport. )entru c o mi%care am#nat corespunde unei aciuni diferite dec#t cea care nici nu
s-a putut efectua0 pentru c o mi%care am#nat reprezint premiza sau antecamera Ainteriorizrii
=mentale> a acelei mi%cri, am#nate doar !n raport cu efectul previzibil al mi%crii. O aciune posibil doar
c#nd pentru efectuarea acesteia exist suportul neuronal ca s fie efectuat.
Dar situaiile stimulative de am#nare sau de anticipare reactiv presupun angajarea unor aciuni
Ainteriorizate, la cele reale de mi%care, secretorii sau viscerale. ;nele dintre ele deci implic funcii
vitale precum sunt reaciile circulatorii, respiratorii, hormonale de diferite feluri etc. "cestea exprim
faptul c schimburile funcionale cu mediul nu sunt doar mecanic reactive, ci %i de plasare a activitii pe
trasee de deplasare, de secreie interiroizat, cu substan subiectiv bogat, afectiv, conativ %i
cognitiv. 1le sunt posibile graie centrilor de comand din structurile corticale, cu centrii %i conexiunile
lor specifice, de fixre a experienei individuale, de valorificare a acesteia !n situaiile stimulative. Dintre
acestea pot fi amintii rinencefalul, talamusul, sistemul limbic, hipotalamusul %.a, structuri a cror apariie
%i dezvoltare face parte din procesul de cefalizare %i se disting formaiuni paleocefalice ale creierului.
1,. 2orticali"area morfogenetic a sistemului ner#os i mecanica micrilor !.nstrumentali"ate!
@n ordine recurent mi%crile sau secreiile de diferite feluri ajung s-%i mreasc considerabil eficiena.
7u numai c au devenit mai !ndem#natice sai selective, dar au dob#ndit disponibilitatea de a se !ncrca cu
mai mult !nsemntate, de a fi purttoare a unor simboluri cu valoare semantic. :enomenul a fost
posibili graie creeri unei noi disponibiliti reactive, a unei noi direcii de specializare a rspunsurile.
2uportul organic al acestora s-a aflat !n morfogeneza de corticalizare a neocefalului, de perfecionare %i
difereniere a structurilor cortexului cerebral. )e aceast baz reaciile diverselor segmente de corp
dobndesc valene Ainstrumentale, de se raporta la aciunea unor ageni stimulatori cu valoare de simbol,
cu valoare semantic. O disponibilitate reactiv necunoscut anterior !n filogenez, de plasare a activitii
pe traseul unor operaii reflexive cu o dinamic aparte, gestionate de reele neuronale !n care ordinea
natural a lucrurilor formal se suprapune ce cea Alogic.
A/nstrumentalizarea reaciilor debuteaz la )rotomamifere, cu care s-a deschis o nou etap !n evoluia
comportamentului. :r#nturile sau cioburile de Ainstrumente de care ele dispun !%i dovedesc deja eficiena
!n cadrul luptei pentru existen, !n selectarea caracterelor avantajoase. 1le nu se mai disting prin corpul
lor masiv, ci prin a fi !ndem#natice, cu o dinamic comportamental aparte, cu control intenional asupra
ceea ce fac+ altfel ajung s-%i procure hrana, altfel se feresc de du%mani, altfel !%i !ngrijesc progenitura
Orientarea lor dob#nde%te valene reflexive, cu !ncrctur afectiv, conativ %i cognitiv. 1ficiene
aciunilor este dependent de ceea ce A%tiu c le asigur reu%ita, care se reine ca experien specific %i
se transmite peste generaii. *otul este posibil datorit disponibilitii asigurate de corticalizarea
morfogenetic a scoarei cerebrale.
A/nstrumentalizarea verbal a mi%crilor are larga disponibilitate de a a !nla actul de reflectare spre
sfera !nalt a conduitelor inteligente. 1ste o !nlare sau desprindere ce are la baz anterioare
Ainteriorizri al aciunilor, de dep%ire a Alogicii severe a instinctului, de care rm#ne legat totu%i prin
genez. De aceea activitile de acest fel conteaz pe o intens activitate cerebral, de interaciune dintre
formaiunile paleocefalice %i cele neocefalice ale creierului, pe sinteze care au loc cu deosebire !n zonele
de asociaie %i proiecie a cortexului cerebral. Originile acestui mod instrumentat verbal de aciune se afl
!n cel corporal, dar !nceteaz de a se reduce la acesta, spre a se individualiza !ntr-o lume semnalizatoare
semantic proprie doar omului.
1-. .ritabilitatea ca ni#el psihogenetic primar de reflectare sen"orial
/ritabilitatea simpl este expresia unui raport organism-mediu, esenial pentru producerea de fel a vieii.
&eacia de rspuns iritant este difuz nespecific, nedifereniat. "ceasta este expresia modificrilor ce
au loc !n organism care este !n acela% timp analizator %i executor. *otodat iritabilitatea nu !nseamn
reacia dat la aciunea oricrui agent stimulator, ci numai la cei cu o anumit semnificaie deja biologic
vital pentru hrnirea sau aprarea organsimului.
(a !nceput iritabilitatea se poate manifesta !ntr-o form rudimentar %i grosier. "tunci ea este difuz, !n
sensul c se !ntinde !n toat citoplasma celulei0 ea este %i grosier pentru c se manifest fr selectivitate
fa de agenii stimulatori fizici %i chimici. "dic pentru diver%i ageni stimulatori rspunsul este acela%i,
de apropiere sau de deprtare. )oate fi !nt#lnit la nivele inferioare ale filogenezei, la ameube sau la
spongierii lipsii de celule nervoase. )e baza acestei proprieti aceste animale dob#ndesc informaii %i
reacioneaz !ntocmai la agenii stimulatori. 'u at#t mai bine o vor face animalele cu un sistem nervos,
aflate !ntr-o stare primar de dezvoltare. De exemplu, celulele nervoase ale metazoarelor sunt superior
iritabile, fiind specializate !n exerciiul tuturor funciilor dependente de iritabilitatea protoplasmatic.
&eflectarea, se raporteaz la o stare distinct de iritabilitate a centrilor nervo%i, cu funcie integrativ %i de
transmitere a mesajelor senzoriale recepionate, preluate !n aceast form difuz %i transmise prin nervi
unor instane de procesare superioare. "stfel iritabilitatea se pstreaz ca o proprietate elementar
primar, completat de funciile unor sisteme neuronale superioare, ca %i a articulaiilor funcionale ale
acestuia. 'hiar %i dup apariia unor proprieti reflexive distincte superioare ca excitabilitatea %i
sensibilitatea, care a fost posibil pe baza dezvoltrii filogenetice a sistemului nervos central,
!nsemntatea iritabilitii se pstreaz+ iritabile rm#n %i celulele nervoase, ca %i centrii nervo%i la
impulsurile primite de la nervii centripei0 iritabili rm#n %i efectorii de diferite feluri la impulsurile
Anespecifice ce pot aciona asupra nervilor.
2/. &roprietatea excitabilit$ii i de"#oltarea sistemului ner#os central
1xcitabilitatea este o proprietate reactiv, proprie unor organisme, esuturi sau elemente de esuturi, de a
putea rspunde !ntr-o manier distinct %i tranzitorie caracteristic la aciunea unor ageni stimulatori
externi sau interni, unii naturali, alii artificiali etc. 1ste expresia unui nivel superior de reflectare, care
dep%e%te schimburile funcionale proprii iritabilitii. 'eea ce astfel se reflect, deja se raporteaz la un
anume obiect generalmente accesibil, adic suportat de un proces fiziologic, care se manifest prin
activitatea funcional distinct a unei celule, a unui esut, a unui organ, care intr !n funciune la aciunea
unui factor exterior sau interior organismului. (a nivelul sistemului nervos se deosebe%te o excitabilitate
direct, de o alta indirect. (a nivelul animalelor superioare se vorbe%te de veritabile sisteme de excitaie,
localizai la nivelul centrilor reflec%i %i ai conexiunilor acestora. 1xcitabilitatea astfel generat poate
cuprinde !n mod egal esuturi sau organe, s cauzeze secreii sau rspunsuri motoare, toate reprezent#nd
un rspuns reflex la multitudinea de ageni stimulatori interni sau externi, unii acion#nd cu regularitate,
alii doar accidental.
De asemenea, la nivelul comportamentului global al omului se vorbe%te, de o stare de excitabilitate
psihic ca de o trstur de personalitate. (a persoanele cu acest caracter se constat unele caractere
comportamentale distincte, cum ar fi aceea a unei apariii %i accelerri mai rapide a unor procese psihice0
respectivele persoane sunt cunoscute ca av#nd un debit verbal mai crescut, printr-o mobilitate crescut a
mimicii feei, prin asociaii artificale de cuvinte, frecvent !nsoite chiar de insomni etc.
21. &roprietatea sensibilit$ii i de"#oltarea superioar a sistemului ner#os central
'eea ce se reflect !n cazul senzaiilor are un coninut substanial subiectiv mult mai bogat, cu influen
profund %i complex asupra comportamentului, de plasare a activitii pe trasee spaio-temporale de
complexitate crescut. )ropriu-zisele senzaii implic o activitate refelxogen complex, o interaciune
sinergic a diferiilor centrii nervo%i ai scoarei cerebrale, conteaz pe interaiunea dintre excitaiile
diferitelor zone reflexogene din creier, pe infraciunea dintre zonele de proiecie receptiv a agenilor
stimulatori externi %i cei interni, pe interaciunea dintre centrii reflexogeni constituii recent !n cursul
evoluiei ontogenetice, ca zone de asociaie, cu centrii reflexogeni integratori ancestrali integratori ai
vieii afective, care asigur transmiterea !nsemntii peste generaii a unor ageni stimulatori. )entru
psihologi producerea sensibilitii este o funcie dependent de motricitate e care o faciliteaz. &elaia
dintre sensibilitate %i motricitate se situeaz la dou niveluri+ la cel macrosistemic care vizeaz relaia
organism-mediu %i la nivelul microsistemelor al analizatorilor - ).)opescu-7eveanu>. 2ensibilitatea se
formeaz %i se perfecioneaz !n cursul vieii !n str#ns legtur cu motricitatea la nivelul tuturor
modalitilor senzoriale
22. (ia$a psihic raportat la caracteristicile morfologice i func$ionale ale neuronului
8iata psihica debuteaza chiar de la nivelul activitatii metabolice a fiecarui neuron din cele peste -B de
miliarde de celule nervose ale omului."ctivitatea metabolic a acestora asigura exercitarea functiilor de
relatie ale organismului cu mediul.'u exceptia lipsei procesului de mitoza, din care cauza nu se poate
reproduce, metabolismul celulei nervoase este acelasi cu a oricarei alte celule din organism.
