FACULTATEA: CONSTRUCTII DE MASINI CATEDRA: MECANISME DISCIPLINA: MECANISME PROIECT DE SEMESTRU

MEMORIUL TEHNIC 1. GENERALITATI Orice sistem mecanic este compus din unul sau mai multe mecanisme. In constructia unui mecanism si prin extensiune a unei masini intra mai multe orga ne de masini. Unele sunt legate rigid intre ele, altele se pot misca relativ. Organul de masina sau organele de masini care formeaza un rigid mobil se numeste element cinematic . In afara elementelor cinematice rigide mai exista elemente cinematice elastice si e lemente cinematice fluide. Avind in vedere variatele forme constructive ale diferitelor organe de masini si cu atit mai mult a elementelor cinematice in vederea simplificarii reprezenta rii lor, se face o schematizare, conforma careia elementul cinematic se reprezinta printr-un segment de dreapta sau o figura geometrica poligonala nedeformabila. Zona sau zonele de contact dintre doua elemente cinematice care determina posibilitatile de miscare ale cel or doua elemente se numeste cupla cinematica. Cupla cinematica blocheaza a numite miscari relative dintre elementele cinematice ce o formeaza, permitind, in schimb, alt e miscari relative. In analiza cinematica a mecanismelor functiile de transmitere reprezinta acele functii care stabilesc o legatura intre starea cinematica a unui element condus si starea cinematica a elementului conducator. Mecanismele cu came se compun in principal, dintr-o cama si un culegator. In vederea micsorarii pierderilor prin frecare si a uzurii, intre cama si culegator se interpune o rola. Cama este un element profilat si poate sa aiba o forma plana sau spatiala. In funvtie de aceasta vom distinge mecanisme cu cama plana si mecanism e cu cama spatiala. In cazul mecanismelor cu cama plana, cama poate executa o miscare de rotatie, o miscare de translatie si uneori o miscare plan-paralela. La fel eleme ntul condus culegatorul- poate sa execute o miscare de rotatie, o miscare de transla tie sau chiar plan-paralela. Mecanismele cu came, prin profilarea corespunzatoare a camelor, ofera posibilitatea obtinerii la culegator a celor mai variate legi de miscare solicitate de procesele de mecanizare si automatizare in constructia de masini.

Cercul de baza al camei este cercul pe care se afla profilul camei in faza de repaus inferior. Pentru o cursa h a mecanismului cu cama, marimea cercului de baza alaturi de excentricitate se definesc dimensiunile de gabarit ale m ecanismului. Deci determinarea razei cercului de baza in conditiile unei bune functionari a mecani smului cu cama constituie o problema importanta de proiectare. Dar buna functionare a mecanismului cu cama este conditionata de unghiul de transmitere. 2. DESCRIEREA MASINII DE MORTEZAT Masinile de mortezat numite pe scurt si morteze, sunt asemanat oare sepingului, se deosebesc de acesta numai prin formele constructive si in special prin asezarea verticala a berbecului port scula. Ele comporta in general urmatoarele parti principale: - un batiu din fonta prevazut cu ghidaje verticale pentru culi sarea berbecului port-cutit si ghidaje orizontale pentru deplasarea masei portpiesa; - o masa pe care se fixeaza piesele si care se poate deplasa longitudinal, transversal sau circular; - un berbec cu suportul sculei, la unele morteze berbecul se poate inclina; - mecanismul de antrenare si mecanismul de avans. Miscarea principala de aschiere se realizeaza prin miscarea alte rnativa verticala a berbecului port-scula cu ajutorul mecanismului principal, care poate fi cu culisa cu excentric, hidraulic, etc. La unele masini berbecul este echilibrat cu contragreutate. Cursa berbecului este reglabila. Antrenarea se poate face mecani c (cu con in trepte sau cutie de viteze), prin motor individual sau hidraulic. A vansul piesei port scula se obtine cu ajutorul unei roti cu clichet si a unui angrenaj cu roti dint ate. Caracteristicile tehnice ale masinii de mortezat: - lungimea cursei berbecului; - numarul de curse duble pe minut (maxim si minim) ale berbecului; - distanta de la masa pina la capatul inferior al berbecului; - distanta de la suprafata de sprijin a sculei la marginea suportului vertical superior si dimensiunile mesei. Masinile de mortezat au o cursa activa urmata de o cursa in gol care se face cu viteza marita si corespunde ridicarii berbecului port-cutit. Aschierea se produc e prin atacul continuu al cutitului in timpul cursei active. Cursa cutitului trebuie sa fie mai lunga decit lungimea de prelucrat a piesei. Depasirile cutitului fata de lungimile de prelucrat ale pieselor sunt aceleasi ca si pentru rabotarea la seping. Operatia de mortezat se aplica in general la prelucrarea suprafetelor plan e, inguste si lungi, a pieselor cu contur complicat si cu generatoare drepte , a pieselor cu caneluri strimte care nu pot fi prelucrate prin frezare si in special a suprafet elor interioare si a gaurilor mari. Mai exista si alte morteze cu forme constructive diferite, dup a forma,

