Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu -Sibiu-

Proiect statistica

Studiu statistic privind alegerea carierei militare de catre liceeni in perioada 2003-2007

Coordonator stiintific : Lect. Univ. Daniela Cosma

Realizat de: Stud. Frt. Secuiu Aurelian grupa 18 M.O.

Planul lucrarii
1. Consideratii generale 2. Continut 3. Concluzii

Consideratii generale

Motivatia alegerii studiului Beneficiarul studiului Scopul studiului Populatia studiului Timpul si cadrul in care a fost realizat studiul Cadrul in care a fost realizat studiul Metode de culegere a datelor

Continut
Introducere Culegerea datelor Eliminarea valorilor aberante Gruparea datelor Analiza grafica . Corelatii si regresii. Trenduri Analiza indicatorilor Estimarea parametrilor Analiza seriilor cronologice

Concluzii

Consideratii generale
Motivatia alegerii studiului
Orice activitate , orice profesie este determinata de anumite cauze, care se desfasoara intr-un context motivational.Nu exista actiune fara scop, fara un motiv, un interes de moment sau de perspective,nemijlocit sau superior, fara o anumita aspiratie. Formarea calitatilor cerute de profesia militara presupun strabaterea cu succes a unui drum deloc neted care incepe odata cu pornirea launtrica si manifestarea exterioara a dorintei de a imbratisa aceasta profesie, trece prin sita deasa a parametrilor selectionarii, scolarizarii si calificarii, se cladeste si se consolideaza zi de zi prin munca perseverenta, efectuata cu interes si vointa de reusita, de afirmare. Factorul determinant, dinamizator al acestui proces il reprezinta un ansamblu de cauze interne si externe ce actioneaza permanent asupra persoanei respective, pe care sintetic le numim motivatie.

Beneficiarul studiului
Rezultatele acestui studiu vor putea fi folosite de centrele de informare judetene si de birourile de informare si centralizare a datelor pe probleme de invatamant ale institutiilor de invatamant militar pentru a avea informatii despre cum pot fi motivati viitorii candidati, gradul de motivatie pentru aceasta profesie fiind foarte importanta in multe aspecte ale pregatirii viitorilor ofiteri ai armatei romane.

Scopul studiului
Pe parcursul acestui studiu mi-am propus sa ating doua obiective generale:ce ii motiveaza pe liceeni si care sunt factorii care influenteaza aceasta motivatie, si mai multe obiective secundare care se materializeaza prin intrebarile: de unde au aflat informatii despe institutiile de invatamant militar ? cine i-a influentat in luarea deciziei de a urma cursurile unei institutii de invatamant militar? ce i-a motivat in alegerea facuta si in ce masura? care a fost gradul de motivatie al celor care au fost declarati admisi in Academia Fortelor Terestre ? care a fost concurenta la examenul de admitere in Academia Fortelor Terestre ?

Populatia studiului
3

Acest studiu este efectuat cu precadere pe populatia din Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu, Sibiu, dar si pe elevi care la sfarsitul claselor a XII-a ,doresc sa urmeze una dintre institutiile militare de invatamant superior.

Timpul si cadrul in care a fost realizat studiul

Studiul statistic s-a desfasurat in perioada noiembrie 2007-februarie 2008 si au fost luate in atentie date adunate de-a lungul a cinci ani: 2003-2007, reprezentand atat informatii despre motivatia actualilor studenti ai Academiei Fortelor Terestre, cat si date referitoare la caracteristicile persoanelor din mediul civil care si-au exprimat dorinta de a urma o forma de invatamant militar.

Cadrul in care a fost realizat studiul

Trebuie precizat faptul ca studiul a fost facut luandu-se in considerare faptul ca Armata Romniei trebuie sa rspunda cerintelor Alianei Nord-Atlantice , iar procesul de
transformare a Armatei Romniei reprezint o necesitate fireasc . Intervin astfel o serie de factori care influenteaza in mod pozitiv sau negativ atractivitatea profesiei de militar. Au mai fost luate

in considerare si conditiile actuale ale pietei de munca in care rata somajului oscileaza in jurul valorii de 4% si salariul mediu net in jur de 500 RON.

Metode de culegere a datelor

Datele cu care se va opera si care s-au utilizat in efectuarea studiului statistic au fost culese prin metoda chestionarului, metod specific culegerii datelor statistice. Chestionarele aplicate diferitelor populatii statistice utilizate pentru culegerea datelor se gasesc in anexa chestionare.