)sihoneurologic, intereseaza cu deosebire activitatile metabolice responsabile de generarea si conducerea
impulsului nervos, la receptionarea unui semnal neuronal, cum experianta este retinuta ca o experienta
traita.Diferit decat intr-un conductor fizic, transmiterea impulsului nervos se realizeaza pe baza unor
mecanisme proprii ascultand de principiul Atotul sau nimicdiferit decat de transmiterea impulsului in
conductor fizici, impulsul nervos intra intr-o stare refractara absoluta.
O analogie pentru legatura dintre viata psihica si cea metabolica, a celulei nervoase este aceea a unei
melodii si tehnologia de fixare a acesteia pe banda magnetica sau de celuloid.
4ratie activitatii metabolice a celulei nervoase, orice celula nervoasa, din orice extremitate sau segment
periferic al organismului poate intra in legatura cu o alta celula din alta extremitate a organismului si ca
un tot unitar, sa se subordoneze necesitatii de reflectare unitara a agentilor stimulatori din mediul
inconjurator sau din interiorul organismului.
23. !3ecanica! transmiterii transinaptice a impulsului ner#os i codificarea semnalelor
*rebuie menionat c s-a mai demonstrat c dup transmiterea impulsului, dup !nregistrarea
corespunztorului potenial de aciune, nervul intr !ntr-o stare de inexcitabilitate total, numit perioad
refractar absolut. 1ste o faz ce urmeaz altora perioade relative de transmitere, delimitate de praguri.
/ar aceste perioade refractare sunt considerate ca fiind de natur metabolic, necesare restabilirii
proprietilor de excitabilitate ale celulei nervoase. ;n fenomen care deja !n cazul conductorilor fizici
lipse%te. 3ai mult, din perspectiv biologic s-a apreciat c generarea %i transmiterea impulsurilor prin
nervi, ca %i apariia perioadei refractare sunt rezultatul unui proces metabolic celular activ.
2%. 2onsumul de droguri - #ulnerabilitate morfologic neuronal sau psihologic 4
Drogurile actioneaza biochimic molecular. "cestea ataca nu numai mecanismele moleculare transinaptice
de procesare neuronala senzoriale ci se pe cele de organizare superioara a activitatii pshicice, functiile
conativ cognitive. Drogurile au proprietatea de a perturba activitatea metabolica a celului nervoase, cea de
transmitere sinaptica a impulsului nervos. Drogurile deci acioneaz foarte precis asupra mecanismelor de
transmiteretransinaptic a impulsurilor nervoase fr ca acestea s se poat apra de ele. /ar aciunea lor
aici este de a dreptul pervers, !n sensul c !%i exercit efectul prin a se potrivi %i de a se substitui
secreiilor neurotransmitoare naturale, adic la Afiletul %urubului din Acuplul cu piulia0 acioneaz aici
asemenea unei chei false, crei funcii i se substitue !n agrenajul !ncuietorii unei u%i, unde nu numai c
face dispensabil folosirea Acheii originale, dar prin exercitarea efectelor lor specifice duce la distrugerea
progresiv a !ntregul mecanism de Acuplare.
2ubstituindu-se secreiilor naturale, acestea !nceteaz s se mai produc c#nd organismul nu mai prime%te
drogul. "stfel apare fenomenul de dependen, trit prin dureri insuportabile la nivelul !ncheieturilor,
locul de jonciune transinaptic a transmiterii impulsului.Oamenii din vremuri stravechi foloseau
substantele din categoria endorfinelor, cum sunt heroina si opiul pt alinarea durerilor, acestor stari
afective profunde cauzate de actiunea unui agent patogen sau nociv.
Descopeprirea ca substantele din aceasta familie reproduc si imita substantele neuro-transmitatoare
naturale de la nivelul creierului a deschis larg poarta cercetatorilor in directia folosirii lor sistematice si
controlate in medicina de anestezie. :olosirea lor deci sub control medical poate preintampina aparitia
fenomenelor de dependenta. 2ubstanele care au influen asupra activitii mentale, care influeneaz
starea de spirit a subiectului au fost numite substane psihoactive.
1fectele lor se !ncearc a fi raportate la modificrile ce au lor la nivelul a diver%i neurotrasnmitori. @n
marea lor majoritate substanele care au influen asupra sistemului nervos !%i exercit aciunea la nivelul
sinapselor. "colo !n schimb !%i pot exercita influena %i o seam de ale multe substane psihoactive
artificiale, cu acelea%i efect de substituire a activitii neurosecretoare naturale, cu blocarea secreiei
naturale de neurotrasnmitori, alter#nd mecanismul lor natural de cuplare, prin asta perturb#nd adesea
ireversibil conducerea normal %i specific a impulsului nervos.
Drogurile au aceast proprietate de a mri sau de a diminua artificial productivitatea de neurosecretori
necesar transmiterii normal naturale a impulsului nervos.7umeroase alte cercetri interesante de
psihofarmacologice au fost !ndreptate spre studierea legturii dintre secreia de clorpromazin, de
dopamin %i instarearea strii maladive al schizofreniei %.a.
De altfel terapia neurologic %i psihiatric a multor maladii mentale are ca scop ameliorarea activitii
metabolic a celulei nervoase, a funciilor principale ale acesteia, cu efecte directe asupra eficienei
activitii de reflectare psihic.
2'. 5nalge"icele i suspendarea sensibilit$ii dureroase
1timologic, noiunea de anestezic provine din cuvintele grece%ti $an$ C care !nseamn far %i cuv#ntul
$aisthesis$ C care !nseamn senzaie. 2unt substanele grupate sub aceast denumire care !%i exercit
efectele asupra reflectrii psihice senzoriale !n dou moduri+ generalizat %i local. 2unt substane care se
administreaz local, !n concentraii optime, !n apropierea unor reele sau plexuri nervoase, pe terminaii
nervoase, care au rolul de a inhiba generarea %i conducerea impulsului nervos !n respectiva zon. 1fectul
principal const !n pierderea sensibilitii dureroase. ;neori ea este completat %i de paralizie muscular
local. "nalgezicele locale au aciune periferic %i deci nu cauzeaz pierderea con%tiinei.
Durata de aciune a anestezicelor locale depinde de liposolubilitatea acestora %i variaz de la cele scurte -
de cea. ,B-DB minute - cum este procaina %i p#n la 5 -, ore cum este cocaina. Ordinea de obinere a
anestezierii locale a fibrelor nervoase este !n funcie de+ - gradul de mielinizare a fibrelor nervoase, unde
cele mai subiri %i mai puin mielinizate sunt mai susceptibile la a se inhiba. - concentraia de anestezic
folosit. - diametrul fibrelor. *oate anestezicele locale pot avea aciuni adverse asupra diverselor etaje ale
nevraxului.
2*. 3ecanismul psihomolecular al drogrii
Drogurile acioneaz biochimic molecular. "cestea atac nu numai mecanismele moleculare transinaptice
de procesare neuronal senzoriale, ci %i pe cele de organizare superioar a activitii psihice, funciile
conativ cognitive. Drogurile au proprietatea de a perturba activitatea metabolic a celulei nervoase, cea de
transmitere transinaptic a impulsului nervos, fara ca aceasta sa se poat apar. Drogurile au proprietatea
de a perturba activitatea metabolic a celulei nervoase, cea de transmitere transinaptic a impulsului
nervos. Oamenii din vremuri strvechi foloseau substanele din categoria endorfinelor, cum sunt heroina
%i opiul pentru alinarea durerilor, acestor stri afective profunde cauzate de aciunea unui agent patogen
sau nociv. Descoperirea c substanele din aceast familie reproduc %i imit substanele neuro-
transmitoare naturale de la nivelul creierului, a deschis larg poarta cercetrilor !n direcia folosirii lor
sistematice %i controlate !n medicina de anestezie. :olosirea lor deci sub control medical poate
pre!nt#mpina apariia fenomenelor de dependen.
2+. 6SD-ul o pro#ocare pentru psihologie
'rearea %i rsp#ndirea unui produs de sintez psihoactiv cum este (2D-ul a fost %i este plin de
!nsemntate pentru cunoa%terea psihoneurologic. )entru explicarea acestei !nsemnti a fost nevoie ca
judecata analogic de la !nceputul acestui capitol s fie dus p#n la capt, %i de acolo s se formuleze
explicit asupra cauzei de acum sociale a psihologului !n materia acestei delicate probleme a consumului
de droguri+ la cea de creator sau discE-joEe< ai $melodiilor$ vieii afectate de consumul de droguri sau cea
de $depanator$ al mecanismelor neuronale cu $inscripionarea$ perturbat de consumul de droguri.
1fectele (2D-lui au fost descoperite de cercettorul chimist "lbert Foffman !n timp ce lucra la compania
farmaceutic 2andoz pentru crearea unui stimulator cardiac. !ncerc#nd s cristalizeze acest produs el a
ingerat o mic cantitate. 2tarea care i s-a creat i-a dat curaj %i a mai dorit s !ncerce. 'antitatea c#ntrit a
fost considerat infim, de numai ,GB micrograme, dar care n-a fost de loc mic. )entru c din acel
moment creatorul a plecat !ntr-o $cltorie neplcut$.
2,. Rdcinile cito-morfologice ale organsimului de cunoatere
2-. 7undamentele neuronale medulare ale #ie$ii psihice
3/. !3ecanica! i !energetica! medular a organsimului de cunoatere
@n istoria cunoa%terii %tiinifice se %tie c fenomenele simple au necesitat cele mai grele eforturi creatoare
ca s fie explicate. /n neuropsihofiziologie se face mult caz de imensa complexitate a proceselor psihice %i
elementele neuronale organice relativ simple %i puine care pot fi aduse ca suport pentru explicarea
proceselor psihice.Dar mersul pe jos %i cu at#t mai mult cel cu bicicleta are o mecanic 2i o dinamic a sa
intrinsec proprie mult mai complex, care nu poate fi epuizat mecanicist simplist. 7aturii i-a trebuit
milioane de ani p#n c#nd la baza deplasrii s poat pune, de fel, un proces psihic de reflectare. 6i
!nainte animalele se mi%cau, se deplasau coordonat dintr-un loc !n cellalt. 1ficiena mecanicii mi%crilor,
ca %i economie energetic investit !n producerea comportamentului au fost mereu decisive pentru ca
animalele s poat supravieui %i reproduce.
