Sunteți pe pagina 1din 37

BILET DE EXAMEN nr.1 n anul de gestiune n raionul B numrul locuitorilor constituia 85 000.

n acelai an s-au nscut vii 2300 i au decedat 697 oameni, dintre care copii pn la un an 55. n raion activau 80 medici, inclusiv: pediatri 25; chirurgi 15; medici de familie 40. n acelai raion datele statistice la compartimentul Natalitate pentru 3 ani precedeni au constituit: Anul X Y Z Numr nou-nscui vii 1700 1615 1530

S se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretai rezultatele obinute. -Calcularea marimilor relative de tip rata A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile) Nr. Nou-nascutilor : Nr Populatiei x 1000= 27,06 B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune Nr. Decedatilor : Nr. Populatiei x 1000= 8.2 C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata : nr nou-nascutilor vii x 1000=23.91 Concluzie: 1. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere 2. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere 3. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune implicari de urgenta.

- Calcularea marimilor drelative de tip proportional A) Ponderea medicilor pediatri: Nr. De medici pediatri : Nr total de medici x 100= 25 : 80 x 100=31.25 B) Ponderea medicilor chirurgi Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 15 : 80 x 100=18.75 C)Ponderea medicilor de familie: Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 40 : 80 x 100 =50% Concluzie: Mrimile relative de proporie calculate reprezint indicatori statistici care exprim o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau statica fenomenului. -Calcularea marimilor de tip raport a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 80:85000x10000=9.41 Concluzie: In raionul B asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.41 medici la 10000 populatie. -Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ a) Calcularea indicelui statistic de natalitate pentru anul X Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=1700:2300x100=73.9%

b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100= 1615:2300x100=70.2% c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=1530:2300x 100=66.5% Anul Nr nou-nascutilor Indici statistici de vii natalitate G 2300 100 X 1700 73.9 Y 1615 70.2 Z 1530 66.5 Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic demonstrativ a natalitatii pt anul X a constituit 73.9%, pt anul Y 70.2%, pt anul Z 66.5%, toate comparativ cu anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca nivelul natalitatii pt anul de gestiune comparativ cu trei ani precedenti este in crestere. BILET DE EXAMEN nr.2 n anul de gestiune n raionul C numrul locuitorilor constituia 185 000. n acelai an s-au nscut vii 5300 i au decedat 1 600 oameni, dintre care copii pn la un an 115. n raion activau 180 medici, inclusiv: pediatri 55; chirurgi 35; medici de familie 90. n acelai raion datele statistice la compartimentul Natalitate pentru 3 ani precedeni au constituit: Anul vii X 3700 Y 3515 Z 3330 S se calculeze indicatorii statistici posibili. Interpretai rezultatele obinute. Numr nou-nscui

-Calcularea marimilor relative de tip rata A) Rata natalitatii pt anul de gestiune (promile) Nr. Nou-nascutilor : Nr Populatiei x 1000= 28.65 B) Rata mortalitatii generale pt anul de gestiune Nr. Decedatilor : Nr. Populatiei x 1000= 8.65 C) Rata mortalitatii infantile pt anul de gestiune Nr. Decedatilor pina la 1 an de viata : nr nou-nascutilor vii x 1000=21.70 Concluzie: 4. Rata natalitatii pt anul de gestiune este in crestere 5. Rata mortalitatii pr anul de gestiune este in descrestere 6. Rata mortalitatii infantile este in crestere evidenta, fapt ingrijorator, care impune implicari de urgenta. - Calcularea marimilor drelative de tip proportional A) Ponderea medicilor pediatri: Nr. De medici pediatri : Nr total de medici x 100= 55 : 180 x 100=30.5 B) Ponderea medicilor chirurgi Nr de medici chirurgi : Nr total de medici x 100= 35 : 180 x 100=19.44 C)Ponderea medicilor de familie: Nr medicilor de familie : Nr total de medici x 100= 90 : 180 x 100 =50% Concluzie: Mrimile relative de proporie calculate reprezint indicatori statistici care exprim