Continut
Introducere
Noul secol i mileniu au adus cu sine o serie de procese i fenomene unele noi, altele prefigurate la sfritul secolului trecut, dar care astzi au mbrcat o nou fizionomie i au luat o amploare crescnd , uneori deosebit ca intensitate. Pentru societatea contemporan din spaiul romnesc i mai ales cel internaional, un loc distinct prin nsemntate,complexitate, diversitate i semnificaie l reprezint domeniul militar. Amploarea fr precedent a provocrilor lumii contemporane, ncheierea rzboiului rece i trecerea la o nou stare, a pcii calde, au generat regndirea i reconfigurarea fizionomiei i modalitilor de rezolvare a conflictelor internaionale, la care armata trebuie s rspund n mod eficient. Sfritul deceniului trecut i nceputul acestui nou secol au evideniat de asemenea creterea locului i rolului NATO n instaurarea i consolidarea democraiei i securitii internaionale.Romnia a neles c numai printr-o relaie de parteneriat i apoi de membru cu drepturi depline n cadrul NATO va putea s -i asigure meninerea i ntrirea sistemului naional de valori, participarea tot mai activ la procesele i fenomenele lumii contemporane.
4

Pentru aceasta are nevoie de o armat profesionist i de ofieri cu o pregtire modern, competent , n msur s-i ndeplineasc cerinele noilor misiuni. Aceste schimbri afecteaz cu prioritate instituia educaiei militare. Redefinirea curriculei i a ntregii concepii de formare a ofierilor n consens cu noile cerine ale evoluiei fenomenului militar contemporan, integrarea n NATO i tradiia nvmntului universitar romnesc impun o analiz atent i o cercetare tiinific profund a vocaiei pentru cariera de ofier i a procesului educaional superior militar. Acesta nu mai poate pregti ofieri pentru conflictele clasice ale zilei de ieri i de azi, ci trebuie s rspund tendinelor de manifestare viitoare a acestora. De accea , atat Academia Fortelor Terestre, cat si celalalte institutii militare de invatamant vor trebui si regndeasc i s -i reconstruiasc n mod performant procesul educaional pentru a putea forma ofierul , subofiterul sau maistrul militar modern al secolului al XXI-lea , ntr-o societate a cunoaterii i a unei dinamici deosebite a fenomenului militar contemporan. Dac urmrim evoluia colilor de prestigiu din armatele moderne din rile dezvoltate observm o schimbare a modului de apreciere a aportului funcional al profesiei de ofier, ca urmare a accentului care s-a pus ntr-o perioad sau alta pe anumite direcii de dezvoltare. n aceste condiii apreciem c se impune o abordare realist i tiinific a procesului de formare a cadrelor militare prin prisma calitii i a eficienei sale. Eficiena se exprim prin raportul dintre exigenele comenzii sociale viznd modelul ofierului modern, respectiv fluxul de intrare, i calitatea acestuia, ca produs al procesului de nvmnt, respectiv fluxul de ieire, raportat la mrimea resurselor alocate n acest scop. Cercetarea va incerca astfel s fundamenteze preocuprile din academie pe linia motivrii studenilor pentru cariera militar. Ne propunem un studiu destul de amplu, prin lrgirea subiectelor i a temelor de investigare, introducnd Centrele Zonale de Selecie a candidailor pentru armat. Identificarea obiectiv a caracteristicilor motivatiei pentru aceasta profesie i a ntregului proces va avea determinri importante n creterea capacitii forelor terestre i a armatei romane, prin calitatea ofierilor. Preocuparea pentru calitatea studentilor duce implicit la nevoia academiei de a avea cat mai multi candidati care sa doreasca sa-i urmeze cursurile si sa fie motivati in acest sens, academia avand astfel posibilitatea sa-i scolarizeze doar pe cei mai buni dintre acestia si doar pe cei care intr-adevar isi doresc sa devina ofiteri competenti ai armatei romane. Astfel eforturile institutiilor militare de invatamant sunt orientate si in directia motivarii posibilior candidati. In practica completarii necesarului de efective militare vorbim despre modelul voluntariatului care se caracterizeaza prin faptul ca tinerii opteaza liber, dupa propria lor vointa, pentru efectuarea serviciului militar, putand sa-si aleaga durata sau specialitatea militara si beneficiind in schimb de un salariu (o solda). In acelasi model al recrutarii voluntare se incadreaza si grupul cadrelor militare. Armata ii ofera o profesie, un loc de munc, o carier de prestigiu, posibilitatea de a te afirma, de a te perfeciona, un mediu de lucru competiional, un trai decent, iar atunci cnd te vei retrage din serviciul activ , vei fi ajutat s ncepi o nou profesie, o nou carier. n schimb, de la tine cere responsabilitate, competen, entuziasm, ncredere n
5

sine, integritate, adaptabilitate, disciplin, voin, loialitate, respect fa de lege i reguli, capacitate de a lucra n echip. Cu toate acestea,oare cat este de atractiva cariera militara?