31. 2onexiunile neuronale caracteristice sistemului ner#os periferic i #ia$a psihic
32. 2omponentele arcului reflex medular i reflectarea psihic
@nsemntatea sa a fost deja intuit de ctre Descartes, iar pentru descrierea lui a inventat termenul de
$aciune nervoas$. (a r#ndul lor ?ell %i 3angedie au delimitat la nivelul cordonului spinal o entitate
morfologic %i funcional distinct, fundamental pentru ansamblul relaiilor organismului cu mediul,
denumit de ei arc reflex$.)rincipala funcie a cordonului spinal %i a sistemului nervos periferic adiacent
este cea reflex. "u fost prezentate componentele de baz ale arcului reflex. 2-a precizat c viaa psihic,
chiar la acest nivel doar medular de organizare, are o substan subiectiv mult mai bogat dec#t poate
reprezenta orice arc reflex.
Orice arc reflex are o component de !nchidere central - centrul nervos, depozit de experien
filogenetic. (a acesta se cupleaz reelele de fibre periferice din acest segment de corp %i din segmentele
!nvecinate. /nteraciunea dintre segmente %i dintre centrii nervo%i asigur producerea tiparelor de
rspunsuri, expresie a unei bogate experiene filogenetice, dar %i de articulare plastic a
comportamentului, premiz pentru iniierea %i dezvoltarea conduitelor inteligente.
33. .mplicarea reflexelor medulare somatice )n acti#itatea de reflectare
Din categoria reflexelor medulare somatice fac parte reflexele proprioceptive.
1le se mai numesc %i reflexe osteotendinoase sau miotatice, care se adreseaz mu%chilor extensori.
&eflexele miotatice se declan%eaz c#nd, prin !ntinderea brusc a mu%chiului, sunt excitai receptorii
plasai pe lungimea fibrei musculare =proprioceptorii>. &eflexele miotatice au c#teva caracteristici mai
importante+
- au un timp de laten foarte scurt =D-H mIs>0
- efectul lor este limitat la cel al unei contracii bru%te a mu%chiului excitat0
- sunt reflexe care nu iradiaz0
- nu le sunt proprii fenomenele de sumaie, ocluziune %i inducie negativ0
- receptorii lor nu se adapteaz la excitantul specific C !ntinderea0
- sunt rezistente la oboseal.
&eflexul bicipital - const !n flexia antebraului pe bra, produs de contracia mu%chiului biceps, ca
urmare a percuiei tendonului acestui mu%chi la nivelul cotului0 are centrul !n 'G-'J0 reflexul tricipital -
percuia tendonului tricepsului, produce contracia mu%chiului %i extensia antebraului pe bra0 centrul se
afl !n 'D-'J0 reflexul stilo-radial0 centrul se afl !n 'G-'D0 reflexul rotulian C percuia tendonului aflat
sub patel %i determin extensia gambei pe coaps0 centrul se afl !n (,-(-. &eflexul rotulian este cu at#t
mai puternic cu c#t tonusul mu%chiului cvadriceps este mai crescut0 tonusul su este mai mare !n cazul
unei hiperactiviti mentale =isterie, intoxicaii> %i mai slab !n starea de somn, de repaus intelectual0
reflexul ahilean - const !n flexia plantar a piciorului ca urmare a contraciei mu%chiului triceps, excitat
de percuia tendonului lui "liile, atunci c#nd gamba este flectat pe coaps %i piciorul pe gamb0 !%i are
centrul !n 25-2,.
*oate aceste reflexe medulare au fost descrise pe baza preparatelor neurofiziologice !n laboratoare. /n
producerea lor se urmre%te evidenierea de unde porne%te comanda central a reflexului, ca pe urm s se
evidenieze posibilele influene reglatorii venite de la periferie sau intersegmentar de la ali centri nervo%i.
3%. .mplicarea reflexelor medulare exterocepti#e )n acti#itatea de reflectare
"ceste reflexe sunt polisinaptice, extrinsece %i se deosebesc de reflexele miotatice prin urmtoarele
caracteristici funcionale+
- au timp de laten mai lung %i dependent de intensitatea agentului stimulator excitant0
- efectul lor const !n contracii tetanice0
- obosesc relativ u%or0
- sunt prezente %i efecte de postdescrcare, ocluzionare, sumaie, inducie pozitiv %i negativ, iradiere.
Din categoria reflexelor exteroceptive fac parte+
- reflexul de flexiune nociceptiv. 1ste un reflex tipic de aprare, de retragere a membrului c#nd asupra
pielii acioneaz un agent stimulator nociceptiv =dureros>. Dup !ndeprtarea sau denervarea pielii
reflexul continu s se produc ca urmare a iritabilitii esuturilor profunde din piele %i mu%chi0
- reflexul de extensie !ncruci%at. :lexiunea unui membru posterior, consecin a aciunii unui agent
stimulator nocioceptiv mai puternic, este !nsoit de extensia membrului din partea opus =heterolateral>.
&eflexul asigur meninerea copului !n poziie vertical !n timpul flexiunii membrului asupra cruia se
acioneaz cu agentul stimulator nocioceptiv. "rcul reflex cuprinde mai muli neuroni de asociaie, av#nd
o laten mai mare =-B-5BB mIs>.
- reflexul cutanat. 2unt reflexe provocate de excitarea nociv sau tactil a pielii %i constau din contractarea
mu%chilor subiaceni. 2unt reflexe defensive de retragere. )rincipalele reflexe cutanate sunt reflexele
cutanate abdominale - sunt evocate de excitarea cu un ac a pielii !n diferite regiuni ale abdomenului, care
este urmat de contracia musculaturii abdominale din regiunea respectiv. &eflexele cutanate abdominale
apar la v#rsta de D-K luni de via, c#nd copilul !ncepe s stea !n picioare, fr ca s fie susinut.
- reflexul cresmasterian. "cest reflex const din contracia mu%chiului crestmaste =zona testicular> cu
ridicarea testiculului homolateral la !neparea sau lovirea pielii !n regiunea superioar intern a coapsei.
'entrul reflexului se afl !n (5-(,.
- &eflexul cutanat plantar. &eflexul const !n flexia degetelor ca urmare a excitrii cu un ac a marginii
externe a tlpii, la clc#i spre degete. "re centrul !n 25-2,.
- &eflexul anal. &eflexul const din contracia sfincterului anal c#nd se excit tegumentul din jurul
anusului. "re centrul !n 2L.
- &eflexele somatice intersegmentare. 'el mai important dintre acestea este reflexul de scrpinat, cu
implicarea unui numr mare de mu%chi =cca. LK> %i centrii nervo%i medulari de la diferite nivele. &eflexele
au un caracter ritmogen de manifestare, unde evocarea unor mu%chi faciliteaz !n continuarea evocarea
urmtorilor mu%chi.
3'. .mplicarea reflexelor medulare #egetati#e )n acti#itatea de reflectare
Din categoria acestora fac parte+
- &eflexul de miciune. 1ste reflexul care se declan%eaz la acumularea de urin !n vezic %i const !n
contracia vezicii, care este urmat de relaxarea sfincterului vezical %i evacuarea urinei acumulate. 'entrul
nervos cu acest rol de comand se afl !n mduva lombar, centru care !ntr-o etap ulterioar de
dezvoltare intr sub controlul instanelor de comand superioare0
- &eflexul de defecaie. 1ste evocat de impulsurile aferente venite din peretele rectului, a crui destindere
este urmat de evacuarea materialelor fecale din intestinul gros. 'entrul de comand se afl !n mduva
sacral0
- &eflexele sexuale. (a brbat reflexul sexual se manifest prin erecia penisului, de acumulare.
3*. 2aracterul necondi$ionat al reflexelor medulare i acti#itatea instincti#
'entrii nervo%i medulari completeaz schema clasic a arcului reflex. "ce%tia sunt atra%i !n circuitul
reflex !n momente bine definite ale evoluiei ontogenetice, niciodat !nainte de na%tere. ;nii dintre ace%tia
necesit o maturizare postnatal mai !ndelungat, care se !ntinde pe durata a mai multor sptm#ni, luni %i
chiar ani de zile.. )rin aceasta funcionarea lor devine reprezentativ pentru exercitarea proprietii
plasticitii sau flexibilitii comportamentale, proprietate fundamental a !ntregii materii vii.
3+. .nstinctele medulare i controlul contrac$iilor gradate ale musculaturii
'ontracia mu%chilor este o consecin a impulsurilor nervoase care se transmit pe cile eferente %i care
acioneaz asupra fisurilor musculare, asupra plcilor motoare. "ceste impulsuri excit motoneuroni %i
cauzeaz propriu-zisa contracie muscular, dup caz, a mu%chilor striai %i a celor netezi.. 2e !nt#mpl
la fel la animalele inferioare, ca %i la cele superioare deopotriv. )erfecionarea sistemului de contracie a
mu%chiului !%i are punctual de plecare !n proprioceptori, sisteme de recepie specializate, plasate de a
lungul fibrei musculare striate. !ntinderea variabil a fibrei musculare acioneaz asupra acestor receptori,
devin generatoare de impulsuri nervoase pe cile de conducere aferente, care trec prin centrii din mduva
spinrii, sunt aici supu%i unei procesri, pentru ca !n final pe cile eferente s fie emise rspunsul de
contracie propriu-zis. )erfecionarea sistemului de contracie a mu%chiului !%i are punctual de plecare !n
proprioceptori, sisteme de recepie specializate, plasate de a lungul fibrei musculare striate. !ntinderea
variabil a fibrei musculare acioneaz asupra acestor receptori, devin generatoare de impulsuri nervoase
pe cile de conducere aferente, care trec prin centrii din mduva spinrii, sunt aici supu%i unei procesri,
pentru ca !n final pe cile eferente s fie emise rspunsul de contracie propriu-zis.
3,. &rincipalele reflexe locali"ate )n bulb i caracteristica lor func$ional instincti#
- &eflexul respirator. 'entrii respiratori sunt situai !n substana reticulat bulbar. /n fiecare jumtate
bulbar exist c#te un centru inspirator C situat ventral %i un centru expirator - situat dorsal. "ce%tia sunt
a%ezai simetric, respectivii centrii nervo%i comand antagonist jumtatea homolateral a mu%chilor
respiratori. (egtura dintre centrii antagoni%ti este biunivoc, !nc#t o tulburare unilateral a oricruia
dintre ei afecteaz ambele jumti funcionale de pulmon. "gentul stimulator evocator al reflexului este
concentraia de 'B, din s#nge %i pF-ul acestuia.
- &eflexele cardiovasculare. 2tructurilor neuronale bulbare adpostesc centri reflec%i de reglare a
activitii cardiace, a inimii %i a vaselor sanguine. 1fectele comenzilor date din centri bulbari sunt
cardioinhibitori central %i vasoconstrictori periferic0 uneori !ns aciunile sunt cu efecte vasodilatatoare
periferic.