o parte din intreg, reprezentind astfel structura sau statica fenomenului. -Calcularea marimilor de tip raport a) Nivelul de asigurare a populatiei ce medici Nr total de medici : Nr total de populatie x 10000= 180:185000x10000=9.73 Concluzie: In raionul C asigurarea ce medici a populatiei constituie 9.73 medici la 10000 populatie. -Calcularea marimilor relative de tip demonstrativ a) Calcularea indicelui statistic de natalitate pentru anul X Nr total de nou-nascuti vii in anul X : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=3700:5300x100=69.8%

b) Nr total de nou-nascuti vii in anul Y : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100= 3515:5300x100=66.3% c) Nr total de nou-nascuti vii in anul Z : Nr total de nou nascuti vii in anul G x 100=3330:5300x 100=62.8% Anul Nr nou-nascutilor Indici statistici de vii natalitate G 5300 100 X 3700 69.8 Y 3515 66.3 Z 3330 62.8 Concluzie:Astfel din datele obtinute reese ca indicatorul statitic demonstrativ a natalitatii pt anul X a constituit 69.8%, pt anul Y 66.3%, pt anul Z 62.8%, toate

comparativ cu anul de gestiune. Astfel se poate afirma ca nivelul natalitatii pt anul de gestiune comparativ cu trei ani precedenti este in crestere.

BILET DE EXAMEN nr.3 Un grup de 30 de pacieni cu aceeai boal, tratai n secia de chirurgie a spitalului municipal, prezint urmtoarea repartiie pe vrst (n ani): 59, 68, 70, 29, 29, 52, 43, 47, 30, 47, 41, 41, 60, 67, 73, 68, 49, 50, 40, 48, 38, 44, 36, 47, 36, 29, 33, 41, 52, 43. 1. Care sunt mrimile mediei aritmetice, medianei i modulului? 2. Care este intervalul valoric n jurul mediei, n care se distribuie valorile individuale ale caracteristicii studiate. 3. Corespunde distribuia valorilor din eantionul cercetat cu distribuia Gauss-Laplace? 4. Care este gradul de variaie a caracteristicii i ct de reprezentativ este valoarea medie a eantionului? 5. Este omogen sau heterogen lotul supus studiului dup caracteristica respectiv? Argumentai. Virsta, x 29 30 33 36 38 40 41 43 44 47 Nr de personae, f 3 1 1 2 1 1 3 2 1 3 xf 87 30 33 72 38 40 123 86 44 141 d -18 -17 -14 -11 -9 -7 -6 -4 -3 0 d^2 324 289 196 121 81 49 36 16 9 0 d^2f 972 289 196 242 81 49 108 32 9 0

48 49 50 52 59 60 67 68 70 73

1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 30=n

48 49 50 104 59 60 67 136 70 73 xf=1410

1 2 3 5 12 13 20 21 23 26

1 4 9 25 144 169 400 441 529 676

1 4 9 50 144 169 400 882 529 676 d^2f=4842

Media aritmetica ponderata= suma produsului valorilor individuale cu frecventele respective, impartite la nr de cazuri observate = 1410/30=47, prin urmare virsta medie a persoanelor bolnave este 47 de ani. Modulul corespunde valorii cu cele mai multe frecvente si este egala cu 47. Mediana se determina conform formulei (n+1)/2= 31/2=15.5, locul medianei corespunde semisumei varianteor 15 si 16 rezulta ca mediana este 47 Amplitudenea absoluta a variatie (A) = Xmax-Xmin=73-29=44 Amplitudenea relative a variatiei (A%)=(A/X)*100=(44/47)*100=93.6% Astfel distanta intre capetele seriei reprezinta 93.61% din medie. Abaterea Maxima Pozitiva d max=73-47=26 Abaterea Maxima negative d max=29-47=-18 Dispersia=d^2f/n-1=166.96 Abaterea medie patratica=dispersie=12.92 In mediu persoanele bolnave sunt mai in virsta sau mai tinere cu 13 ani decit media. In intervalul valoric +- 2 se distribuie 100% din valorile individuale, ceea ce corespunde legii distributiei normale a caracteristicii Coeficientul de variatie = +-(/X)*100=(13/47)x100=27.66% Valoarea dubla 55.32% . Concluzie: ca grupul cercetat de bolnavi este mai putin omogen, dar totusi premite generalizarea rezultatelor otinute, cu o anumita probabilitate de a gresi.