Culegerea datelor Datele au fost culese prin mai multe modalitati: au fost distribuite chestionare atat studentilor Academiei cat si celor care doreau sa urmeze o institutie de invatamant militar de la birourile invatamant si testare psihologica ale A.F.T. au fost preluate cateva date obtinute atat prin observare , cat si chestionare de-a lungul a patru si respectiv trei ani (corespunzatori anilor de studiu aflati acum in A.F.T.) am mai cules unele date si de pe site-ul Institutului National de Statistica referitoare la conditiile actualei piete de munca in Romania. Astfel au fost obtinute date care for fi prelucrate in studiul ce urmeaza. Voi prezenta mai jos o parte din datele culese. Primul dintre obiective este sa analizez caracteristicile motivatiei alegerii profesiei militare, de aceea voi folosi urmatoarele date:

motivatia pentru alegerea liceelor militare (procente) Motivatie 2004 motivatia pentru Ideal professional alegerea academiilor militare (procente) 29.1 Dorinta de calificare profesionala 17.3 Motivatie 2004 Pasiune 13.9 Pasiune 29.6 Siguranta profesiei 5.6 Ideal profesional 17.4 Nevoie de afirmare 4.7 Prestigiul istitutiei militare 13.9 Spirit de aventura 4.5 Dorinta de calificare profesionala 12.7 Atractia pentru viata in colectivitate 2.6 Perfectionarea cunostiintelor 11.6 Patriotism 2.6 Siguranta profesiei 4.6 Independenta economica 2.4 Atractia pentru viata in militare 3.4 Prestigiul istitutiei colectivitate 9.5 Nevoie de familiei 2.3 Traditia afirmare 6 Traditia familiei 1.1 Perfectionarea cunostiintelor 3,4 Greutatimotive Alte familiare Greutati a comanda Dorinta de familiare Esec scolar Patriotism Dorinta descolar Esec a comanda Spirit Venit de aventura Independenta economica Venit Alte motive 1.1 1,7 1.7 1.1 0 1.1 00 00 0 0 0 2005 35.2 20.5 2005 20.2 24.19 8.82 14.5 5.8 8.06 2.9 12.92.9 4.8 2.9 14.52.9 6.45 0 1.6 0 1.6 0 0 0 0 0 6.45 0 0 0 4.8 0 0 0 0 2006 2007

33.5 25.6 2006 13.1 21.7 6.5 12.8 5.2 9.4 2.5 13.6 2.7 7.5 2.8 17.3 2.6 2.7 3.5 1.8 1.2 0.9 0.5 0.8 0.3
1.2 4.3 0 5.1 0.9 0 0 0 0 0 0

31.4 200719.0 14.30 20.2 8.90 9.3 4.90 11.6 3.20 13.1 2.50 6.7 2.60 18.3 2.30 1.4 4.50 2.1 1.50 1.2 2.10 0.9 2.00
1.1 5.7 0 5.8 1.2 0 1.4 0 0 0 0

rezultatele testului motivational dat studentilor A.F.T. motivatia (procente) prestigiul carierei posibilitatea de a pune in valoare potentialul personal caracterul ordonat al vietii salariu mare gratuitatea studiilor siguranta unui loc de munca stil de viata activ diversitatea activitatilor 26.70% 26.70% 16.70% 23.30% 21.70% 61.70% 35% 20%

surse de informare a celor interesati de cariera militara surse de informare procent 2005 Pres militar 1.6 Internet 4.8 Afie,anunuri publicitare 1.6 Familie 8.06 Prieteni 6.45 Institutie militar de nvmnt 3.2 Birou de informare 74.1

procent 2006 1.7 4.3 1.9 8.2 6.35 3.1 73

procent 2007 1.4 5.2 2.0 7.8 6.1 2.9 73.6

factori ca au influentat candidatii in decizii

foctori de influenta familia scoala informatiile din presa informatiile din mijloacele publicitare discutiile cu cadre militare convingeri personale

