U.S.A.M.V.

B Timisoara Facultatea de Horticultura Invatamant la Distanta

TEHNOLOGIA PRODUSELOR HORTICOLE

Sef lucrari dr. BECHERESCU ALEXANDRA

TEMA REFERAT
RECOLTAREA, AMBALAREA SI DEPOZITAREA CA ETAPE DISTINCTE ALE FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PASTRARE SI VALORIFICARE A PRODUSELOR HORTICOLE- CU REFERIRE LA : CARTOFUL DE SAMANTA SI LA CARTOFUL DE CONSUM

AN UNIV. 2012-2013

ARDELEAN ALIN, anul IV, sem I

Cartoful - Importana culturii Cartoful este considerat ca a doua pine a omului, dei nu este luat n cultur de foarte mult timp n Europa i la noi n ar. Cartoful este un produs vegetal hrnitor, gustos i ieftin, care constituie alimentul de baz al multor popoare i deine o pondere mare n balana economic a multor ri. Cartoful se consum fiert, copt, prjit, sub form de supe, salate, piureuri. Acesta substituie de multe ori pinea i este un aliment dietetic de nenlocuit. n industria alimentar cartoful se folosete pentru obinerea de fin, fulgi, cartofi deshidratai (care se folosesc pentru piureuri i pine), cips, pommes frittes i cartofi pai. Cartoful se folosete n industria amidonului, alcoolului sau n industria chimic. De asemenea, cartoful se folosete n hrana animalelor (n special pentru porcine i bovine), ca atare sau borhotul rmas de la fabricarea amidonului sau a alcoolului i reziduurile rmase din industria alimentar. Cartoful este originar din America i anume din regiunile nalte i umede din Peru, Columbia, Ecuador. Din aceste inuturi a fost adus n Europa, mai nti n Spania i Anglia, de ctre navigatori. Introdus n Europa ca o curiozitate botanic a lumii noi, rspndit de botaniti dintr-o parte n alta a Europei, acceptat n cultur mai greu i mai mult de nevoie, cartoful s-a impus mai trziu ca o plant de cultur principal, aflndu-i n acest continent o nou patrie. Dup anii 1800, cartoful a devenit o cultur important pentru unele ri ca: Germania, Frana, Anglia, Olanda, Belgia. Cartoful, ca plant tehnic-alimentar, a ctigat mult ca importan, mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial, ncadrndu-se n prezent n rndul principalelor plante de cultur. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof extratimpurii, timpurii i de var Pregtirea recoltrii. Cultura este evaluat, inandu-se seama de creterea medie zilnic (cateva sute de kg/ha, dup zon i perioad) a produciei i de preul care se ofer. Se stabilete adancimea de formare a tuberculilor. Se planific fora de munc, utilajele i mijloacele de transport. Se evit irigarea in zilele premergtoare recoltrii, sau recoltarea pe timp umed, in zilele ploioase. Procentul de vtmri i pierderi crete, tuberculii umezi i murdari sunt mai sensibili, brunificandu-se la splare. Aspectul lor se poate schimba in 48 de ore, in loc de o sptman aa cum este normal. Tierea vrejilor cu 3-5 zile inaintea recoltrii asigur o meninere mai bun a calitii, la fel ca i o umiditate optim a solului, care este de dorit s fie reavn. Recoltarea Recoltarea incepe din momentul in care tuberculii au depit 30g/buc(timpurii), sau inainte de maturitate, cand peridermul nu este bine format (consum de var). Se recolteaz manual prin smulgere cand solul este nisipos, fie cu sapa sau cu plugul (semimecanizat). Trebuie evitat vtmarea tuberculilor, care sunt foarte fragezi i se nnegresc n zonele lovite. Dup dislocare pot rmane 10-15 minute pe sol, fapt care reduce exfolierea cu 60% fa de tuberculii strani imediat, datorit unei mai bune aderri a cojii (pieliei) la pulp (Marin, I., 1983).