- &eflexele vasomotorii. 'entrii reflexelor vasomotorii se afl plasai la nivelul formaiunii reticulate
bulbare. 1xcitarea acestora poate fi cauzat tot de ageni stimulatori barici %i de concentraia de oxigen
din s#nge.
- &eflexul salivar. "re centrul !n nucleul salivar inferior %i este implicat !n reglarea secreiei glandelor
parotide. 1ste evocat de agenii stimulatori din mucoasa bucal, lingual %i faringian.
- &eflexul de deglutiie. 'entrul actului reflex al deglutiiei se afl !n vecintatea nucleului vagal. 1l este
evocat de agenii stimulatori care acioneaz asupra receptorilor din faringe %i din baza limbii, calea
senzitiv fiind reprezentat de nervii trigemen, vag %i glosofaringian.
- &eflexele tonice. ?ulbul are un rol important !n reglarea tonusului muscular al marilor segmente
corporale, reclamat de meninerea poziiei normale a corpului, at#t !n starea de repaos, c#t %i !n timpul
mi%crilor de mers. "ceste reflexele tonice se realizeaz cu participarea mai multor centri reflec%i din
!ntregul trunchi cerebral.
- &eflexul de vom. "re centrul de comand situat !n vecintatea nucleului dorsal al vagului. (a acest
centru vin impulsurile senzitive aferente de la organele labirintice %i de la majoritatea organelor
abdominale prin fibrele nervului vag.
- &eflexul strnutului. 1ste un reflex defensiv expirator, evocat de apariia unor corpi strini cum sunt
praful, puful sau gaze, capabile s acioneze asupra mucoasei nazale. (a !nceputul actului se ridic palatul
moale, !nchiz#nd orificiile nazale interne, dup care se produce contracia mu%chilor expiratori. )rin
aceasta se ajunge la cre%terea presiunii !n cavitatea toracic, finalizat apoi prin deschiderea brusc a
orificiilor nazale %i eliminarea prin nas a unui curent puternic de aer din plm#ni.
- &eflexul de tuse. *usea reprezint un act de expiraie forat a aerului cu glota !nchis. "gentul
stimulator trimite cauzeaz impulsuri la nivelul laringelui, traheii %i bronhiilor. /mpulsurile care iau
na%tere cu acest punct de plecare sunt conduse prin nervul vag la centrul nervos - situat !n vecintatea
centrilor respiratori0 de aici se trimit impulsuri prin nervii spinali la mu%chii respiratori.
3-. 2entrul reflex i 8forma9 ritmic a instinctului respira$iei petilor
&espiraia pe%tilor const dintr-o contracie reflex necondiionat a operculelor, prin care se realizeaz
ventilarea cu ap primenit a branhiilor, visceral cu care oxigenul necesar proceselor metabolice este
preluat din ap. &espiraia se produce reflex prin receptarea scderii oxigenului din s#nge %i pstreaz o
valoare constant !n funcie de cantitatea de oxigen din s#nge. "dmiterea intenionalizrii actului
respirator !nseamn implicit recunoa%terea c acesta este un instinct, cu dou componente distincte, una
apetitiv variabil C %i intenionalizabil %i o alta fix, legat strict de producerea respiraiei. 3car pri
ale acestui act trebuie s probeze o emancipare a lor !n raport cu mecanica sever a respiraiei propriu-
zise. /poteza a fost formulat cu scopul de a demonstra dac respiraia pe%tilor odat intenionalizat, !n
momentul urmtor beneficiaz %i !i poate fi proprie un nivel superior psihic de integrare adaptativ.
&esponsabil de ceea ce !n prealabil le-a trecut prin cap animalelor este acest organism de cunoa%tere+ !n
cazul pisicii organismul de cunoa%tere este pus !n serviciul nevoi de a m#nca0 !n cazul pe%ti%orului nevoii
de a respira. "cest organism de cunoa%tere, aflat !n completarea reactivitii reflexe respiratorii a pe%tilor,
a fost adesea declarat ca un parametru fiabil pentru semnalarea dintr-un stadiu precoce a producerii
polurii apelor
%/. &rincipalii centrii refleci din punte i caracteristica lor func$ional instincti#
)untea reprezint o formaiune nervoas care anatomic se afl plasat !n completarea bulbului, aici
!nchiz#ndu-se numeroase circuite reflexe cu !nsemntate dominant defensiv. "ce%tia completeaz seria
de legturi ale nervilor cranieni, care !n parte anterioar de deplasare a corpului asigur legtura la
sistemele de recepie, care sunt puse !n legtur cu tot mai multe segmente de corp, cu gruparea lor !n
tipare de rspuns organizate, cu !nsemntate dominant defensiv.
(a nivelul punii se afl localizai centrii a mai multe reflexe defensive. Dintre acestea vor fi amintii
urmtoarele+
- &eflexul lacrimal. 1ste un reflex de aprare iar evocarea lui este cauzat de iritarea sau lezarea corneei,
a conjunctivei sau a mucoasei nazale de un corp strin.
- &eflexul cornean de clipire. 1ste un reflex de aprare, care const !n !nchiderea pleoapelor, !nchidere
realizat cu ajutorul mu%chiului orbicular al ochiului, atunci c#nd agenii stimulatori externi, de natur
tactil sau dureroas acioneaz asupra corneei %i conjunctivei.
- &eflexul auditiv de clipire. 1ste tot un reflex de aprare care const din !nchiderea ochilor la auzul unui
zgomot brusc. 'alea aferent a reflexului este reprezentat de nervul acustic. "cesta conduce impulsurile
la nucleii cohleari din punte, de unde ace%tia sunt transmi%i la nucleul facialului.
- &eflexul auditivo-oculogir. 1ste un reflex defensiv care const din !ndreptarea rapid a globilor oculari
!n direcia de unde vine un zgomot puternic.
- &eflexul salivar. /n cazul de fa avem de a face cu un alt circuit supraetajat de !nchidere a reflexului
salivaiei.
/nstinctele - &eaciile reflexe pontine menionate mai sus completeaz %i !ntrege%te zestrea instinctiv de
baz a organismului. 2egmentele de corp integrate pontin sunt incomparabil mai numeroase, care se
conjug !ntre ele !n raport cu natura agenilor stimulatori. Devine transmisibil peste generaii nu numai
modul de compunere dintre acestea, ci %i disponibilitatea de a se putea articula !n raport cu condiiile
stimulative schimbate. 1le se vor distinge din ceea !n ce mai mult ca parte a componentei fixe %i rigide a
unor conduite instinctive, dar %i ca dimensiune pregtitoare %i variabil a acestora. /n aceast ordine
simplul reflex cornean de clipire trebuie admis c poate fi prevenit de alte elemente reactive, de scrutare
%i de anticipare a aciunii agenilor stimulatori evocatori nocivi. De altfel, aceea%i clipire cornean nu va
!nceta s se produc chiar dac componenta periferic a arcului acestui reflex va fi =din motive maladive>
suspendat, c#nd semnalul pentru antrenarea centrilor de comand defensive se va face doar pe baza
proprietii mult mai generalizate a iritabilitii sau iradierea receptrii unor ageni stimulatori diferii de
cei direct implicai. :aptele se produc astfel ca expresie a unei mult mai laborioase activiti instinctive,
ireductibile doar la simpla mecanic a unui sa a altui arc reflex implicat.
%1. 3e"encefalul ca prim sediu de coordonare a macromicrilor corpului
)artea terminala a trunchiului cerebral poarta denumirea de mezencefal. 'entrii nervosi localizati aici
mediaza o serie de reflexe motoare, importante pentrru dezvoltarea activitatii motorii statice si de
deplasare, pentru coordonarea macro si micromiscarilor segmentelor de corp, ca si activitate orientativa.
3ezencefalul este ultima formaiune neuronal categorisit ca aparin#nd trunchiului cerebral, fiind
format din pedunculii cerebrali %i coliculii cvadrigemeni. )oriunii bifide ventrale i s-a dat denumirea de
picioru%e iar cea dorsal a fost denumit calot, separate una de alta de substana neagr =locus niger>.
@nsemntatea anatomic a mezencefalului !ncepe de acolo de unde fibrele circuitelor motorii se
!ncruci%eaz !n nevrax mai jos de mezencefal0 la fel %i fibrele senzitive care vin din cordonul spinal se
!ncruci%eaz la acest nivel. De aceea lezarea pendunculilor cerebrali determin hemiplegie %i anestezie
contralaterale. /n mezencefal se gasesc centri mai multor reflexe senzoriale si motoare proprii marilor
segmente ale corpului.
%2. 83ecanica9 schi$at de principalele reflexe me"encefalice - superioritatea lor fa$ de cele cu o
integrare inferioar.
@n general mezencefalul reprezint sediul centrilor reflec%i cu importan fundamental !n elaborarea
mi%crilor a dou categorii mai importante de reflexe+ vizuale %i tonice. 2unt reflexe de baz pentru
edificare macro %i mi%crilor organismului.
&eflexele de mi%care vizuale !%i au sediul !n mezencefal. 2unt reflexe de orientare vizuale %i de orientare
sonor. (a animalele inferioare locul de !nchidere a arcurilor acestor reflexe se afl !n punte, la cele
superioare sunt implicai %i centrii din mezencefal.
%3. Reflexele #i"uale me"encefalice i caracteristica lor func$ional instincti#
;rmtoarele reflexe mi%care vizuale !%i au sediul !n mezencefal+
- &eflexul oculocefalogir. 'ompleteaz secvena motoare a reflexului de orientare senzorial menionat
mai !nainte =cu !nchidere %i pontin>. 2unt reflexe de orientare vizuale %i de orientare sonor. (a animalele
inferioare locul de !nchidere a arcurilor acestor reflexe se afl !n punte0 la cele superioare sunt implicai %i
centrii din mezencefal. "desea acest reflex se !nchide !n aceea%i manier necondiionat doar la comanda
direct a centrilor aflai !n scoara cerebral.
- &eflexul pupilar fotomotor sau iridoconstrictor. "cest reflex const din mic%orarea pupilei =mioz> sau
mrirea acesteia, realizat prin contracia sau relaxarea muscular a sfincterului pupilei. 1ste o reacie
evocat ca urmare a aciunii asupra retinei cu un agent stimulator luminos foarte puternic, respectiv mai
slab.