Biletul nr.4:
Media artitmetica: (n1+n2+n3+...nn)/32=2426/32=75.81 X f 60 60- 2 60 61 61-1 62 62 -2 64 64-2 64 67 67-1 69 69-1 73 73-1 74 74-2 74 75 75-1 77 77-1 78 78 -1 81 81-1 82 82-1 83 83-2 83 84 84-1 85 85-1 86 86-1 87 87-1 88 88-2 90 90-1 95 95-1 96 96-1 104 104 -1 107 107-1 108 108-1 109 109-1 Mediana =(81+82)/2= 81.5 Modulul 60,62,64,74,83,88 ( fiecare repetindu-se de 2 ori) Intervalul valoric in jurul mediei 78 si 82 ( media este 81.5) Gradul de variatie: Amlitudinea absoluta=109-60 =59 Amplitudinea relativa =59/81.5*100=72.39

Abaterea maxim pozitiva: 109-81.5=27,5 Abaterea maxim negativa: 60-81.5=-21.5 Suma d*f= 6581.75

Dispersia=6581.75/n-1=6581.75/29=226.95 Abaterea medie patratica : radical(226,25)=15.04 Coeficientul de variatie: 15.04/81,5 *100=18,45% Valoarea dubla a coeficientului de variatie este 18.45 % de unde reiese ca esantionul de cercetare este omogen Histograma si poligonul frecventelor(poza) X 60 61 62 64 67 69 73 74 75 77 78 81 83 84 85 86 87 88 90 95 96 104 107 108 109 f 2 1 2 2 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 Xf 120 61 124 128 67 69 73 148 75 77 78 81 166 84 85 86 87 176 90 95 96 104 107 108 109 d 21,5 20,5 19,5 17,5 14,5 12,5 8,5 7,5 6,5 4,5 3,5 0,5 -1,5 -2,5 -3,5 -4,5 -5,5 -6,5 -8,5 -13,5 -14,5 -22,5 -25,5 -26,5 -27,5 d 462,25 420,25 380,25 300,25 210,25 156,25 72,25 56,25 42,25 20,25 12,25 0,25 2,25 6,25 12,25 20,25 30,25 42,25 72,25 182,25 210,25 506,25 650,25 702,25 756,25 df 924,5 420,25 760,5 612,5 210,25 156,25 72,25 112,25 42,25 20,25 12,25 0,25 4,5 6,25 12,25 20,25 30,25 84,5 72,25 182,25 210,25 506,25 650,25 702.25 756,25

df=6581,75 Nr. Grupe: formula lui Sturges: Xmax - xmin 109-60 h= = = 9,98 10 1+3,322(lg(30)) 1+3,322(lg(30)) Amplitudinea: 109-60=59 Nr. Elementelor din grupa: 59/10=5,96 HISTOGRAMA

BILET DE EXAMEN nr.5

Indicele masei corporale la 26 de persoane sntoase nregistreaz urmtoarele valori: 33, 35, 22, 26, 24, 23, 25, 29, 28, 33, 25, 34, 24, 28, 26, 26, 38, 32, 20, 26, 22, 37, 25, 38, 34, 36 1. Care sunt mrimile mediei aritmetice, medianei i modulului?
2. Care este intervalul valoric n jurul mediei, n care se distribuie valorile

individuale ale caracteristicii studiate. 3. Corespunde distribuia valorilor din eantionul cercetat cu distribuia Gauss-Laplace? 4. Care este gradul de variaie a caracteristicii i ct de reprezentativ este valoarea medie a eantionului? 5. Este omogen sau heterogen lotul supus studiului dup caracteristica respectiv? Argumentai.