marimea sau felul pieselor pe care le prelucreaza. Astfel exista mor teze cu berbec cu avans transversal, morteze prevazute cu doi montanti legati printr-o traversa or izontala pe care berbecul se poate deplasa si transversal, morteze pentru taiatu l danturii la rotile dintate cilindrice, masini de mortezat prin copiere etc. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL Se consider o main universal de mortezat a crei lan cinematic este prezentat n figura 1. Micarea principal de achiere este rectilinie alternativ pe direcie vertical. Micarea alternativ a capului port-scul 5 se obine de la electromotorul EM prin intermediul lanului cinematic principal format din transmisia prin curele avnd aibe le de diametre D 1 , D 2 , reductorul planetar R, roile dinate z 4 , z 5 i mecanismul cu bare O 1 AO 2 CB . Micarea de avans a semifabricatului este realizat intermitent la sfritul cursei pasi ve printr-un mecanism patrulater O 1 MNO 3 care prin balansierul O 3 N, cu ajutorul unui clichet, pune n micare de rotaie roata de clichet z6 fixat pe urubul conductor E al saniei trasversale . Fora rezistent de achiere se consider c acioneaz pe direcie vertical i este constant de-a lungul cursei active de achiere. n vederea acionrii unui dispozitiv de fixare a semifabricatului se folosete un mecanism cu cam cu culegtor de translaie. I. DATE INIIALE Datele iniiale pentru cele ase variante sunt cuprinse n tabelul 1 la care se mai ad aug urmtoarele elemente generale : 2.0. Turaia electromagnetului de antrenare, n m =1440 rot/min. 2.1. Raportul de reducere al transmisiei prin curele , I c = D 2 /D 1 =3. 2.2. Poziia centrului de greutate G 4 al bielei BC dat de raportul

G 4 = CG4 / CB =0,33. 2.3. Reaciunile din cuple se vor determina pentru poziia manivelei O 2 C dat de unghiul =300 . II. SE CERE 1. S se fac sinteza mecanismului cu bare articulate. 2. S se determine spaiile, vitezele i acceleraiile capului port-scul 5 pentru cel puin 18 poziii ale manivelei din care cel puin 8 poziii s fie situate n intervalul de achiere. Se vor reprezenta grafic aceste mrimi n funcie de unghiul de rotaie al elementului 1. 3. S se determine raportul de transmitere al reductorului planetar R . 4. S se calculeze elementele geometrice inclusiv gradul de acoperire al angrenajului format din roile dinate cilindrice z 4 i z 5 . Deplasrile de profil se vor alege astfel nct s se asigure egalizarea alunecrilor relative . 5. S se proiecteze mecanismul cu cam cu culegtor de translaie considernd urmtoarele legi de micare la naintare ( urcare ) : SINUS, la napoiere (coborre) : COSINUS, i excentricitatea aceea care d raza cercului de baz minim. Nr. Crt. Denumirea parametrului Simbolul U. M. Valori 1 Lungimea semifabricatului l S m 0,15 2 Lungimea de trecere l tr m 0,028 3 Turaia elementului 1 N rot/min 55 4 Raportul dintre manivel i biel - 0,28 5 Lungimea manivelei O 2 A m 0,10 6 Excentricitatea relativ k =O 2 A/O 1 O 2 - 2.5 7 Masa saniei port-scul 5 m 5 kg 60