- &eflexul pupilar de acomodare la apropiere. "cest reflex const din mic%orarea pupilei atunci c#nd se
prive%te un obiect apropiat de ochi %i se produce concomitent cu bombarea cristalinului. "stfel, cu c#t
obiectul privit este situat mai aproape de ochi, cu at#t cele dou reacii ce acioneaz concomitent sunt
mai puternice. 3ecanismul acesta reflex concur la realizarea unei reflectri c#t mai clare a obiectului.
%%. Reflexele tonice me"encefalice i caracteristica lor func$ional instincti#
/n trunchiul cerebral %i !ndeosebi !n segmentele bulbar %i mezencefalic se gsesc centrii reflexelor tonice,
care asigur meninerea poziiei normale a corpului %i a prilor lui, at#t !n repaus, c#t %i !n timpul
mi%crilor de mers, fug, srituri etc.
3agnus a clasificat reflexele tonice !n dou categorii principale+
- reflexe statice - care !%i exercit aciunea pentru a-i asigura corpului poziia !n starea de repaus0
- reflexe statoEinetice - care !%i exercit aciunea c#nd corpul se afl !n plin mi%care.
(a r#ndul lor reflexele statice se !mpart !n dou categorii+
- reflexe de postur - care menin poziia normal a corpului0
- reflexe de redresare - care readuc corpul !n poziia normal din cea anormal. *oate aceste reflexe se
constituie !ntr-o veritabil broderie, care reprezint elementele structurale care definesc poziia %i
mi%crile de baz ale mamiferelor superioare %i ale omului, care !n evoluia lor se constituie !ntr-un tipar
cu o structur fix specific inconfundabil. /n tot cursul ontogenezei ele au posibiliti limitate de a se
mai modifica, de se rea%eza !ntr-o alt structura lor de baz. /n completarea lor se mai gse%te loc doar
pentru mecanismele de coordonare %i de organizare inteligent a activitii, !n cazul !n care ele exist.
*otul se face !ns pe scheletul reflexelor ce-%i au sediul !n mezencefal.
%'. Reflexele statice me"encefalice i caracteristica lor func$ional instincti#
&eflexele de postur locale+
a. &eflexul de magnet. 1ste o reacie reflex provocat de aciunea unor ageni stimulatori exteroceptivi
din pielea tlpii piciorului, atunci c#nd aceasta vine !n contact cu suprafaa de sprijin. 1a const !n
extensia piciorului, care continu %i dac se !ndeprteaz lent obiectul cu care a venit !n contact %i a cauzat
evocarea reflexului. "cest reflex contribuie la meninerea poziiei verticale a corpului %i permite
urmrirea cu piciorul a unei suprafee de sprijin mobile - plan%eul brcii, a vaporului pe valuri.
b. &eflexul de susinere. 1ste o reacie reflex evocat de aciunea unor ageni stimulatori proprioceptivi.
&eflexul este evocat aciunea asupra proprioceptorilor din mu%chi, care sesizeaz gradul de !ntindere a
mu%chilor %i tendoanelor, !ntindere provocat de contrapresiunea solului asupra plantei piciorului. &eacia
reflex de rspuns const dintr-o contracie reflex puternic a mu%chilor.
&eflexele de postur segmentare+
a> &eflexul de extensie !ncruci%at. 'orespunde unei reacii reflexe declan%ate de flexia membrului opus,
atunci c#nd asupra acestuia acionaz un agent stimulator dureros - o reproducere a reflexelor medulare
somatice =cazul reflexului rotulian>.
b> &eflexul extensor bilateral. 1ste un reflex care se produce c#nd se !mpinge pasiv corpul !ntr-o parte %i
const !n rspunsul reflex invers, de extensie puternic a membrelor din partea spre care el a fost !mpins.
1ste declan%at de !ntinderea mu%chilor aductori ai membrelor din partea opus aceleia !n care corpul a
fost !mpins.
&eflexele de postur generale+
a. &eflexele tonice cervicale. "u fost puse !n eviden la animalele crora le-au fost !ndeprtai receptorii
labirintici de echilibru a poziiei capului !n spaiu. De la ace%ti receptori vin impulsurile spre centrii
nervo%i motori ai truchiului cerebral, care aduc informaii de la proprioceptorii mu%chilor g#tului despre
orice modificare a poziiei capului !n raport cu corpul0 !n raport cu aceste informaii se fac coreciile
necesare distribuiei tonusului musculaturii corpului.
b. &eflexele tonice labirintice. "u fost puse !n eviden pe cale experimental la animalul decerebelat. (a
acest animal reflexele tonice sunt suprimate. "utorul acestei demonstraii a fost 3agnus %i Mlejn. @n
experimentul pe care l-au imaginat au procedat !n felul urmtor+ la un animal decerebelat au aplicat ipsos
!n jurul g#tului, operaie prin care se menine capul !ntr-o poziie constant !n raport cu trunchiul. )rin
aceasta se exclude intervenia aciunii stimulrilor proprioceptive de la mu%chii cervicali. "poi animalul
era rotit !n jurul unui ax care trecea prin cele dou t#mple. &ezultatul a fost c, atunci c#nd animalul se
gsea cu spatele !n jos, tonusul mu%chilor extensori era ridicat la maximum, c#nd se gsea cu spatele !n
sus, tonusul acelora%i mu%chi era diminuat.
%*. Organismul de cunoatere caracteristic forma$iunilor paleocefalice ale creierului
/mplicarea treptelor superioare de evolutie filogenetica ale nevraxului dezvluie noi planuri de interaiune
dintre activitatea psihic %i cea organic neuronal. "cestea redimensioneaza implicarea acestora in
reflectare, fac mai distincta interventia acestora ca parte a organismului de cunoastere. *otul se produce !n
raport cu condiiile stimulente ale mediului !nconjurtor, care permit angajarea unor schimburi
functionale tot mai incarcate informational. /mpulsurile de la toi receptorii traverseaz !ntregul sistem
nervos central, trec prin cordonul spinal, prin trunchiul cerebral %i cu cat inainteaza spre scoarta cerebrala,
cu atat cresc disponibilitatile lor de procesare cognitiv conativa, de a se antrena in conduite psihice
interiorizate. (a acest nivel se afla centrii si retelele neuronale proprii formatiunii reticulate, a
sistemului limbic, al hipotalamusului s.a., formatiuni apartinand partii paleocefalice a creierului,
considerat a fi sediu al vietii tonigene, afective si motivationale.
%+. 7orma$iunea reticulat ca sediu al #ie$ii instincti#e tonigene i de somn
:ormaiuna reticulata este prezent la toate vertebratele, se afla distribuita pe !ntreaga lungime superioar
a sistemului nervos central, cea mai mare parte fiind localizat !n trunchiul cerebral. 1a const dintr-o
aglomerare masiv %i difuz de celule nervoase, de forme %i mrimi variate, ale cror prelungiri sunt
orientate !n direcii diferite, form#nd astfel o reea de mare complexitate. 1a a fost identificat pentru
prima dat la sf#r%itul secolului al N/N-lea =Delters>0 dar mai detaliat a fost descris de renumitul histolog
spaniol &a<mond O. 'ajal !n 5HBH. @n interiorul formaiunii reticulate au fost delimitai numero%i nuclei
=!n numr de HK>, !ndeosebi pe baza aspectului structural anatomic distinct al neuronilor. Dintre ace%tia
insa doar 5- !ndeplinesc o funcie reflexogen tipic.
Datele histologice %i fiziologice au demonstrat c sinapsele care se interconectez la nivelul formaiunii
reticulate se caracterizeaz prin axoni scuri cu o particularitate anatomic %i funcional aparte. "cea%ia
au proprietatea de a se conecta colateral - simplu sau arboreal - cu axonii mai lungi sau mai scuri ai
celorlalte tipuri de celule. Datorit acestui fapt, un singur axon poate s stabileasc legturi cu un numr
crescut de neuroni, p#n la ,J.GBB. Datorit acestui fapt, Ase poate admite c !n interiorul formaiunii
reticulate un impuls poate lua orice cale imaginabil =2ager>.
a> 'ercetrile de electrofiziologie ale lui 3oruzzi %i 3ogou din 5H-H au fost deschiztoare de drum %i au
dus la descoperirea aici a dou principale mecanisme anatomo-fiziologice+ sistemul reticulat descendent
=2&D>0
b> sistemului reticulat ascedent =2&">. 1le !%i exercit distinct influena asupra scoarei cerebrale.
;lterior, s-a mai descoperit %i un al treilea mecanism+
c> sistemul reticulat dezactivator =?onvallet %.a. @n 5HG->.

%,. 7i"iologia sistemului reticulat difu" i func$ia sa instincti# .ntegrati# sen"orial
(a nivelul formaiunii reticulate au fost distinse anatomic %i funcional dou mecanisme reflexe+ un
sistemul reticulat descendent inhibitor =2&D/> C cu funcie inhibitoare =ocluzant>0 ca diferit de un alt
sistem reticulat descendent facilitator =2&D:> - cu aciune facilitatoare. 2&D/ se afl distribuit !ncep#nd
din partea ventromedian a bulbului. 2timularea electric a acestei zone are ca efect inhibiia total a
reflexelor spinale, a mi%crilor induse prin excitarea cortexului motor, ca %i a rigiditi rezultate prin
decerebrare. /mpulsurile :& pe cale reticulospinal exercit o influen inhibitorie direct =sau indirect C
prin celulele &enshaP> asupra reflexelor motoneuronale. 2&D: este distribuit !ncep#nd de la etajul bulbar
al nevraxului, spre partea ponto-mezencefalic %i ajunge p#n la hipotalamus. 3ecanismul exercit efecte
facilitatorii asupra propagrii impulsurilor, care favorizeaz elaborarea reflexelor spinale, a mi%crilor
induse prin excitarea cortexului motor, precum %i prin exagerarea rigiditii de decerebrare.
%-. 7i"iologia sistemului reticulat acti#ator i func$ia sa instincti# de #eghe
2&"" este distribuit !n partea mezencefalic a :&. Descoperirea !nsemntii funcionale a acestei pri a
:& a avut meritul de a zdruncina vechea concepie de p#n atunci asupra mecanismului reflex al celor
dou stri funcionale fundamentale ale sistemului nervos+ veghea %i somnul. /n acord cu aceast
concepie instalarea strii de veghe era o funcie dependent de efectele impulsurilor nervoase venite de la
diferitele ci aferente senzoriale. "cestea bombardau releele subcorticale %i scoara cerebral, prin care
insta%au starea de veghe. 2tarea propriu-zis de somn era, dimpotriv, o consecin direct a !ntreruperii
transmiterii impulsului din circuitele propagate pe cale specific. 'a urmare a repetabilitii de aciune a
acelora%i ageni stimulatori, cu aceia%i lips de !nsemntate se produce starea de somn. 'ercetrile lui
2oEolov au demonstrat !n acest sens c, reflexul de orientare nu este dec#t un produs particular %i elaborat
al mult mai generalului reflex de trezire0 dup cum, subprodus al interveniei aceluia%i mecanism de
producere a somnului, sunt strile faziale ale acestuia.