Fluxul tehnologic manual este continuu i poate fi organizat pentru a fi executat de echipe de 3 muncitori, organizate intr-o formaie de 12 oameni, care merg pe trei randuri. Primii 3 disloc tuberculii prin desfacerea cuiburilor, urmtorii trei execut strangerea, urmeaz in flux 3 sortatori pe caliti (I, II i necorespunztori), iar in final 3 ambalatori care pun marfa sortat in lzi P sau M2 din material plastic, eventual in saci de plas pentru export. Ambalarea in saci de relon sau de iut, determin mrirea procentului de pierderi. Dup 7 zile, exfolierile i brunificrile cresc cu 1/3, pan la o medie de 90%, iar pierderile in greutate sunt aproape duble, pan la 6%, in comparaie cu pstrarea in lzi(Tua, Gh. i colab., 1978). Cartoful pentru consum extratimpuriu se recolteaz cnd tuberculii au valoare comercial, atunci cnd au depit greutatea de 30 g, coaja se exfoliaz fr dificultate i preul este atractiv. Recoltarea tuberculilor se face prin smulgerea tufelor i alegerea tuberculilor, pe solurile nisipoase, iar pe alte soluri se folosete sapa. Se are grij ca tuberculii s nu fie vtmai, se sorteaz pe categorii de mrime, se ambaleaz n saci sau lzi i se livreaz pe pia imediat, deoarece depozitarea nu trebuie s depeasc 24 ore. Cartoful pentru consum de var se recolteaz n funcie de cererea pieii. Tuberculii nu sunt ajuni nc la dimensiunea maxim, iar peridermul nu este bine format. Se folosete maina E649 care produce puine vtmri, iar ncepnd cu luna august se poate folosi combina de recoltat cartofi CRC1. Strngerea tuberculilor se face manual i se sorteaz pe categorii de mrime (peste 35 mm cal. I i 30-35 mm cal. a II-a). n acest caz depozitarea nu trebuie s depeasc 10 zile. Pentru recoltarea n condiii bune se recomand distrugerea vrejilor pe cale chimic, cu un desicant de tipul Harvade 25 F (2,5 l/ha) sau Reglone Forte (4,0 l/ha) aplicat cu 8-10 zile nainte de momentul planificat de recoltare la soiurile timpurii i cu 14-21 zile la celelalte soiuri. Distrugerea vrejilor se poate face i pe cale mecanic cu maina de tocat vreji MTV4. Recoltatul cartofului se face la temperaturi de 10-12oC, pentru reducerea gradului de vtmare a tuberculilor. Fluxul tehnologic semimecanizat sau mecanizat este posibil la cartoful de var pe msur ce coaja tuberculilor se suberific. n luna iulie se poate utiliza maina de recoltare semimecanic pe dou randuri E-649, care provoac mai puine vtmri mecanice. Tuberculii se strang i se sorteaz pe mrimi, calitatea I cu diametrul peste 35 mm, iar calitatea II de 30-35 mm diametru. n luna august, recoltarea cu combina CRC-2 sau E-684 devine posibil. Tuberculii se transport la centrele de sortare i calibrare, in vederea livrrii. Maina E649 disloc tuberculii, i separ de pmnt i i las la suprafaa solului, de unde se adun manual i se ambaleaz n saci pe categorii, cartofii mari i mijlocii pentru consum, iar cei mici i vtmai pentru furaj. n parcelele pentru smn se sorteaz pe trei categorii: cei peste 80 g se dau la consum, ntre 30-80 g pentru material de plantare i sub 30 g pentru furajare. Combina CRC1 disloc tuberculii, i separ de pmnt i i colecteaz n buncre sau remorci pentru transport. Combina E684 colecteaz tuberculii ntr-o remorc care se deplaseaz paralel cu combina. Capetele parcelelor se recolteaz manual. Cartofii se transport la centrele de prelucrare sau la depozitele de pstrare unde sunt supui sortrii. Separarea impuritilor (bulgri de pmnt, pietre, tuberculi bolnavi) se face cu maina MCC60 . Depozitarea temporar a cartofilor timpurii dureaz 2-3 zile in condiiile mediului ambiant sau 3-5 zile in condiii frigorifice, la 5/120C i UR 90%. Cartofii de var pot fi pstrai timp de 10 zile (Tua, Gh. i col., 1978).

Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof de toamn destinai consumului Cartoful pentru consum de toamn-iarn i cartoful pentru industrializare se recolteaz la maturitate, cnd 2/3 din vreji sunt uscai, iar 1/3 au culoarea galben. Recoltarea se face pe sol zvntat i vreme uscat. Cartoful de toamn pentru consum apare pe pia dup 1 septembrie i se poate pstra pan in luna mai a anului urmtor, in condiii moderne. Momentul optim de recoltare este la maturitatea deplin, tuberculii avand peridermul bine format, 2/3 din vreji fiind uscai, iar restul de culoare galben. Se face proba decojirii tuberculilor, a cror coaj nu trebuie s se mai exfolieze. Prin tiere vor avea aspect zvantat, iar stolonul va fi lipsit de turgescen (Murean, i colab., 1983). In aceast faz trebuie intrerupt vegetaia, in vederea favorizrii suberificrii tuberculilor. Se prefer o recoltare mai timpurie, din momentul cand coaja nu se mai desprinde i nu mai apar pierderi prin exfoliere.Tuberculii se pot disloca bine, fr vtmri, cand vremea este frumoas,iar temperaturile sunt mai ridicate de 70C. Infeciile cu man sau putregai umed trebuie preintampinate. Cultura va beneficia de o tehnologie in msur s amelioreze capacitatea de pstrare. Irigarea reduce aceast durat, influenand o ieire mai timpurie din repausul vegetativ i mrind procesul de incolire. Fertilizarea trebuie aplicat fazial, in reprize egale i difereniat in funcie de tipul culturii (irigat/neirigat). Cele mai mici pierderi in depozite le-a avut soiul Desiree, provenind dintr-o cultur neirigat, fertilizat cu N220:P130:K120 (Francu, i colab., 1983). Dozele 296 unilaterale de azot sau dozele exagerate in ingrminte reduc capacitatea de pstrare. Soiul cultivat va fi cunoscut ca rezistent la pstrare. Desiree are capacitatea cea mai bun de pstare, urmat de soiuri ca Eba, Bintje, Sucevia, Super, Ora (tarzii) i Mgura (semitarziu) (Gherghi, A., 1994). Dup Murean i colab. (1987) i Niculescu, Fl., i colab. (1988), soiurile Murean, Procura i Carpatin sunt i ele rezistente la pstrare, in timp ce Ostara, Muncel, Adretta i Prosna manifest sensibilitate, inregistrand pierderi mai mari. In legtur cu soiurile Colina, Firmula, Semenic i Manuela exist aprecieri contradictorii. Recoltarea cartofului poate fi organizat in flux (Mezabrovschi, 1986): -fluxul semimecanizat folosete MSC-1, MSC-2-75 (pentru soluri mai grele) sau E-649, iar tuberculii sunt adunai i sortai manual. - fluxul modern folosete maina E 649, care realizeaz un procent de impuriti proporional cu textura solului (17% pe soluri uoare, 32% pe soluri mijlocii)(Popescu, 1975). Masa recoltat este transportat cu remorci i condiionat cu instalaii tip I.S.I.C.-30 (17,5 t/h) sau KSP-15 B. Pentru recoltare se mai pot folosi CRC-2 sau KEP-2P etc. Fiecare agregat pretinde anumite condiii de sol, distane de plantare sau grad de imburuienare, eventual o distrugere a vrejilor (chimic cu Reglone 3-2 l/ha sau mecanic cu MTV-4). Presortarea permite inlturarea resturilor vegetale sau minerale, precum i a tuberculilor foarte mici sau depreciai. Se consider corespunztori tuberculii intregi, curai, sntoi, tipici pentru soiul cultivat, cu pielia suberificat, turgesceni, fr umiditate exterioar anormal, fr defecte interne, fr vtmri mecanice sau atac de boli-duntori, neinverzii, neincolii, neingheai i fr corpuri strine. Presortarea se execut manual, semimecanizat sau mecanizat, pe camp sau la un punct intermediar de presortare (ISIC-30). Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum Depozitarea tuberculilor se poate face in silozuri in pmant, in spaii improvizate cu ventilaie natural, in macrosilozuri sau in depozite ventilate mecanic i in depozite frigorifice