Sirul ordonat crescator: 20 22 22 23 24 24 25 25 25 26 26 26 26 28 28 29 32 33 33 34 34 35 36 37 38 38


x 20 22 23 24 25 26 28 29 32 33 34 35 36 37 38 f 1 2 1 2 3 4 2 1 1 2 2 1 1 1 2 xf 20 44 23 48 75 104 56 29 39 66 68 35 36 37 38 d 7.6 5.6 4.6 3.6 2.6 1.6 -0.4 -1.4 -4.4 -5.4 -6.4 -7.4 -8.4 -9.4 -10.4 d2 57.76 31.36 31.16 12.96 6.76 3.2 0.16 1.96 19.36 29.16 40.96 57.76 70.56 88.36 108.16 d2f 57.76 62.72 21.16 25.92 20.28 12.8 0.32 1.96 19.36 58.32 81.92 57.76 70.56 88.36 216.32

1) Media = 718:26= 27.6 Mediana = (26-28):2 = 27 (are 26 termeni => Me = (26+1):2 = 13.5 H=13 H=14) Modulul = 26 (se repeta de 4 ori)

2) Intervalul valoric in jurul mediei: Amplitudinea max. = 36-20 =18 Amplitudinea max. relative = Amplitudinea max : Amplitudinea med. * 100% = 65.2 % 3) Suma d2f => d2f= 886.6 4) Dispersia d2f : n-1= 886.6 : 25= 35.46 (2) 5) Abaterea medie patratica = = 5.95

6) Coeficient de variatie :x*100% = 5.95:27.6*100=21.18% Coeficientul de variatie este 21.18%, deci sirul este omogen

Histograma
Calculam nr.grupe

Formula Sturgers h= xmax-xmin : (1+ 3.322.lgn) = 18: (1+3.322 lg26) = 3.15 3


Nr. Elementelor din grupa Amplitudinea : nr.grupe = 18:3=6

Poligonul Frecventelor

BILET DE EXAMEN nr.6

S se aprecieze existena i intensitatea legturii dintre vrsta de gestaie (sptmni) i scorul Apgar la natere la un lot de 16 de nou-nscui. Datele sunt prezentate n tabelul urmtor: Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 copil Vrsta 26 27 27 27 27 28 28 29 29 29 29 29 29 30 30 30 gestaie Scor 7 7 8 1 5 7 8 6 6 8 9 10 9 9 4 8 Apgar 1. S se calculeze coeficientul de corelaie i s se aprecieze sensul i intensitatea legturii. 2. S se determine i s fie interpretat valoarea coeficientului de determinare. 3. S se prezinte grafic rezultatele Rezolvare : 1. Cei 5 parametrii pe baza carora se apreciaza indicele Apgar sunt: respiratia, frecventa cardiaca, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular, aspectul tegumentelor parametrii care vor fi notati cu puncte de la 0 la 2, fiecare. Prin insumarea acestor puncte se obtine un punctaj de la 0 la 10, numit scorul Apgar. Legatura de dependenta dintre 2 sau mai multe fenomene, sensul si intensitatea acesteia se stabilesc cu ajutorul coeficientului de corelatie. Formula de calcul: r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy), in care r(xy)- coef de corelatie dx*dy- suma prodeuselor dintre abaterile de la media aritmetica a valorilor frecventelor celor 2 fenomene (x si y) ce se coreleaza, dx- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului x dy- suma patratelor abaterilor de la media aritmetica a valorilor frecventelor fenomenului y Nr.copil 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Virsta gestatie,x 26 27 27 27 27 28 28 29 29 29 29 29 29 30 30 30 Scor Apgar,y 7 7 8 1 5 7 8 6 6 8 9 10 9 9 4 8 dx
-2,3 -1,3 -1,3 -1,3 -1,3 -0,3 -0,3 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 1,7 1,7 1,7