8 Masa bielei 4 m 4 kg 15 9 Masa culisei rotative 3 m 3 kg 32 10 Momentul de inerie al bielei 4 I G4 daNms 2 0,018 11 Momentul de inerie al culisei rotative n raport cu O 2 I O2 daNms 2 0,08 12 Momentul de inerie redus al pieselor situate ntre motor i manivela 1 I r O1 daNms 2 0,9 13 Gradul de neregularitate - 0,045 14 Fora rezistent de achiere F a daN 1600 15 Numrul de dini al roilor dinate z 4 - 21 z 5 - 44 16 Modulul roilor dinate z 4 i z 5 m mm 4 17 Cursa maxim a culegtorului camei h m 0,075 18 Unghiul de transmitere admisibil a gra e 52 19 Unghiurile de rotaie ale camei -de naintare (urcare) u grade 105

-de repaus superior r grade 120 -de revenire(coborre) c grade 85 1. Sinteza mecanismului cu bare articulate Se dau: 1. Raportul biel manivel: =0,28 2. Lungimea manivelei: O 2 A=0,10 [m] 3. Lungimea semifabricatului: ls= 0,15 [m] 4. Lungimea de trecere la intrare i ieire: l tr =0,028 [m] 5. Excentricitatea relativ: k =O 2 A/O 1 O 2 =2.5 Lungimea elementului 1 este: AO 1 = O 2 A - O 1 O 2 Din datele iniiale avem excentricitatea relativ: [m] 015 . 0 5 . 2 10 . 0 5 . 4 2 2 1 2 1 2 k k A O O O O O A O O 1 O 2 = 0.04 m Din relaiile anterioare putem calcula lungimea A O

1 : 055 . 0 2 1 2 1

O O A O AO AO

1 = 0.06 m Cursa sculei achietoare este lungimea semifabricatului la care se adaug de dou ori lungimea de trecere. Pentru a calcula lungimea elementului 3 trebuie aflat lungim ea O 2 C care reprezint jumtate din curs. Lungimea elementului 3 este: 2 2 2 tr s l l C O + Din datele iniiale: ] m [ 028 . 0 ] m [ 15 . 0 tr s l l m] [ 103 . 0 2 C O O 2 C = 0.103 m m] [ 113 . 0 2 2 + A O C O AC AC= 0.113 m Lungimea elementului 4 : Cunoscnd raportul dintre manivel i biel: 28 . 0 2 CB C O Lungimea bielei: m] [ 367 . 0 2 C O CB BC = 0.367 m Mecanismul are: numarul de elemente: n=5; numarul de cuple cinematice: C

k =7 (2 de translatie si 5 de totatie) V x V y V z x y z 1 - - - - - + 2 + + - - - + 3 + + - - - + 4 + + - - - + 5 - + - - - Mecanismul este de familia 3 => m=3 M=3n-2C 5 -C 4 =1 => M=1 2. Sa se determine spatiile, vitezele si acceleratiile capului port scula 5 pent ru cel putin 18 pozitii ale manivelei din care cel putin 8 pozitii sa fie situate in intervalul de aschiere. Se vor reprezenta grafic aceste marimi in functie de unghiul de rotatie al elementului 1. 2 5 7 5 1 n C k k => 2 cicluri independente Ciclul independent 1 2 1 AO O O : 0 3 1 0 + + l l l ' + + + + 0 sin sin sin 0 cos cos cos 3 3 1 1 0 0 3 3 1 1 0 0 l l l

l l l unde 90 0 ' 1 sin 0 cos 0 0

' + 1 0 3 1 3 3 cos / ) sin

+ + 3 1 0 (

1 1 1 sin sin / 0 cos cos

l l l l l 0 cos sin cos sin cos 1 3 3 3 1 3 1 0 + l l l functia de transmitere de ordin 0 sub forma implicita: 0 cos ) sin( ) , ( 1 0 1 3 3 3 1 3 + l l R Calculul derivatelor partiale: 1 0 1 3 3 1 3 sin ) cos( l l R ) cos( 1 3 3 3 3

 l R 1 0 1 3 3 2 1 3 2 cos ) sin( l l R ) sin( 1 3 3 3 1 3 2 l R ) sin( 1 3 3 2 3 3 2 l R Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 3: ) cos( sin ) cos( 1 3 3 1 0 1 3 3 3 3 1 3 ' 3 + l l l