2004 13.3 2.3 2.6 8 1.6

2005 14.5 3.2 3.2 1.6 19.35 58.06

2006 17.3 3.1 2.2 1.5 25.5 50.4

2007 15.6 2.9 2.7 1.5 23.4 53.9

27.6 52.4

De asemenea voi studia si conditiile in care se manifesta aceste caracteristici ale motivatiei pentru cariera militara, conditii care tin atat de concurenta,cat si de conditiile pietei. Am expus mai jos cateva date din ultimii cinci ani pentru a observa evolutia concurentei.
anul 2003 2004 2005 2006 2007 locuri 110 80 42 66 220 candidati admisi in concurs total 714 511 323 274 377 baieti 548 400 268 191 289 Fete 166 111 55 83 88 l.m. 129 255 84 51 101 l.c. 585 256 239 223 276 6.49090909 6.3875 7.69047619 4.1515152 1.7136364 candidati/loc

intensitatea motivatiei celor care au fost admisi in A.F.T. in ultimii 4 ani Intensitatea motivatiei Frecventa absoluta anul I anul II anul III (2007) (2006) (2005) Slab 11 3 2 Mediu 25 20 10 Bun 41 31 18 Foarte bun total 39 116 11 65 12 42

Procente anul IV (2004) 3 29 30 17 79 2007 9.49 21.5 35.3 33.6 100 2006 4.62 30.76 47.69 16.9 100 2005 4.76 23.81 42.86 28.57 100 2004 3.8 36.71 37.97 21.52 100

Urmeaza acum inregistrarea datelor referitoare la caracteristicile pietei. 9

numarul mediu al salariatilor repartizarea pe zone a celor care s-au inscris la C.M.J. pt a da examenul de admitere prezentati admisi la probele anul Total salariai din care: muncitori scrise Institutia de invatamant total baieti fete total 2894.3 baieti 2003 4619 Alba 136 78 58 72 50 2004 4567.8 2810.4 Arad 87 60 27 22 19 2005 4590.9 2733.9 Bihor 70 47 23 22 20 2006 4652.7 2645.8 Caras Severin 37 14 23 12 9 2007 4741.3 2523.7 Cluj 203 135 68 81 66 Dolj 233 154 79 80 63 Gorj 129 69 60 50 35 Harghita 82 52 30 25 19 Hunedoara 164 81 83 58 41 Mehedinti 54 28 26 18 13 Mures 149 89 60 66 50 Salaj 45 23 22 8 7 Sibiu 118 74 44 48 41 Timis 96 65 31 27 23 Valcea 110 61 49 51 39 C.M."Mhai Viteazul" 90 90 0 66 66 TOTAL 1803 1120 683 706 561 somerii inregistrati si rata somajului omerii nregistrai Rata omajului 826932 760623 658891 453500 383989 8.8 8.4 7.4 5.3 4.3

fete 22 3 2 3 15 17 15 6 17 5 16 1 7 4 12 0 145

anul 2003 2004 2005 2006 2007

populatia,pe anul 2003 2004 2005 total 22435205 22408393 21794793

grupe

de

varsta 15-59 ani 14117075 14190686 13832084 peste 60 ani 4220050 4232084 4183411

0-14 ani 4098080 3985623 3779298

In final voi analiza si caracteristicile clientilor, adica a celor interesati de profesia militara.
situatia celor care doresc sa urmeze o cariera in domeniu militar categoria socio-profesionala a parintilor tata mama urban rural muncitor intelectual muncitor intelectual 74,19% 25,8% 74,19% 14,5% 75,8% 12,9%

mediu de provenienta

un parinte fara venit (decedat,divortat) 35,4%

Eliminarea valorilor aberante

Inainte de a trece la prelucrarea si gruparea datelor, vor trebui eliminate valorile aberante. Pentru aceasta am apelat la criteriul Chauvenet. 10

n astfel de analize statistice n care datele sunt culese n urma completrii unui chestionar exist riscul apariiei unor erori n ceea ce privete ponderea anumitor caracteristici. Aceste erori pot apare datorit proastei ntelegeri a ntrebarilor, a subiectivitii unor subieci sau din alte cauze. Urmatorul pas n analiza noastr const n eliminarea acestor erori din baza noastr de date. Pentru aceasta am folosit criteriul lui Chauvenet Fiind dat un sir de valori experimentale x1, x2, ..., xn, se considera ca valoarea xi este afectata de erori aberante daca este verificata conditia (criteriul Chauvenet)