dy
0 0 1 -6 -2 0 1 -1 -1 1 2 3 2 2 -3 1

dx
5,29 1,69 1,69 1,69 1,69 0,09 0,09 0,49 0,49 0,49 0,49 0,49 0,49 2,89 2,89 2,89

dy
0 0 1 36 4 0 1 1 1 1 4 9 4 4 9 1

dx*dy
0 0 -1,3 7,8 2,6 0 -0,3 -0,7 -0,7 0,7 1,4 2,1 1,4 3,4 -5,1 1,7

dx=x-X, X= (26+4*27+2*28+6*29+3*30)/16=454/16=28,3 dy=y-Y, Y=(1+4+5+2*6+3*7+4*8+3*9+10)/16=7 dx*dy=13, dx=23,84 dy=76 r(xy)= (dx*dy)/ ( dx*dy)=13/(23,84*76)= 0,3 Valoarea coeficientului de corelatie cuprinsa intre 0,69 si 0,3 denota o corelatie medie intre fenomene, ceea ce e caracteristic pentru problema data. 2. Cel mai utilizat criteriu pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie este coeficientul de determinare- r patrat. Trebuie analizat cu grija cind exista un numar relativ mic de subiecti <20. Pentru r=0,3, r patrat =0,09. Uzual acesta se inmulteste cu 100 si exprimarea se transforma in procente din dispersie (9%). Prin urmare, 9% din variatia scorului Apgar este determinata de variatia virstei de gestatie. Testul de semnificatie pentru coeficientul de corelatie , se calculeaza dupa formula r-valoarea coeficientului de corelatie n-nr variantelor perechi care coreleaza,n=16 1 r2 Facem calculele, obtinem t caculat=1,17. Valoarea calculata se compara cu cea tabelara, stabilita probabilistic pentru un nivel de semnificatie. Daca t calculat>t tabelar coeficientul de corelatie este semnificativ si daca t calculat<t tabelar, legatura este nesemnificativa si trebuie cautat alt factor esential cu care sa se studieze corelatia. 3. Prezentam grafic rezultatele:

tn2 =

r n2

Corelograma
12 10 scor Apgar 8 6 4 2 0 25,5

26

26,5

27

27,5

28

28,5

29

29,5

30

30,5

virsta de gestatie

Dreapta ce trece prin mijlocul norului de puncte formeaza cu abcisa (Ox) un unghi al

carui valoare tinde sa se apropie de 45, ceea ce denota o corelatie medie intre fenomenele analizate. Norul de puncte tinde sa se dispuna fusiform, de jos in sus, de la stinga la dreapta, ceea ce inseamna ca exista o corelatie directa intre scorul Apgar si virsta de gestatie. Problema Nr.7 Nr de subiecti greutate IMC dx dy dx dy dxdy 1 58 22
18,25
3,56 333,06 12,7 4229,8

2 76 31
0,25
-5,44 0,0675 29,6 1,85

3 100 34
23,75
1,56 564,1 2,4 1353,2

4 70 29
13,25
-3,4 39,1 11,56 451,9

5 88 26
-11,75
-0,44 138,06 0,19 26,23

6 67 25
9,2 5
0,56 25,5 6 0,31 25,5 7

7 55 22
21,25 3,36 451,56 12,7 5734,1

8 74 24
2,25 1,56 5,06 2,43 12,3

9 75 25
1,25 0,56 1,56 0,31 0,48

10 60 21
16,2 5 4,56 254, 05 20,8 530 2,3

11 115 33
-36,75 -7,44 1501,6 55,3 8302,8

12 58 25
18,25 0,56 333,1 0,31 1032

13 65 20
11,35 5,56 121,6 30,9 3911,9

14 79 23
2,75 2,56 7,56 6,55 49,5

15 85 27
-8, 75 1,44 76,5 6 2,07 158, 5

16 95 32
-18,75 -6,44 25,353 41,4 1459,5

1220 Media x = = 76,25 76 dx = 76,25 -x dx =38,75 dy =0

409 Media y = = 25,56 16 dy =25,56-y

valoarea coeficientului de corelatie : dxdy 0dx x y= = dxdy dxdy 0

= dx =4395,98 =dy=229,53 dxdy=0 dxdy= 1009009,29

Concluzie :Valoarea coeficientului de corelatie este 0 ,prin urmare intre greutate si valorile
IMC nu exista nici o corelatie. Interpretarea coeficientului de corelatie (testul de semnificatie ) : r x y 0 t = = 1-2= 14 =0 1-rxy 1-0