Depozitele ventilate mecanic sunt spaiile cele mai specializate in pstrarea cartofului, iar silozurile constituie procedeul cel mai utilizat in sectorul particular. Pstrarea frigorific inregistreaz pierderi cu 1/5-1/3 mai mici ca pstrarea prin ventilaie mecanic, iar calitatea tuberculilor este asigurat pe o durat, prelungit cu 1-2 luni, pan la noua recolt, dar investiiile necesare i consumurile energetice sunt considerabil mai mari. Tehnologia de pstrare frigorific poate folosi mai multe tipuri de ambalare. Lzile palet stivuite pe 6-8 nivele (4,6-6,0 m) realizeaz o incrctur de 2,2-3,0 t/m2. Spaiile libere dintre palete trebuie orientate paralel cu direcia de refulare a aerului rcit. Lzile P paletizate in sistem esut, 5 orizontal x 4 randuri, ambaleaz 600-650 kg pe fiecare unitate de incrctur sau 2,0-2,2 t/m2 la o stivuire pe 4 nivele (h= 5,6 m). Pentru intervale mai scurte de timp, pstrarea se poate face i in saci de plas sau de iut aezai in palete cu montani dup sistemul esut sau intreptruns (25 saci de plas sau 15 de iut), revenind incrctura de circa 2,5-3,0 t/m2. Pstrarea in vrac este posibil la celulele frigorifice ventilate prin pardoseal, grosimea vracului fiind de 4-5,5 m. Umplerea celulelor trebuie efectuat in termen cat mai scurt, de cateva zile. Intre stivele de ambalaje se las spaii libere de 10 cm, iar la perete de 20 cm. In primele 6-14 zile se parcurg fazele de pregtire (zvantarea, cicatrizarea rnilor i prercirea), ventiland 24 de ore din 24 aer exterior. In fiecare zi, temperature trebuie coborat cu 1,5/2,50C, astfel ca in final s ajung la parametrii de pstrare 3/50C. Pstrarea dureaz 7-8 luni, reciclandu-se aerul rcit cu improsptare periodic. Utilizarea de pan la 50% aer exterior in perioada de iarn reduce consumul energetic. In finalul pstrrii frigul este oprit, iar in celul se produce o inclzire pan la 8-100C. Celula trebuie golit in 10-14 zile. Tehnologia de pstrare n depozite specializate cu ventilaie mecanic. Celulele au capaciti de 350 t, 500 t, 1000 t sau 2500 t, iar depozitele au 2000 t, 5000 t, 10.000 t sau chiar 20.000 t. Depozitarea a fost prevzut in vrac cu inlimea de 4-4,5m (STAS R 9127/6-82). Dei aparent, apare ca o soluie mai simpl, pstrarea n vrac este n realitate mult mai greu de realizat, deoarece nu poate reui dect cu tuberculi sntoi, ct mai uniformi (soi, provenien, mrime etc.), dar totodat de dimensiuni care s permita accesul aerului de jos n sus. Orice focar de boal, sau nfundarea canalelor cu tuberculi mici, pmnt, pietre, resturi vegetale, pot compromite i restul tuberculilor corespunztori. Exist 5 faze ale pstrrii, intre care primele 3 sunt faze pregtitoare: - zvntarea tuberculilor umezi, timp de 2-3 zile, cu aer exterior de 10-200C i UR 65-80%, 24 de ore din 24, in debit de 80-120 m3/t/h (0,2-0,25 m/s); - vindecarea i cicatrizarea rnilor in cursul a 2 sptmani de ventilare cu aer interior/exterior, la 13/180C i UR 85-95%, 12 ore din 24. Formarea peste rni a unui nou periderm nu are loc sub 80C; - rcirea treptat pe parcursul a 4-8 sptmani, cu ventilarea aerului exterior in timpul nopilor reci, la 4/100C i UR 85-90%, 8-12 ore din 24, dar fr intreruperi mai mari de 6 ore; - pstrarea timp de 5-6 luni, la 3/50C i UR 85-90%, cu ventilare de aer exterior 1-4 ore din 24, prin recirculare sau amestec cu aer exterior a crui temperatur s nu depeasc cu 2-30C pe cea a tuberculilor i s nu fie mai sczut de 00C, pauzele de ventilaie nu vor depi 10-12 ore; - pregtirea pentru desilozare, dureaz 1-2 sptmani, cand se oprete ventilaia sau se ventileaz cu aer cald, pentru reducerea coninutului de glucide hidrosolubile i a gradului de dunare la condiionare. Dac se ventileaz, temperatura aerului nu trebuie s depeasc cu