R R R ) ) ) 1 1 2 3 3 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 ' 3 2 1 3 2 ' 3 l cos( sin( ) 1 ( cos ( ) ( 2 3 3 3 ' 3 1 0

' 1

'

+ + +

R l l R R R R R R R unde: 3 se obtine din ecuatia:

cos 1 cos 2 1 3 0 1 3 0 1 3 +

, _

, _ + l l l l arctg ' ' 3 2 1 ' 3 R

' 3 1 3

R Ciclul independent 2 2 CBO O : l l l 3 4 5 0 + + ' + + + + 0 sin sin sin 0 cos cos cos 5 5 4 4 3 3 5 5 4 4 3 3 l l l l l l ' 2 4 4 2 4 4 /() /() l l l ' + + 4 2 2 4 5 2 2 5 5 2 2 3 4 2 2 4 5 2 2 5 5 2 2

+ + 5 5 3 3 5 5 3 3 sin sin sin cos cos cos l l l

+ +

3 5 3 3

3 5 3 3

3 sin sin sin sin 2 sin ) ( cos cos cos cos 2 cos ) ( l l l l l l l l l l 0 ) sin sin cos (cos 2 ) ( 2 4 2 5 5 3 5 3 5 3 2 3 + + + l l l l l 0 cos 2 ) ( ) , ( 3 5 3 2 5 2 4 2 3 5 3 5 + l l l l l l R Calculul derivatelor partiale: 3 5 3 3 5 sin 2 l l R 3 3 5 5 5 cos 2 2 l l l R 3 5 3 2 3 5 2 cos 2 l l R 3 3 5 3 5

2 sin 2 l l R 2 2 5 5 2 l R Functiile de transmitere de ordinul I si II pentru elementul 5: 3 3 5 3 5 3 5 5 3 5 ' 5 cos sin l l l l R R R 3 3 3 3 2 5 3 5 5 2 5 5 2 2 ' 5 5 3 5 2 ' 5 2

5 5 5 3

3 5 2 ' ' 5 cos sin 2 ) ( cos ) ( ) ( 2 l l l R R l l l R l R R l R R R R + + + + Viteza 5 v , avansul s , respectiv acceleratia 5 a ale saniei port-scula 5 se determina cu expresiile: 3 2 2 3 2 4 3 3 5 sin ) ( cos l l l l s + ' + ' 5 3

' 5 2 3 ' 5 R

' 5

3 5 R a R v ; [rot/min] 55 30 60 2 1 1 1 1 n n n 30 55 1 = 756 . 5 [rad/sec] 1 i ( ) 0 0.349 0.698 1.047 1.396 1.745 2.094 2.443 2.793 3.142 3.491 3.84 4.189 4.538 4.887 5.236 5.585 v5 i ( ) 0 0.777 1.806

2.883 4.027 5.351 6.933 8.61 9.555 7.817 0.919 -11.465 -24.966 -32.502 -30.404 -21.247 -9.777 l5 i ( ) 0.271 0.285 0.303 0.322 0.343 0.364 0.387 0.412 0.438 0.46 0.471 0.461 0.428 0.379 0.329 0.291 0.27 a5 i ( ) 0 8.801 15.455 19.417 39.802 91.197 154.848 101.752 -448.465 3 -2.08810 3 -4.81610 3 -6.87610 3 -5.50210 -165.321 3 5.78410 3 8.95110 3 9.23710 3. Determinarea raportului de transmitere al reductorului planetar R Se dau :