Problema 8

Nr. Glicemie Greutate Subiect (mg/dl), x (kg), y


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 78 85 86 68 70 79 80 80 89 82 92 54 76 82 58 63 1222 70 90 95 130 95 70 105 70 125 120 90 85 70 90 80 75 1460

dx
1,63 8,63 9,63 -8,38 -6,38 2,63 3,63 3,63 12,63 5,63 15,63 -22,38 -0,38 5,63 -18,38 -13,38

dy
-13,25 -1,25 3,75 38,75 3,75 -21,25 13,75 -21,25 33,75 28,75 -1,25 -6,25 -21,25 -1,25 -11,25 -16,25

dx
2,64 74,39 92,64 70,14 40,64 6,89 13,14 13,14 159,39 31,64 244,14 500,64 0,14 31,64 337,64 178,89 1797,75

dy
175,56 1,56 14,06 1501,56 14,06 451,56 189,06 451,56 1139,06 826,56 1,56 39,06 451,56 1,56 126,56 264,06 5649

dxdy
-21,53 -10,78 36,09 -324,53 -23,91 -55,78 49,84 -77,03 426,09 161,72 -19,53 139,84 7,97 -7,03 206,72 217,34 705,5 r xy=0,22

Total

Media ar. : Media ar. : 76,375 91,25

1.

Calculul coeficientului de corelatie lineara :

Coeficientul de corelatie lineara se calculeaza dupa formula : r xy = ( dxdy ) / ( dxdy ) = 705,5 / ( 1797,75 * 5649 ) = 705,5 / 3186,77 = 0,22 Valoarea coeficientului de corelatie lineara fiind cuprinsa intre 0 si 0,3 indica ca corelatia intre fenomene este slaba. Pentru interpretarea semnificatiei coeficientului de corelatie, cel mai utilizat criteriu este coeficientul de determinare : r
2.

r = 0,22 ; r = 0,05

Coeficientul de determinare de obicei se inmulteste cu 100, pentru a obtine un rezultat in procente ; astfel 5 % din variatia greutatii este determinata de variatia glicemie

Conform norului de puncte , care este fusiform, de jos in sus si de la stinga spre dreapta, exista o corelatie directa intre cele 2 fenomene, insa intensitatea acestei legaturi corelative e slaba, deoarece dreapta ce trece prin mijlocul norului de

puncte are tendinta de a se apropia de orizontala ( si nu de a forma un unghi de 45 specific pentru o intensitate puternica ).

Biiletu 9 Nr. Subiect 1 168 2 258 3 228 4 247 5 156 6 172 7 165 8 210 9 264 10 220 11 258 12 200 13 195 14 245 15 189 x 136 148 125 121 157 148 116 140 161 161 122 128 122 137 139 y dx -55,66 -46,66 -43,66 -39,66 -22,66 -16,66 -11,66 -1,66 2,6 8,34 10,6 16,34 19,6 33,34 23,6 35,34 21,4 46,34 21,4 52,34 19,6 46,34 -12,4 dy dx dy df -16,4 3098 45,8 -15,4 2177,2 268,96 -12,4 1906,2 237,2 -9,4 1573 154 -1,4 513,5 88,36 -0,4 277,5 1,96 1,6 135,9 0,16 2,8 256 7,0 676 267 112,4 1112 384,2 1249 557 2147,3 557 2799,5 112,4 2147,3 237,2

