Realismul este curentul literar n care se susine crezul c arta este chemat s reflecte realitatea obiectiv, veridic, fr s o nfrumuseeze.

Ca doctrin estetic i modalitate artistic, realismul s-a nscut ca o reacie mpotriva romantismului. n literatura romn, creaia de tip realist corespunde celei de a doua jumti a secolului al XIX-lea i primei jumti a secolului XX (parial). Realismul literar romnesc este inaugurat n proz i dramaturgie de ctre scriitori paoptiti (Costache Negruzzi, Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri) i postpaoptiti (Nicolae Filimon, Bogdan Petriceicu Hadeu). Acest stil a fost adoptat i folosit n operele lor de scriitori romni precum Ion Luca

Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, George Clinescu i Marin Preda.

Trsturi: 1. pricipiul mimesisului i al verosimilitii: inspirat din fapte reale, opera realist expune nu fapte care s-au petrecut ntr-adevr, ci evenimente fictive, dar prezentate ca i cum s-ar fi putut produce, n mod credibil, verosimil; 2. prezentarea moravurilor unei epoci, atenia fiind concentrat asupra detaliilor, iar intenia de a surprinde epoca n complexitatea ei. 3. preferina pentru o tematic social 4. prezentarea individului n relaiile sale cu mediul social n care triete, al ctui produs este: de aceea persiajul nu mai este excepional n situaii excepionale (ca la romantici), ci are o condiie social mediocr, astfel nct operele realiste sunt mrturia faptului c omul simplu are o existen la fel de dramatic i de complex. 5. crearea unor personaje tipice n situaii tipice, personajele realiste fiind complexe i avnd dinamic interioar; interesat de aspecele realitii imediate, scriitorul realist alege ceea ce este reprezentativ pentru epoca aleas. Exemple: parvenitul, arivistul, seductorul, avarul femeia aduterin. 6. caracterul de fresc al operelor, monografii ale lumii prezentate 7. preferina penru un stil sobru i refuzul celui mpodobit, cu scopul prezentrii ct mai fidele a realitilor 8. cultivarea observaiei n descrierea realitii sau n portretele personajelor, observaia viznd precizia tiinific 9. tehnica detaliului, cu scopul de a realiza descrieri sau portrete verosimile 10. preferina, la nivel naratologic, penru araiunea la persoana a III-a, pentru un narator obiectiv, impersonal, omniprezent, omniscient, cruia i corespund o perspectiv auctorial, o viziune naratologic din spate i focalizarea zero.