(1.1) unde si s reprezinta media aritmetica, respectiv abaterea standard a sirului de valori experimentale, iar marimea z se alege din tabelul 1.1 n functie de numarul n de valori din sir (cunoscut si ca dimensiunea sirului sau volumul esantionului).
n 5 6 7 8 9 10 11 12 13 z 1,64 1,73 1,80 1,87 1,91 1,96 2,00 2,04 2,07 n 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 - 26 z 2,10 2,12 2,14 2,17 2,20 2,23 2,26 2,29 2,33 n 27 29 30 33 34 38 39 45 46 55 56 71 72 100 101 166 167 - 500 z 2,37 2,41 2,46 2,51 2,58 2,65 2,75 2,88 3,09

Tabelul 1.1

Din motive evidente, este suficient ca verificarea relatiei (1.1) sa fie efectuata doar pentru valorile extreme (minima si maxima) din cadrul esantionului. Valoarea abaterii standard a sirului de valori experimentale este determinat n acest caz cu expresia
(1.2) Valoarea (1.3)

z din tabelul 1.1 poate fi determinata si cu ajutorul relatiei

unde

11

(1.4)

Daca, n urma aplicarii testului, rezulta ca una dintre valorile testate este afectata de erori aberante, valoarea respectiva este eliminata din cadrul esantionului, se recalculeaza valorile mediei si abaterii standard pentru valorile ramase si se reia verificarea conditiei (1.1), algoritmul aplicnduse pna cnd conditia respectiva nu mai este verificata pentru nici una dintre cele doua valori extreme ale esantionului. Voi prezenta in continuare eliminarea datelor aberante pentru datele ce reprezinta repartizarea pe zone a celor care s-au inscris la C.M.J. pt a da examenul de admitere: eliminarea valorilor aberante
media (m) 112.6875

Xi
233 203 164 149 136 129 118 110 96 90 87 82 70 54 45 37

XIm
120.3125 90.3125 51.3125 36.3125 23.3125 16.3125 5.3125 -2.6875 -16.6875 -22.6875 -25.6875 -30.6875 -42.6875 -58.6875 -67.6875 -75.6875

IX I mI
120.3125 90.3125 51.3125 36.3125 23.3125 16.3125 5.3125 2.6875 16.6875 22.6875 25.6875 30.6875 42.6875 58.6875 67.6875 75.6875

Z *z

53.2678594 2.14 113.399321

120,3>113.3 deci valoarea 233 este considerata aberanta 90,3<117,7 deci urmatoarele valori nu sunt aberante

Toate calculele si rezultatele obtinute sunt trecute in anexa eliminarea valorilor aberante. In aceasta anexa sunt calculate valorile aberante pentru toate datele culese.

Gruparea datelor
Dupa eliminarea acestor valori aberante am trecut la gruparea datelor pentru a putea raspunde la obiectivele pe care le-am propus la inceputul studiului. Astfel am realizat grupari dupa una sau mai multe variabile gradul de intensitate al motivatiei liceul de provenienta 12

 motivatia in functie de anii de studiu liceul de provenienta in functie de anii de studiu centrul de selectie motivatia in functie de centrul de selectie Toate aceste grupari se afla in anexa grupari. Am facut de asemenea si cateva grupari pe intervale pentru anumite caracterstici repartizarea pe zone a celor care s-au inscris la C.M.J. pt a da examenul de admitere motivatia pentru alegerea academiilor militare (procente), pe care o voi prezenta in continuare:

Gruparea datelor pe
I(lungimea intervalului ): 2.063861246

intervale

0 2.063861246 4.127722492 6.191583738 8.255444984

X i+1 2.063861 4.127722 6.191584 8.255445 10.31931

ni
12 1 3 0 1

fi
0.70588235 0.05882353 0.17647059 0 0.05882353 0.705882 0.764706 0.941176 0.941176 1

f i%
70.59 5.88 17.65 0 5.88

1.0319306 i 3.0957919 5.1596531 7.2235144 9.2873756

concluzie:cea mai importanta motivatie in 2004 pentru urmatorii liceeni a fost pasiunea (al carei procentaj este in intervalul care contine maximul)

Si aceste grupari impreuna cu scurta concluzie ce reiese din grupare se afla in aceeiasi anexa grupari.