mai mult de 40C temperature tuberculilor. Temperatura se ridic la 8/100C, iar UR se micoreaz la 80-85%. Golirea celulei nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile, pentru a nu favoriza dezvoltarea bolilor, iar scoaterea tuberculilor se face de-a lungul canalelor de ventilaie, folosind ventilaia pan in faza final. Condensul i ncolirea prematur pot apare ca urmare a deficienelor constructive, tehnologice sau de exploatare a depozitelor cu ventilaie mecanic, avand ca efect sporirea pierderilor. Formele mai uoare de condens se inltur prin mrirea numrului reprizelor de ventilare, reducerea duratei pauzelor, sau trecerea la regim continuu de ventilare. Condensul persistent nu poate fi inlturat decat prin eliminarea cauzelor care opresc circulaia normal a aerului, respectiv infundarea canalelor i a fantelor de aerisire. Focarele de depreciere care s-au format se gsesc la partea de jos a vracului. In situaii limit, pstrarea va fi intrerupt, cartofii sunt mutai in alte spaii, iar celula se cur i se dezinfecteaz temeinic. Tehnologia de pstrare n macrozilozuri ventilate mecanic a fost conceput ca o variant modernizat a tehnologiilor tradiionale, iar in unele ri europene este metoda preferat de productorii particulari, datorit simplitii i economiei de for de munc manual realizat. Ofer posibilitatea depozitrii unor cantiti mari de cartofi pe o perioad mai lung de timp, datorit amenajrilor care permit intr-o anumit msur dirijarea factorilor de mediu.Dei simpl in concepie, metoda necesit mijloacele mecanice adecvate manipulrii in vrac, dotrile minime (reea de curent electric trifazic, motor electric, ventilator) i unele materiale, cum sunt folii de polietilen, baloi de paie, sarm zincat. Se impun msuri stricte P.S.I. In zonele/anii cu ploi, umezeal sau temperaturi prea coborate, macrosilozurile se pot amenaja i-n spaii acoperite (oproane, magazii, grajduri).Macrosilozurile se formeaz la suprafa, avand dimensiunile vracului de tuberculi, de 35 m lungime, 6m lime i 3-3,5m inlime. Interiorul acestui vrac este strbtut de un canal de ventilaie, realizat din panouri grtar cu dimensiunea de 1,3x1,3 m i distana intre ipci de 2,5 cm. Panourile se aaz in form de V intors, cu unghiul de varf de 450, iar pe varful acestui canal triunghiular se pune folie de polietilen in cascad (in lungime cresctoare, cu cat se avanseaz spre capt). La intrare se amplaseaz un ventilator intr-o caset de lemn, cu clapete pentru reglarea debitului de aer (80-100 m3/t/h). Vracul se realizeaz prin basculare in buncre mobile i manipulare mecanic, sau direct prin golirea sacilor in macrosiloz. Se acoper intai canalul de ventilaie, incepand din captul cu ventilatorul, in strat cat mai uniform de tuberculi. Acoperirea cu baloi de paie se face imediat dup umplere, bine tasai pentru a nu rmane goluri. Lateral se protejeaz cu folie (0,5 m pe sol), lsand coama liber 1,5m pentru evacuarea aerului. Peste folie se aaz al doilea rand de baloi, iar pe coam se pune folie care previne infiltrarea apei din precipitaii, iar in jur se amenajeaz anuri de scurgere. La venirea temperaturilor joase, se adaug pe coam al treilea strat de baloi. Fazele ventilaiei sunt: A. zvntarea i cicatrizarea rnilor prin flux de aer la temperaturi sub 200C (2-3 zile) i in final (2 sptmani) sub 150C; B. coborrea temperaturii, ventiland 3-4 ore din 24 aerul rece din timpul nopilor; C. pstrarea la 3/50C timp de 5 luni, prin ventilare de intreinere 1-2 ore pe zi, cand temperatura exterioar o permite (t>00C). Temperatura i umiditatea relativ trebuie urmrite la inceput zilnic, apoi de 2 ori pe sptman. Valorificarea tuberculilor de cartof material sditor Numii in termeni tehnici "cartofi de smn", acetia au diametrul optim de 30-36 mm i greutate de 40-70 g/buc. Producerea i valorificarea lor au anumite elemente specifice, mai ales