1. Turaia electromotorului de antrenare: n m =1440 rot/min. 2. Raportul de reducere al transmisiei prin curele :i C = D 2 / D 1 =3. 3. Turaia elementului 1: n 1 =55 rot/min. 4. Numrul de dini ai roilor dinate: z 4 =21, z 5 =44. i TOT= a m a i n n n n i TOT= 181818 . 26 55 1440 1 n n m i TOT =i c* i R* i 4,5 i 4,5 = 095 . 2 4 5 5 4 z z

n m =n i i c* i R* i 4,5 = a m n n i R = 16547 . 4 095 . 2 * 3 18 . 26 4.Calculul elementelor geometrice ale angrenajului format din rotile dintate clindrice drepte 5 4 , z z Deplasrile de profil se vor alege astfel nct s se egalizeze alunecrile relative. z 4 =21, z 5 =44, modulul roilor : 4[mm] Deci, vom avea: X 4 =1.18 X 5 =0.38 la incovoiere Unghiul de angrenare: 44 20 01667 . 0 2 0 5 4 5 4 0 + + + tg z z x x inv inv 0 - unghiul normal al profilului de referinta 0 = 20

Z 5 Z 2 Z 1 Z 3 ieire Z 4 D 1 irtrare E.M. R 1. Distanta axiala: ] [ 837 . 130 cos cos 2 0 5 4 mm z z m a + 2. Coeficientul de variatie a distantei axiale: 09204 . 0 1 cos cos 2 0 5 4 , _ + z z y 3. Scurtarea specifica a inaltimii dintelui: 4676 . 1 5 4 + y x x 4. Inaltimea dintelui: ] [ 1296 . 3 ) 25 , 2 ( mm m h 5. Diametrul cercurilor de divizare: ] [ 81 2 4 4 4 mm z m r d ] [ 176 2 5 5 5

mm z m r d 6. Diametrul cercurilor de baza: ] [ 899 . 75 cos 2 0 4 4 4 mm z m r d b b ] [ 918 . 164 cos 2 0 5 5 5 mm z m r d b b 7. Diametrul cercurilor de rostogolire: ] [ 229 . 81 cos cos 2 0 4 4 4 mm z m r d ] [ 498 . 176 cos cos 2 0 5 5 5 mm z m r d 8. Diametrul cercurilor de cap: ] [ 6992 . 89 ) 2 2 2 ( 2 4 4 4 4 mm x z m r d a a + + ] [ 2992 . 175 ) 2 2 2 ( 2 5 5 5 5 mm x z m r d a a + + 9. Diametrul cercurilor de picior: ] [ 04 . 85 ) 5 , 0 2 2 ( 2 4 4 4 4 mm x z m r d f f + ] [ 04 . 169 ) 5 , 0 2 2 ( 2 5 5 5 5 mm x z m r d f f + 10. Arcele dintilor pe cercurile de divizare: ] [ 28 . 10 2 2

0 4 4 mm tg x m m S + ] [ 383 . 7 2 2 0 5 5 mm tg x m m S + 11. Corzi constanta: ] [ 093 . 9 2 sin cos 2 0 4 0 2 4 mm x m S c , _ + ] [ 5208 . 6 2 sin cos 2 0 5 0 2 5 mm x m S c , _ + 12. Inaltimile la coarda constanta: ] [ 9996 . 1 2 sin 8 1 cos 0 2 4 4 mm x m h c , _

 + ] [ 53 . 1 2 sin 8 1 cos 0 2 5 5 mm x m h c , _ + 13. Gradul de acoperire: ] [ 67 . 0 cos sin 0 2 5 2 5 2 4 2 4 mm m a r r r r b a b a + 1,2 14. Lungimile peste dinti: 5 44 ... 36 3 26 ... 18 4 4 N z N z ( ) [ ] 0 0 5 , 4 0 5 , 4 5 , 4 cos 2 5 , 0

5 , 4 inv N + + ( ) [ ] ] [ 0 0 4 0 4 4 4 mm inv z tg x N + + ( ) [ ] ] [ 0 0 5 0 5 5 5 mm inv z tg x N + +

z tg x N m W 4229 . 34 cos 2 5 , 0 N m W 9838 . 32 cos 2 5 , 0 N m W