Analiza grafica . Corelatii si regresii. Trenduri

Pentru a se vedea mai bine concluziile ce reies din prelucrarea datelor , voi prezenta in continuare analiza rafica a caracteristicilor studiate.

Analizand datele referitore la concurenta, se observa ca numarul celor care doresc sa urmeze o cariera in domeniul militar este in descrestere.

13

Dar cum in urma analizei corelatiei si regresiei a reiesit ca aceasta concurenta este influentata de alti factori, voi analiza pe rand acesti factori. Numarul de locuri In urma analizei corelatiei si regresiei a rezultat ca numarul de locuri influenteaza mult concurenta(nr. Candidati/ nr. Locuri ) (coeficientul de corelatie este foarte aproape de 1) numarul de locuri influenteaza invers concurenta (coeficientul de regresie este negativ

14

Un alt factor care influenteaza concurenta este populatia. Se observa evolutii dramatice, de scadere accentuata a indicilor demografici, in special a natalitatii si a migratiei externe si o rata negativa de crestere a populatiei. Evolutiile demografice din perioada 1990-2002 (in special situatia natalitatii si a fertilitatii) sunt relevante pentru proiectia volumului efectivelor militare incepand cu anul 2010.

evolutia categoriei de varsta 15-59 ani 14300000 14200000 14100000 14000000 13900000 13800000 13700000 13600000 2002 2003 2004 2005
Trendul categoriei de varsta 15 59 ani este in descrescator, adica acest segment al populatiei este in scadere.

15-59 ani Linear (15-59 ani)

15

populatia pe grupe de varsta

16000000 in anul 2002 14117075 14190686 14000000 in anul 2003 13832084 14075541 12000000 in anul 2004 10000000 in anul 2005 8000000 6000000 4220050 4232084 4098080 3985623 4000000 3960969 4644441 3779298 4183411 2000000 0 0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani

Se observa ca populatia peste 15 ani, adica exact forta de munca, este intr-o continua scadere. In plus si populatia sub 14 ani este in crestere , deci aceasta scadere drastica a fortei de munca va continua si in anii urmatori.
Am analizat de asemenea si corelatia dintre evolutia numarului de salariati si concurenta la examenul de admitere in Academia Fortelor Terestre .Concluzia:exista un coeficient mare de corelatie, coeficientul de regresie este negativ, deci concurenta creste pe masura ce numarul mediu de salariati scade.
evolutia nr de salariati in perioada 2002-2005

nr salariati

nr pers.

4630 4620 4610 4600 4590 4580 4570 4560 4550 4540 4530 2002

2003

2004 anii

2005

variatia nr de locuri de munca in anii 2002 2005 trendul nr mediu al locurilor de munca

16

Iar cum trendul numarului mediu de salariati este descrescator, reiese inca o data trendul crescator al concurentei. De asemenea am mai analizat corelatia dintre atractivitatea profesiei militare si numarul mediu al salariatilor. A iesit desigur o corelatie apropiata de 1 (0.7) , de unde rezulta ca siguranta locului de munca influenteaza atractivitatea provesiei intr-un mod pozitv . Exista o regresie negativa intre numarul mediu al locurilor de munca si atractivitatea profesiei data de siguranta unui loc de munca , aceasta motivatie avand un trend crescator.

Analizand mediul de provenienta reiese ca majoritatea celor care doresc sa faca parte din sistemul militar provin din mediul urban, dar ca au o situatie financiara mai dificila. In anul 2005,situatia celor care doreau sa urmeze cariera militara era urmatoarea:
mediul de provenienta al celor care doresc sa devina militari

26% urban rural 74%

17

categoria socio profesionala a parintilor

80 procentaj 60 40 20 0 tata parintele mama 15 13 muncitor intelectual 74 76

Din argumentele prezentate pana acum reiese faptul ca factorul demografic a avut o influenta semnificativa in dimensionarea fortelor armate ale statului roman. El nu actioneaza insa singur, ci, cel mai adesea, in corelatie cu alti factori precum cel economic, cultural, politic etc.