'/. 7i"iologia sistemului reticulat de"acti#ator i func$ia sa instincti# de somn
)unerea !n eviden a interveniei unui mecanism reflex reticulat dezactivator a fost fcut de ?onvallet %i
colaboratorii si !ntr-o suit de mai multe experiene iniiate !n deceniul %ase al secolului trecut. 1i au
artat c stimularea sistemului reticulat amplasat !n regiunea bulbar, al nucleului solitar, !n regiunea
unde se termin fibrele senzitive ale nucleului glosofaringean =/N> %i vagului =N>, poate aciona
dezactivator asupra circuitelor de impulsuri senzoriale specifice. 'entrii reflec%i ai :& s-au dovedit
sensibili %i la aciunea unor ageni farmacologici. De exemplu, anestezicele %i barbituricele mic%oreaz
sau anuleaz activitatea $spontan$ a celulelor reticulate %i fac imposibil activarea lor pe cale senzorial
sau prin adrenalin. "ctivarea :& poate fi reglat reflex, de comenszile care vin de la etajele superioare
ale nevraxului, cu deosebire de la scoara cerebral
'1. Rolul mecanismelor forma$iunii reticulate )n declanarea i e#olu$ia reflexului de orientare
(a !nceputul secolului NN c#nd )avlov a descris cu mare meticulozitate reflexul de orientare sau de $ce
se !nt#mpl$ - cum 5-a mai denumit foarte plastic, nu erau cuno%tine despre implicarea mecanismelor
tonigene activatoare sau dezactivatoare ale :&, de aciune difuz %i selectiv etc. 1l a fost m#nat pur %i
simplu de necesitatea descrierii naturii acestei reactiviti orientative, care !n situaii decisive !mpiedica
sau deforma producerea %i evoluia experienele sale cu reflexele condiionate %i care l-au fcut renumit !n
domeniu. "gentul stimulator adecvat evocrii reflexului de orientare este cel de noutate. )avlov a
!ntrevzut !n producerea acestui reflex funcii cognitive %i conative distincte.
&eflexul se declan%eaz deopotriv la proprietile semnalizante noi ale agentului stimulator, fiind
expresia a acelei disponibiliti de rspuns !n raport cu aciunea imprevizibil a agenilor stimulatori. Din
aceast reactivitatea !%i extrag energiile curiozitatea, ca %i interesul pentru cunoa%tere %i %tiin a omului.
'2. 2omponentele reflexelor de orientare i caracteristica diferen$ial a acestora )n raport cu cele
adaptati#e de orientare
/n laboratorul lui ".7. 2oEolov s-au fcut studii aprofundate asupra reflexului de orientare. 1l artat c !n
sfera larg a reflexului de orientare se includ o serie de reacii senzoriale, motorii, viscerale %i
electrofiziologice =electroencefalo-grafice>, toate menite s !ndrepte organismul spre reflectarea =sau
descifrarea semnificaiei> agentul stimulator evocator. &eflexul de orientare este o reacie prin natura sa
nespecific, fiind evocat la aciunea agenilor stimulatori imprevizibili, cu proprietatea stimulent de
noutate.
/n cazul c#nd evocarea reflexului de orientare implic o stingere condiionat cronic, fenomenul se poate
prelungi p#n la un interval de 5L-5- zile de la evocarea acestuia. "ceasta !nseamn c agentul stimulator
evocator era purttorul unui cuantum informaional !ntr-at#t de bogat, !n c#t a necesitat un interval at#t de
lung de procesare %i reflectare. )e tot acest parcurs componentele reflexului de orientare rm#n activate,
schimburile funcionale cu mediul sunt reduse la minimumul de subzisten ... 2tingerea cronic a
reflexului de orientare, de descifrare %i reflectare a !nsemntii agentului stimulator !n final poate s
ajung o veritabil %ans chiar de supravieuire !n respectivele condiii evocatoare =de laborator sau de alt
fel>.
'3. 3oduri diferite de stingere a reflexului de orientare
'hiar de la !nceputul studiilor efectuate asupra trezirii %i evoluiei reactivitii orientative s-a sesizat
caracterul necondiionat de evocare %i de evoluie ulterioar condiionat a acesteia spre stingere. Orice
stimul nou aprut !n condiii naturale sau experimentale este capabil s declan%eze reflexul de orientare %i
s perturbe studiile de formare a reflexelor condiionate. De fenomenul de stingere a reactivitii
orientative s-au ocupat numero%i cercettori. "cestuia i s-a dat denumirea de habituare, ca forma cea mai
simpl de !nvare. :iziologii %i neurologii de la noi i-au mai dat denumirea %i de obi%nuire. Dintre cele
dou denumiri am pstrat-o pe prima, ca fiind mai apropiat de cea din literatura de specialitate anglo-
american sau francez, adic de $habituation$. De fenomenul de stingere a reactivitii orientative s-au
ocupat numero%i cercettori. "cestuia i s-a dat denumirea de habituare, ca forma cea mai simpl de
!nvare. :iziologii %i neurologii de la noi i-au mai dat denumirea %i de obi%nuire.
'%. !&aradoxul! morfogene"ei creierului delfinilor comparati# cu cel al omului
'u deosebire !n apele mrilor %i oceanelor lumii triesc mai multe zeci de specii de delfini, mamifere
acvatice cu un creier superior dezvoltat. Din aceast cauz, ca %i pentru modul lor dinamic de comportare,
vestea le-a mers de animale inteligente. Dar mai !nainte de a formula orice problem legat de acest
renume al lor, !n faa neurofiziologul apare izbitoare prezena unui creier at#t de bine dezvoltat la un
vieuitor acvatic, cel de drept al pe%tilor %i a altor animale inferioare, toate cu un sistem nervos slab
dezvoltat. Ori creierul delfinilor apoape se suprapune cu cel al omului ca mrime, dec#t s se poat
asemna cu ceva cu cel al pe%tilor.
Dac !n ceea ce prive%te pretinsa legtur dintre structurile neuronale paleocefalice ale creierului %i
comportamentul puteau exista unele ezitri, aceasta nu poate fi evitat !n acest caz al delfinilor. "cest
viscer este mare %i superior dezvoltat, iar dac este cumva fr !nsemntate adaptativ, !nseamn c
reprezint un har ceresc, de !nlare spre judecata zeilor. (a o analiz mai atens !ns, lucrurile par c nu
sunt tocmai a%a.
''. 2aracteristici ale anatomiei func$ionale a cerebelului
:ormaiunii macrostructurale topografic distincte %i voluminoase, a%ezate la baza encefalului i s-a dat
denumirea de cerebel. @nsemntatea funcional a acesteia a fost cutat din cele mai vechi timpuri, ea
fiind considerat important !n realizarea coordonat a mi%crilor corpului, a controlul exercitat asupra
coordonrii tonusului %i a echilibrului !n timpul efecturii mi%crilor.
(a om cerebelul are o greutate de cca 5-B g %i este situat desupra bulbului %i a punii. Deasupra cerebelul
este acoperit de lobii occipitali ai emsiferelor cerebrale, de care este separat de o prelungire pe orizontal
a duramaterului. )rin pedunculii cerebelo%i inferiori cerebelul se leag cu bulbul, prin cei mijlocii cu
puntea iar prin cei superiori de mezencefal. :orma de ansamblu a cerebelului este cea a unui fluture, unde
parte din mijloc numit vermis este flancat de o parte %i de alta de emisferele cerebeloase. 2e constitue
!n aceast form voluminoas de fluture doar la maimue %i la om, unde cele dou emisfere dep%esc cu
mult mrimea vermisului.
'erebelul sau creierul mic apare la ciclostomi, adic la cele mai primitive vertebrate. Dezvoltarea lui !n
raport cu celelalte structuri encefalice este foarte inegal, at#t la diferite clase de vertebrate, c#t %i la
diversele specii ale aceleia%i clase. @n general, cerebelul este cu at#t mai dezvoltat cu c#t animalele
aparin#nd speciei respective efectueaz mi%cri mai variate %i mai complexe. 1xistena unei asemenea
relaii Afrenologice este susinut de c#teva date interesante. "stfel+
a> cerebelul pe%tilor este mai voluminos dec#t al amfibienilor tere%ti %i ai reptilelor0
b> cerebelul psrilor este mai voluminos dec#t al mamiferelor0
c> la pe%tii de fund, bentali, cu o mobilitate redus, cerebelul este mai slab dezvoltat dec#t la cei pelagici,
de suprafa, foarte mobili, unde are o dezvoltare maxim.
'*. 2entrii refleci ai hipotalamusului i caracteristica lor func$ional instincti#
Din hipotalamaus fac parte urmtoarele structuri neuronale+ corpii mamilari, tuberculul cenu%iu %i
chiasma optic. "ici se gsesc mai multe aglomerri de nuclei %i circuite nervoase de conducere, reele de
legturi cu ali centrii din hipofiz, din formaiunea reticulat, amigdal, sistemul limbic, corpii striai %i
scoara cerebral %.a. :uncia principal a hipotalamusului este vegetativ, exercitat !n str#ns legtur cu
activitatea altor centri reflec%i =simpatic %i parasimapatic>, cu diverse organe de secreie intern =hipofiz,
suprarenale, hormone trofici>, cu ali centrii sau formaiuni paleocefalice =cu sistemul limbic, talamus,
amigdal>, ca %i cu scoara cerebral. 2unt interaciuni care reproduc pe un plan superior al nevraxului
principiul funcional reflex de baz, exercitat asupra a diverse funcii vegetative cu valoare vital
'+. 2entrii refleci ai sistemului limbic i caracteristica lor func$ional instincti# )ntritoare i
auto)ntritoare
&eglarea activitii atentive 2istemul limbic conlucreaz str#ns cu formaiunea reticulat !n elaborarea
ateniei. 1ste o interaciune reglatoare care !n vederea calitatea informaiei care !ndreapt atenia %i
concentrarea cu care acest lucru se !nt#mpl. 7eurofiziologic s-a demonstrat c stimularea girului cingulat
%i a hipocampului determin o reacie de alert, animalele urmresc cu insisten obiectele care le-au
aprut !n c#mul vizual, produc#nd un efect caracteristic de reacie magnetic vizual. 1fectele sunt
multiple ele fiind puse pe seama ineractiunii cu formaiunea reticulat.