pentru categoriile biologice superioare (clone, baz superelit, etc). Prezint o importan deosebit asigurarea de la preluare a unor tuberculi cu capacitate de pstrare cat mai bun, sntoi i fertilizai moderat in cultur. Recomandrile privind recoltarea, manipularea i transportul n bune condiii devin obligatorii. Igienizarea corespunztoare a spaiilor i sortarea/calibrarea tuberculilor sunt faze necesare, care contribuie la o evoluie normal in depozit a materialului sditor. Este interzis folosirea substanelor inhibitoare i a tratamentelor impotriva incolirii. Umplerea celulelor trebuie realizat cat mai repede. Depozitarea se poate face difereniat, asigurand cele mai bune condiii de pstrare loturilor cu valoare biologic ridicat i soiurilor care sunt mai sensibile. Pstrarea paletizat, n celule frigorifice, devine obligatorie mai ales in zonele calde ale rii. Meninerea constant a temperaturii la valori de 2/30C cu abateri de }10C i a umiditii relative de 85-95%, asigur pstrarea intact a valorii biologice pe o perioad de 8-9 luni, in funcie de necesiti. Pstrarea n depozite specializate, cu ventilaie mecanic, in vrac cu inlime de numai 3m, se realizeaz in zonele de producie tradiionale pentru cartof. Valorificarea in flux i mecanizarea fazelor, de la recoltare i manipulare in camp, la preluarea i manipularea mecanic in depozit, sortare i calibrare, trebuie efectuate in condiii bune, fr a rni tuberculii. In anii ploioi, se iau msuri suplimentare de zvantare. Fazele pstrrii (zvantare, vindecarea rnilor, coborarea temperaturii, pstrare i ridicarea temperaturii pentru condiionarea final) sunt similar tuberculilor de consum, dar nivelul temperaturilor de pstrare poate oscila i pn la 10C, ndulcirea neavnd importan. Pstrarea in spaii care nu asigur temperaturile optime de 2/3/40C i UR 85-95% in mod constant, duce la apariia ncolirii premature, manifestarea bolilor de depozit i la pierderea valorii biologice a materialului sditor. Faza de desilozare trebuie declanat cu 30 de zile naintea plantrii, in vederea condiionrii finale. Tuberculii sunt calibrai pe 2 categorii i se ambaleaz in saci de iut noi, la 25 kg/unitate ambalaj. Sacii sunt cusui la gur, plombai i etichetai, atat in interior, cat i la exterior. Verigile inferioare I1 - I2 se pot livra i in vrac (fr inscuire).

Bibliografie: 1. Axinte M., Gh.V. Roman, I. Borcean, L.S. Muntean, 2006. Fitotehnie. Editura Ion Ionescu de la Brad Iai. 2. Blteanu Gh., Al. Salontai, C. Vasilic, V. Brnaure, I. Borcean, 1991 Fitotehnie. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 3. Blteanu Gh., 2001. Fitotehnie, vol. 2 Oleifere, textile, tuberculifere i rdcinoase, tutun, hamei, medicinale i aromatice. Editura Ceres, Bucureti. 4. Ianoi I.S., Maria Elena Ianoi, B. Plmdeal, A. Popescu, 2002. Cultura cartofului pentru consum. Editura Phoenix. 5. Ion V., Georgeta Temocico, M. Dumbrav, Lenua Iuliana Epure, A. Gh. Ba, 2005. Cultura cartofului. USAMV Bucureti, Total Publishing. 6. tefan V., 2003. Fitotehnia plantelor tehnice. AMC USAMV Bucureti. 138 139