Calculam: Med x=3175/15=11,66 Med y=2061/15=137,4 dx= Med x-x dy= Med y-y df=? x= dx/n=19407,2/15=1293,81 y= dx/n=3178,16/15=211,87 x=+ dxf /n-1=+ 19407,2/14=37,23 Cvx=(37,23/211,66)*100%=17,6% y=-+ dyf /n-1= =+ 3178,16/14=15,06 Cy=(15,06/187,4)*100%=10,96% Esx= x/n-1=37,23/3,74=9,95 Esy= y/n-1=15,06/3,74=4,02 T=IMxI- IMyI/ Esx+ Esy=(211,66-137,4)/ 99+16,16=6,92

T din tabel =2,145 GL(gradul de libertate)=n-1=15-1=14,respectiv pragul de semnificatie fiind 0,05=> ,,t tabelar=2,145 Comparind t calculat cu t tabelar obtinem t calculat=6,92>t tabelar=2,145=> diferenta este seminificativa. Intervalul de incredere (II)= Med +-tES 211,86+- 2,145*9,95 190,31<II<233

Bilet nr 10

Nr. Subiect
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Calculam:

x
39 29 32 34 33 35 37 34 26 31

y
25 18 26 27 29 23 26 24 25 22

dx
6 -4 -1 1 0 2 4 1 -7 -2

dy
0,5 -6,5 1,5 2,5 4,5 -1,5 1,5 -0,5 0,5 -2,5

dx
36 16 1 1 0 4 16 1 49 4

dy
0,25 42,25 2,25 6,25 20,25 2,25 2,25 0,25 0,25 6,25

df

Med x= 330/110=33 Med y=245/10=24,5 dx=Medx-x dy = Med y y

x= dx/n=12,8 ; y= dy/n=8,25 x=+ dxf /n-1=+ 128/9=3,77 Cvx=(3,77/33)*100%=11,42%

y=-+ dyf /n-1= =+ 82,5/9=3,03

Cvy=(3,03/24,5)*100%=12,36% Esx= x/n-1=9,77/3=1,25 Esy= y/n-1


Esy=3,03/9=1,01 T=IMxI- IMyI/

Esx+ Esy=(33-24,5)/ 1,56+1,02=8,5/1,6=5,3=,,t calculat

T din tabel= 2,262=,,t tabelar T tabelar =2,262<,,t calculat=5,3diferenta dintre cele 2 valori medii este semnificativa din punct de vedere statistic Intervalul de incredere (II)= Med +-tES Med x+-tES=39+-2,262*1,25 30,17<II<35,83 Med y+-tES=24,5+-2,262*1,01 22,21<II<26,78

Problema nr.11

Nr. Subiect
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Calculam :

x
160 160 140 150 160 170 170 185 130 145 150 155 165 170

y
130 120 110 130 135 125 115 110 120 120 120 130 100 115

dx
2.15 2,15 -17,85 -7,85 2,15 12,15 12,15 27,15 -27,85 -12,85 -7,85 -2,85 7,15 12,15

dy
10 0 -10 10 15 5 -5 -10 0 0 0 10 -20 -5

dx
4,62 4,62 318,62 61,62 4,62 147,62 147,62 737,12 775,62 165,12 61,62 8,12 5,12 147,62

dy
100 0 100 100 225 25 25 100 0 0 0 100 400 25

df

Med x =2210/14=157,85 Med y= 1680/14=120

x= dx/n=188,26 y= dy/n=85,71 x=+ dxf /n-1=+ 2635,68/13=14,24 y=+ dyf /n-1= 1200/13=9,6
Cvx=(14,24/157,85)*100%=9,02% Cvy=(9,6/120)*100%=8%