Analiza indicatorilor Indicatori ai tendinei centrale

Valoarea medie: x= xh =

x
i =1

n 1 1 x i
n

= xi f i
i =1

Media armonic:

x
i =1 1 n

1
i

100 1 x fi i =1 i
n

Media geometric: xg = xi i =1

Indicatori ai asimetriei
18

 Coeficientul lui Pearson: Cas = 3 Coeficientul lui Yule si Kendall:

x Me x Casyk = ( 3 ) 2 ( 2 )3 (Q3 M e ) ( M e Q1 ) (Q3 M e ) + ( M e Q1)

Coeficientul de asimetrie 1: 1 = Coeficientul 1(Fischer): 1 = 1

Indicatorii mprtierii Valoarea maxim: xmax Valoarea minim: xmin Amplitudinea mprtierii: absolut: Aa = xmax xmin Abaterea medie absolut: d x = xi x * f i
i =1 2 Dispersia : = ( xi x ) * f i i =1 n k

Abaterea medie patratic: = x 2 x 2 Coeficientul de omogenitate: CV x =

100 x

concurenta la examenul de admitere in ultimii 5 ani Concurenta Locuri candidati admisi in concurs in anul : total baieti fete 2003 110 714 548 166 2004 80 511 400 111 2005 42 323 268 55 2006 66 274 191 83 2007 220 377 289 88 ind. tendintei centrale indicatorii Medii 103.6 439.8 339.2 100.6 val medie med armonica med geometrica

candidati/loc l.m. 129 255 84 51 101 l.c. 585 256 239 223 276 6.490909091 6.3875 7.69047619 4.1515151 1.7136363

76.8079 8
87.69261

391.98 35
529.8915

298.47 23
418.6675

88.297
110.2901

124 94.184 84
143.1572

315.8 279.21 66
368.8256

5.020141 3.868918
6.042601466

19

variabilitatea

indicatori de mediana quartila Q1 quartila Q2 quartila Q3 fata de indicatori ai val max val min amplitudinea abaterea med abs dispersia abaterea med patr coef de omogenitate asimetria si coef Yule&Kendall coef Pearson

pozitie 95 70.5 95 122.5 tendinta imprastieri i 160 42 118 37 1862 43.1509 44.03153 boltirea 0.057692 0.20857

590 464 590 680.25 centrala

461.5 367 461.5 529.25

128.5 97 128.5 151

140.5 117.75 140.5 177.75

386.5 251.75 386.5 534

6.439204545 5.8359375 6.439204545 6.790800866

714 323 391 137.25 23508.69 153.3254 27.66359

548 268 280 100.75 12406.69 111.3853 25.62054

166 55 111 36.5 1774.25 42.12185 35.24841

255 84 171 50 3931.5 62.70167 40.45269

585 239 346 151.75 23642.19 153.7602 38.51225

7.69047619 4.18125 3.50922619 1.00314191 1.604008391 1.266494529 20.46848656

-0.16532 -0.69949

-0.16487 -0.72047

-0.16667 -0.641

0.241667 0.693761

0.045173 0.248764

-0.263567264 -0.596143259

Estimarea parametrilor
Voi estima media celor care doresc sa urmeze A.F.T., utilizand intervalele de incredere pentru multimea sudentilor ce provin din zona Oltenia (jud Dolj,Gorj si Valcea) Intervalele de incredere au fost calculate astfel: am ales trei valori pentru pragul de siguranta si anume 0.05, 0.03 si 0.01, pentru fiecare dintre ele am calculat ,
n

20

s-a calculat apoi limita inferioara a intervalului ca diferenta dintre media notelor fetelor si ,ca si limita inferioara a intervalului ca suma dintre media notelor fetelor si
. n
n

a fost preluata din tabelul realizat in Excel,unde a fost calculata cu n functia Confidence. Toate aceste calcule se gasesc in anexa intervale de incredere.

Valoarea

Analiza seriilor cronologice

A. Pentru totalul candidatilor admisi in concurs

Anii

Totalul candidatilor admisi in concurs

Modificarea absoluta a numarului de candidati admisi in concurs fata de nivelul anului: 2002 precedent

Indicele de dinamica

Ritmul modificarii relative

R y t / 0 = I y t / 0 100 100
Cu baza mobila 6 -30 -28

Cu baza fixa
I
y t /0

r t / 0
2002 2003 2004 2005 669 714 511 323 45 -158 -346

r t / t 1
45 -203 -188

y = t 100 y0

Cu baza mobila y I y t / t 1 = t 100 yt 1 106 71 63

Cu baza fixa

100 106 76 48

6 -24 -52

TRENDUL NUMARULUI DE CANDIDATI ADMISI IN CONCURS

21

B. Pentru totalul baietilor admisi in concurs

Modificarea absoluta a numarului de baieti admisi in concurs fata de nivelul anului: 2002 precedent Ritmul modificarii relative