',. 2entrii refleci ai sistemului limbic i caracteristica lor func$ional instincti# afecti# :plcere;
team<
2istemul limbic este format, !n cea mai mare parte, dintr-o serie de structuri cerebrale, dispuse
aproximativ !ntre diencefal %i neocortex. "ceste structuri mrginesc hilul =g#tul> fiecrei emisfere
cerebrale, fapt pentru care ansamblul lor a fost denumit de ?roca =5KJK> Amarele lob limbic =limbic-
marginal>. 3ult vreme acestei structuri i s-a dat denumirea de rinencefal sau creier nazal sau creier
olfactiv, deoarece se credea c ele sunt implicate exclusiv !n funciunea olfactiv. @n 5H-H 3c(ean a
evideniat c aceste structuri !ndeplinesc mult mai multe funcii dec#t cea olfactiv, el propun#nd noiunea
de Asistem limbic, care astzi este considerat a fi un Acreier afectiv sau Acreier visceral. 'ea mai
importante parte a sistemului limbic este compus din dou inele, intern %i extern %i nucleii subcorticali
asociai.
'a parte a sistemului limbic sunt considerai %i+
- ganglionii bazali0
- nucleii anteriori ai hipotalamusului0
- unii nuclei hipotalamici0
- unii nuclei ai mezencefalului superior.
"ceasta pentru c !ntre structurile sistemului limbic, precum %i !ntre ele %i structurile !nvecinate exist
numeroase conexiuni aferente %i eferente doar parial cunoscute. Din ansamblul evidenelor anatomice
referitoare la conexiunile sistemului limbic, fiziologic importante sunt urmtoarele+
- cu hipotalamusul - %i de control a funcionrii acestuia0
- cu neocortexul - are puine legturi0 pe seama acestui fapt este pus controlul limitat pe care voina !l
poate avea asupra emoiilor.
2istemul are urmtoarele funcii mai importante+
5. :uncia olfactiv. *imp de peste GB de ani s-a crezut c sistemul limbic rspunde de olfacie.
'ercetrile experimentale, cu animale crora li s-a extirpat acest structur sau prin observaii pe animale
fr miros %i cu aceste structuri totu%i dezvoltate infirm o asemenea prere.
,. :uncie motorie somatic. De%i puin cunoscut, unele experiene au artat urmtoarele+
- excitarea unor structuri limbice cauzeaz reacii motoare alimentare de lins, masticaie, deglutiie %.a0
- excitarea altor nuclei poate s reduc activitatea motoare0
- distrugerea unor nuclei poate duce la paralizie.
L. &eglarea funciilor vegetative. :uncie realizat prin hipotalamus, cu care are legturi bilaterale, iar
efectele se resimt la nivelul reglrii temperaturii, a funciilor secretorii digestive, a activitii cardiace - cu
deosebire legat de strile emoionale.
-. &eglarea aportului alimentar. :uncie realizat !n legtur cu hipotalamusul %i cu suprarenalele.
/mplicat !n situaii emoionale puternice %i !n stress, c#nd se modific glicemia, concentraia de hormon
diuretic etc.
G. &eglarea activitii sexuale. 2istemul limbic regleaz at#t funciile organelor sexuale, c#t %i
comportamentul sexual, fapt demonstrat experimental. 1xcitarea unor nuclei la masculi cauzeaz erecii,
iar la femei ovulaii %i mi%cri uterine. 1xtirparea neocortexului %i cortexului limbic cauzeaz dispariia
oricrui apetit sexual. 1xcitarea unor centrii din girul piriform cauzeaz devieri sexuale, homosexualitate
activ %i pasiv sau hipersexualitate nediscriminativ.
D. Declan%area %i meninerea ateniei. &ezultat al interrelaiilor cu :&, se obin efecte de concentrare a
ateniei, de orientare mai eficient.
J. :uncie emoional. O serie de stri subiective, pozitive sau negative ca+ furie, fric, plcere, neplcere,
tristee %.a., fiziologii le-au clasat !n categoria emoiilor. /niial s-a presupus %i pe urm s-a demosntrat c
sistemul limbic este implicat !n controlul acestor stri subiective. 3ecanismul propus de )apez a fost al
unui circuit hipocamp-corpi mamilaritalamus. O ipotez susinut %i de ali cercettori. /ntervenia
sistemului limbic !n activitatea emoional a fost confirmat de numeroase cercetri experimentale care au
artat c+ la animalele vigile stimularea nucleilor amigdalieni determin fals turbare sau o fric
exagerat, cu tremurturi, reacii de aprare sau de atac brusc0 distrugerea acestor nuclei provoac %i
dispariia strii de fric. De exemplu, dup lobectomie, la care se !ndeprteaz %i nucleii amigdalieni,
maimuele care iniial manifest fric fa de %erpi, de ast dat se apropie de ei fr fric, m#nc#nu-i
chiar. "ctivitatea emoional normal este rezultatul interaciunii sistem limbichipotalamus- neocortex.
K. :uncie motivaional, de !ntrire %i de auto!ntrire. 'omportamentele A!n gol sau vacuumatice ar avea
originea !n sistemul limbic, ca %i cele strmutate. Olds %i 3ilner au lucrat cu tehnica autostimulrii, adic
%obolanul recurge la apsarea voluntar a unei pedale, care acioneaz excitant, cauz#nd Aplcerea sau
impulsul necesar auto!ntreinerii acestei activiti. (a %obolan rspunsul se poate repeta p#n la GBBB de
ori pe or, iar la maimu de 5DBB ori pe or. "ctivitatea autostimulativ este preferat chiar celei de
alimentare.
H. /ntervenie !n procesul de !nvare. " fost pus !n eviden prin studierea efectelor stimulrii sistmului
limbic asupra performanelor de condiionare. @ndeprtarea funcional bilateral a hipocampului
provoac la %obolani dispariia reflexelor condiionate0 la maimu reduce intensitatea reflexelor
condiionate formate. 'ercetrile cu microelectrozi au evideniat o activitate electric intens la acest
nivel !n timpul !nvrii.
5B. :uncie mnezic. :apt susinut de o serie de date cu bolnavi cu intervenii neurochirurgicale la acest
nivel. 1fectele sunt fie de dispariie a tuturor amintirilor, fie de apariie a unora dintr-un trecut ontogenetic
!ndeprtat. &ol important !l are Acircuitul )apez. 2istemul limbic intervine at#t !n stocarea, c#t %i !n
filtrarea a ceea ce s-a stocat !n memorie.
'-. 2entrii refleci ai sistemului limbic i caracteristica lor func$ional instincti# agresi#
&eglarea comportamentului agonistic %i de aprare Din aceast categorie fac parte activitile agresive %i
de aprare - cum sunt cele de lupt, posturile de fric, tremurat, fug, sunt asociate intim cu activitatea
nervilor periferici simpatici %i parasimpatici. /mplicarea hipotalamusului cu aceste activiti vine !ntr-o
ordine recuent de cre%tere a a !nsemntii schimburilor funcionale organism-mediu, de preluare a
acestora de formaiunile paleocefalice ale creierului.
*/. 2ortexul cerebral - produs al morfogene"ei sistemului ner#os central
'ortexul cerebral este un strat gros de aproximativ L mm =5IK inci> de materie cenu%ie cu aspect cutat
reprezent#nd suprafaa exterioar a creierului. "ceast parte a creierului a devenit at#t de dezvoltat la
oameni !nc#t a necesitat plieri repetate pentru a avea loc !n craniu. Depliat, ar acoperi o suprafa de LB
de ori mai mare.
@ntre pliuri exista cateva %anuri ad#nci, care impart fiecare din cele dou emisfere ale cortexului !n patru
zone numite lobi. :iecare din ace%ti lobi !ndepline%te una sau mai multe funcii specifice. (obul temporal
serve%te pentru auz %i miros, lobul parietal pentru pipait %i gust, lobul occipital pentru vz, iar cel frontal
pentru mi%care, vorbire %i g#ndirea superioar.
@n fiecare din ace%ti lobi exist poriuni specifice ce recepioneaz mesajele senzoriale dintr-o singur
zon a corpului. De exemplu, simul tactil este localizat pe o arie mic !n lobul parietal, care nu
recepioneaza dec#t senzaiile de la genunchi %i o arie !ntins pentru police. "ceasta explica de ce policele
este mai sensibil dec#t genunchiul. "cela%i principiu se aplic %i altor arii senzoriale din cortex, ca %i
ariilor motorii.
De aceea, cortexul cerebral este locul unde informaiile primite de la cele cinci simuri - vz, auz, pipit,
gust %i miros - sunt analizate %i prelucrate astfel !nc#t alte pari ale sistemului nervos pot reaciona la
informaie dac este necesar. @n plus, ariile premotorii %i motorii ale cortexului cerebral conlucreaz cu
alte arii ale sistemului nervos central %i periferic pentru a produce mi%carea coordonat care este vital
pentru orice activitate con%tient.
*1. 2ortexul cerebral - elemente de anatomie cu )nsemntate instincti# i inteligent
'ortexul cerebral este cea mai reprezentativ structur anatomic a neocefalului.
)e seama cortexului cerebral au fost !n general puse patru funcii de baz+
a> de a recepiona impulsurile de la formaiunile neuronale subcorticale %i de la receptorii afereni0
b> de a trimite mesaje la efectorii motori, somatici sau viscerali %i de a-i ine pe ace%tia sub control0
c> de a reine unele dintre mesaje ca experien anterioar0
d> de a integra %i converti impulsurile aferente %i eferente !n realizarea unor activiti intrumental-
cognitive.
'ortexul cerebral aflat la baza instrumentalizrii comportamentului apare pentru prima dat la batracieni
%i atinge cel mai !nalt grad de dezvoltare la om. "ici ajunge s se disting embriogenetic doar !n cea de a
%asea lun a veii prenatale, c#nd apare !n forma unui strat de substan neuronal cenu%ie, care acoper
cele dou emisfere cerebrale.
Din punct de vedere al evoluiei sale filogenetice, scoara cerebral a mamiferelor a fost !mprit !n trei
segmente distincte+ paleocortexul - reprezentat de scoara olfactiv0 arhicortexul - reprezentat de
hipocamp0 %i neocortexul - reprezentat de suprafaa extern a emisferelor cerebrale.
)eleocortexul %i arhicortexul conin cea. 5-L miliarde din celulele creierului %i ocup doar 5I5, din aceast
suprafa, fiind denumit %i alocortex, pe c#nd neocortexul ocup restul celor 55I5, pri din suprafaa sa.