Anii

Totalul baietilor admisi in concurs

Indicele de dinamica

R y t / 0 = I y t / 0 100 100
Cu baza fixa Cu baza mobila 4 -28 -25

Cu baza fixa
I
y t /0

r t / 0
2002 2003 2004 2005 523 548 400 268 25 -123 -255

r t / t 1
25 -148 -132

y = t 100 y0

Cu baza mobila y I y t / t 1 = t 100 yt 1 104 72 67

100 104 76 51

4 -24 -49

TRENDUL NUMARULUI DE BAIETI ADMISI IN CONCURS 22

C. Pentru totalul fetelor admise in concurs

Anii

Totalul fetelor admise in concurs

Modificarea absoluta a numarului de fete admise in concurs fata de nivelul anului: 2002 precedent

Indicele de dinamica

Ritmul modificarii relative

R y t / 0 = I y t / 0 100 100
Cu baza fixa Cu baza mobila 13 -37 -39

Cu baza fixa
I
y t /0

t /0
r

t / t 1

y = t 100 y0

Cu baza mobila y I y t / t 1 = t 100 yt 1 113 66 49

2002 2003 2004 2005

146 166 111 55

20 -35 -91

20 -55 -56

100 113 76 37

13 -24 -63

23

TRENDUL NUMARULUI DE FETE ADMISE IN CONCURS

D. Pentru motivatia foarte buna

Anii

Procentul motivatiei foarte bune

Modificarea absoluta a procentului motivatiei foarte bune fata de nivelul anului: 2002 precedent

Indicele de dinamica

Ritmul modificarii relative

R y t / 0 = I y t / 0 100 100
Cu baza fixa Cu baza mobila -25 25 -15

Cu baza fixa
I
y t /0

t /0
r

t / t 1

y = t 100 y0

Cu baza mobila y I y t / t 1 = t 100 yt 1 75 133 85

2002 2003 2004 2005

28.57 21.51 28.7 24.51

-7,06 0,13 -4,06

-7,06 7,19 -4,19

100 75 100 85

-25 0 -15

TRENDUL MOTIVATIEI FOARTE BUNE 24

Concluzii
In final se pot desprinde cateva concluzii : Cu ct restructurarea armatei va fi finalizat mai repede, avnd ca rezultat mbuntirea standardelor existente n instituie, cu att va crete percepia pozitiv asupra acestei instituii. Cu ct schimbrile din domeniul militar sunt mai fluctuante, proiectarea carierei viitorul profesional va fi mai incert, nesigur, reflectndu-se negativ asupra societii civile. Cu ct imaginea pozitiv a activitilor desfurate de ctre armat este mai mediatizat cu att atractivitatea fa de profesia militar va fi mai mare. Cu ct agresivitatea promovrii profesiei militare pe piaa ofertelor profesionale este mai mare, fcut cu competen i demnitate, cu att calitatea resursei umane ce intr n sistemul militar va fi mai bun. Dac familia ofer un climat economic instabil, datorat perioadei prelungite a tranziiei, tinerii vor cuta o profesie care s le ofere stabilitate att din punct de vedere al locului de munc ct i din punct de vedere al ctigurilor salariale sigure i constante. In promovarea profesiei militare trebuie sa se tina cont de faptul ca oamenii actioneaza conform nevoilor si de accea sa se insiste pe acele aspecte ale profesiei militare care satisfac trebuinte cum ar fi cea de siguran, materializata prin nevoia de un mediu stabil, care s ofere o anumit stabilitate i siguran financiar, material i uman, trebuina de securitate, care se refera la nevoia de siguran material, afectiv, relaional, nevoia de autonomie , nevoia de mediu n care s fie acceptat si trebuina de prestigiu, bazata pe dorina de performan, dorina de recunoatere a performanelor, dorina de ctig financiar, dorina de evoluie n carier, dorina de stabilitate a locului de munc.

Bibliografie : 25

1. Colectiv, Revista Managementul resurselor umane n armata Romniei nr.15, Bucureti , 2005. 2. Colectiv, Studii statistice ale Academiei Forelor Terestre Sibiu, Sibiu, 2004. 3. Daniela Rchitan, Curs de statistic i probabiliti, Sibiu, 2004. 4. Doina Maria Simion, Statistic descriptiv, editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2002. 5. Dumitru Batr ,Educaia Analiz i posibiliti de investigaie sociologic, editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu. 6. www.ins.ro

26