2uprafaa total a cortexului cerebral a fost estimat !ntre ,,BB-,KGB cm,, volumul !ntre LBB-GBB cmL %i
grosimea !ntre 5,G--,G mm.
*2. 2entrii i cile sen"oriale somatosen"oriale )n !instrumentali"area! acti#it$ii de reflectare
'ei mai muli neuropsihofiziologi sunt de prere c circuitul neuronal lemnical dorsal %i medial a
sistemului somestezic este un produs de achiziie filogenertic recent, propriu doar mamiferelor.
;niti celulare singulare !n complexul nuclear ventrobazal al acestei acoloane rspund de acinea
agenilor stimulatori aplicai !n zone bine circumscrise ale pielii. "ce%tia pot s varieze !n mrime, de la
c#iva milimetri ptrai !n prile distale ale membrelor, la c#iva centimetri !n zona trunchiului. 2unt
circuite care trec prin talamus %i-%i proiecteaz cortical mesajele specifice respectivei modaliti
senzoriale.
)e calea direct corticopet lemniscal somatic, mesajele ajung la cortex !n mod direct, cu vitez
crescut, pragurile declan%atoare de transmitere a impulsurilor fiind joase.
*3. 2entrii i cile sen"oriale #i"uale )n !instrumentali"area! acti#it$ii de reflectare
'ortexul cerebral este cea mai reprezentativ structur anatomic a neocefalului.
/n cele ce mai jos se va face o succint descriere molar a centrilor %i circuitelor sale mai importante. )e
seama cortexului cerebral au fost !n general puse patru funcii de baz+ de a recepiona impulsurile de la
formaiunile neuronale subcorticale %i de la receptorii afereni0 de a trimite mesaje la efectorii motori,
somatici sau viscerali %i de a-i ine pe ace%tia sub control0 de a reine unele dintre mesaje ca experien
anterioar %i, de a integra %i converti impulsurile aferente %i eferente !n realizarea unor activiti
instrumental-cognitive.
/n ceea ce prive%te cea din urm funcie, de reinere %i de convertire a acestora !n activiti instrumental-
cognitive, responsabilitatea medierii a fost pus pe seama zonelor sale asociative. De altfel, cu excepia
zonei unde este localizat funcia vorbirii, toate celelalte sunt reprezentate !n mod egal de arii sau zone
corespunztoare !n ambele emisfere cerebrale. 1le conteaz !n mod egal pe dezvoltarea unor
disponibiliti somato-morfologice instrumentalizate, cu ci aferente %i eferente de la %i spre respectivele
extremiti ale corpului, nu doar ca pri ale unei lumi ce trebuie reflectat obiectiv, dar care !n instana
urmtoare s se poat instrumentaliza. Doar dup aceea se poate vorbi de intervenia unor mecanisme
elaborate de !nvare %i memorare, de achiziii ce s se !nsereze !n completarea unor zestre dob#ndite
filogenetic, de scheme ale unor mi%cri de !ndem#nare aflate sub control cortical, de experiena de
manipulare a mi%crilor articulate ale limbii implicate !n activitile cognitiv conative.
*%. 5riile de asocia$ie corticale )n !instrumentali"area! acti#it$ii de reflectare
*ermenul de Acentrii de asociaie a fost introdus de :lechsig !n 5KJD. "cesta l-a folosit pentru a denumi
cu el ariile largi din cortex din care lipse%te orice proiecie talamic major, arie care din punct de vedere
al mielinizrii celulelor nervoase, cunoa%te o dezvoltare postnatal !ndelungat.
*ermenul de Aarie asociativ are %i conotaie psihologic, !n aceast direcie fiind !ndreptate cutrile
dup funciile integrative %i de asociaie Asuperioare.
Din perspectiva vechii psihologii s-a crezut c !n aceste arii sljuiesc propriu-zise funcii Asuperioare
ale g#ndirii0 ori cercetrile care au identificat aici sedii pentru controlul mi%crilor !ndem#natice, pentru
perceperea obiectelor sugereaz cu totul altceva, mai repede fiind expressii a manifestrii unei inteligene
perceptuale.
*'. 5cti#itatea cortexului cerebral i testarea func$iilor superioare
@n studierea posibilelor funcii Asuperioare din ariile de asociaie s-a plecat de la postulatul c aici s-ar
afla locul unde se proceseaz informaia coninut !n agenii stimulatori. @n consecin s-a cutat dup
acele teste care s pun !n eviden performanele de Ainteligen, cele care rezult din ablarea sau
deteriorarea diverselor arii asociative. 2-a !nceput cu testele de discriminare senzorial pe animale.
2ubiecii de experien au fost confruntai cu obiecte de form, culoare, mrime Q diferit, pentru ca
ulterior s fie recompensai =de regul cu hran sau ap> pentru alegerea corect arbitrar stabilit a unuia
dintre ele. )e baza aplicrii acestor teste s-a putut concluziona asupra acuitii recepetive, ca %i asupra
abilitilor de !nvare ale animalelor.
**. .nter#en$iile neurochirurgicale i limitele lor psihologice
)roblema interdisciplinaritii psihologiei cu neurochirurgia prezint un interes bilateral. ;n jalon de
referin 5-a reprezentat conferina de neurologie desf%urat la (ondra !n anul 5HLG. "colo doi
cercettori, 9acobsen %i :ulton au prezentat o comunicare legat de obinerea unor efecte amelioratorii a
nevrozelor a doi cimpanzei realizat prin extirparea chirurgical a celor doi lobi frontali. 7evroza era un
produs $preparat$ psihologic, reprezentativ pentru numeroase stri maladive obsesive %i melancolice de la
oameni0 eliminarea acestei stri era rezultatul unei intervenii chirurgicale pe creier.
3etoda amigdalotomiei a fost !ns reinut ca interesant. 1l se practic dup o mult mai discret incizie,
prin introducerea unui microelectrod p#n la nivelul sistemului limbic. &espectivul electrod !n momentul
urmtor ardea zona neuronal declarat sediu a respectivei stri subiective. /ntervenia nu este dureroas
iar efectele sunt bine conturate. *ocmai de aceea a fost propus pentru a fi aplicat asupra oamenilor, !n
particular asupra unor categorii de oameni cu probleme speciale de comportament, cum sunt deinuii cu
infraciuni foarte grave. O alt categorie de investigaii psihoneurochirurgicale a fost !ndreptat asupra
zonelor comisurale iar interveniei i s-a dat denumirea de comisurotomie.
/niierea acestei linii investigative s-a realizat !n 5HG,, autorii si fiind &. 3<ers %i &. 2parr<. /poteza lor
de lucru a fost c dou jumti de encefal dac ar putea fi separate, ele ar funciona ca dou creiere
distincte. Operaia efectuat pe oameni a furnizat rezultate promitoare. "dic respectivele convulsii au
disprut complet, uneori s-au mai manifestat sub forma unor slabe puseuri !n lobul temporal. &ealizat
fiind un astfel de preparat, psihoneurologilor le oferea o generoas %ans de investigare a modului
diferenial de funcionare a celor dou jumti de cortex cerebral.
*+. 7inalitatea nomeostatic neuropsihic i )nalta performan$
)roblema finalitii comportamentului !n neuropsihologie apeleaz la viaa instinctiv %i inteligent.
5. 7evoia unei experiene filogenetice pentru ca marile %i primarele funcii vitale s se poat !nt#mpla la
un nivel superior de organizat al materiei vii.
,. 2tructura arhitectural a unei experiene filogenetice %i suportul organic al acestuia+ ritmurile
circardiene, de ciclicitate %i sezoniere fixate !ntr-un suport organic mai ad#nc dec#t ceea ce se poate
conserva ca activitate reflexogen la nivelul sistemului nervos.
L. 7atura experienei filogenetice comportamentale incluse !ntr-un simplu arc reflex+ premiza
disponibilitii ca aciunile %i schimburile organice s dob#ndeasc %i substanialitate subiectiv.
-. Disponibilitile poteniale de subiectivizare a schimburilor implicate !n satisfacerea nevoilor vitale
primare ale organismului cre%te odat cu evoluia filogenetic.
G. De%i reflexele medulare sunt cunoscute ca unele simple %i rigide, centrii lor de comad spinal
conserv !n ele deja o experien filogenetic cu !nsemntate homeostatic integratoare %i reglatoare
pentru funcii vitale cum sunt nutriia, defecaia, copularea %.a.
D. 1xperiena filogenetic conservat de structurile bulbare trebuie considerat nu numai prin mai buna
circumscriere a autonomiei funcionale a centrilor reflec%i responsabili de activitatea respiratorie,
cardiac, salivar, tonic, de strnut, tuse - toate cu !nsemntate vital, ci %i din perspectiva cilor de
legtur pe care respectivii centrii bulbari deja le au cu instanele neuronale superioare adiacente din
punte, mezencefal, cerebel etc.
J. *rstura caracteristic a centrilor reflec%i ai punii %i ai mezencefalului const !n a-%i fi asumat
responsabilitatea unor schimburi cu valoare integrativ tot mai A!ndeprtat de funciile vitale.
K. )e parcursul dezvoltrii filogenetice a punii %i mezencefalului structurile neuronale supraadugate
=nucleii ro%ii, tuberculii cvadrigemeni %.a.> se raporteaz nu numai la perfecionarea reactivitii reflexe a
unor receptori C reflexul oculocefalogir, pupilar, fotomotor, iridoconstrictor, de acomodare a pupilei etc,
dar %i la asigurarea tonusului static %i dinamic unitar ansamblului segmentelor musculare ale
organismului.
H. )rincipala funcie orientativ, care s asigure fondul energetic %i tonic nespecific necesar deschiderii %i
Acuceririi de noi ageni stimulatori aparine mecanismelor reflexe ale formaiunii reticulate.
5B. 'entrii reflec%i din cerebel rspund de realizarea unei activiti orientative ce se raporteaz cu
deosebire la modalitile de recepie %i conducere specifice.
55. '#nd structurile neuronale ajung s fie suport pentru plasarea activitii pe trasee spaio-temporale tot
mai complexe, concomitent se amelioreaz sistemul de reglare reflex a funciilor vitale primare.
5,. De%i talamusul reprezint sediul paleocefalic superior de dezvoltare al sistemului nervos, la nivelul
acestuia !%i gsesc integrarea afectiv stri de dezechilibru organice profunde.
5L. :unciile primare organice !%i gsesc integrarea superioar la nivelul mecanismelor reglatorii ale
centrilor din sistemul limbic.
5-. 9ocul %i comportamentul explorator %i nevoia de control neocefalic a acestora, !ndem#narea
manipulativ - form superioar a homeostaziei neuropsihice.