Esx= x/n-1= 14,24/3,6=3,95 Esy= y/n-1=9,6/3,6=2,66


T=IMxI- IMyI/ ,,T tabelar=2,16

Esx+ Esy=(157,85-120)/ 156+7,1=37,85/4,76=7,95,,t calculat

Problema nr.12 Seria cronologica simpla de interval Rezolvare: Calculul indicilor: 1.Sporul absolut Pentru anul 1980: 4,9-4,6= +0,3 Pentru anul 1985 : 5,0-4,9=+0,1 Pentru anul 1990 : 5,1-5,0=+0,1 Pentru anul 1995 : 3.8-5,1=-1,3 Pentru anul 2000 : 4,2-3,8=+0,4 Pentru anul 2005 : 5,6-4,2=+1,4 Pentru anul 2010 : 5,8-5,6=+0,2 2.Ritmul sporului Pentru anul 1980: (0,3/4,6)*100%=6,5% Pentru anul 1985 : (0,1/4,9)*100%= 2,1% Pentru anul 1990 : (0,1/5,0)*100%=2%

Pentru anul 1995 : (1,3/5,1)*100%=25,4% Pentru anul 2000 : (0,4/3,8)*100%=10,5% Pentru anul 2005 : (1,4/4,2)*100%=33,3% Pentru anul 2010 : (0,2 /5,6)*100%=3,5% 3. Ritmul de crestere Pentru anul 1980 : (4,9/4,6)*100%=106,5% Pentru anul 1985 : (5,0/4,9)*100%=102% Pentru anul 1990 : (5,1/5,0)*100%=102% Pentru anul 1995 : (3,8/5,1)*100%=74,5% Pentru anul 2000 : (4,2/3,8)*100%=110,5% Pentru anul 2005 : (5,6/4,2)*100%=133,3% Pentru anul 2010: (5,8/5,6)*100%=103,5% 4.Valoarea absoluta a unui procent de spor Pentru anul 1980 : 0,3/6,5=0,05 Pentru anul 1985 : 0,1/6.5=0,015 Pentru anul 1990 : 0,1/2=0,05 Pentru anul 1995 : -1,3/25,4=-0,051 Pentru anul 2000 : 0,4/10,5=0,038 Pentru anul 2005 : 1,4/33,3=0,042 Pentru anul 2010 : 0,2/3,5=0,057 Concluzie :In urma efectuarii calculelor am observat ca frecventa vizitelor in anul 1980 a crescut cu 6,5 %fata de anul 1975,in 1985 cu 2,1% fata de anul 1980,in 1990 cu 2%fata de 1985,in 1995 a scazut cu 25,4 % data de 1990,in 2000 iarasi sa inregistrat o crestere cu 10,5 % in 2005 o crestere cu 33,3 %iar in 2010 o crestree cu 3,5 %.

Biletul Nr 13 (pag 189 varianta 2) In baza datelor variantelor de mai jos determinati tipul seriei cronologice , calculat indicatorii de analiza si faceti concluziile. anul Nr de paturi anul Nr de paturi 1940 24 1980 540 1950 46 1990 610 1960 161 2000 520 1970 460 2010 420

Rs: 1. seria cronologica propusa este o serie simpla de moment. Nivelele acestei serii cronologice ni pot fi fractionate sau divizate. 2. calculul indicilor : indicii 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 Nr de 24 46 161 460 540 610 520 paturi Sporul +22 +115 +299 +80 +70 -90 absolut Ritmul +91.6 +250 +185.7 +17.3 +12.9 -14.75 sporului Ritmul 191.6 350 285.7 117.39 112.96 85.2 de crestere Valoarea 0.240 0.246 1.61 4.62 5.42 6.10 absoluta a unui % de spor

2010 420 -100 -19.23 80.76 5.2

Bilet nr .14
Rs : In cadrul unui studiu a fost analizata virsta la 50 de pacienti(in ani). Din rezultatelor care s-au obtinut,putem calcula amplitudinea: Cunoscind virsta cea mai mica 30 si cea mai mare 78 ani ,calculam amplitudinea(A): A=78-30=48 Conform normativelor stabilim nr de 7 grupe . Calculam marimea intervalelor egale de variatie (h): h=48:7=aprox.7 Stabilim limitele grupelor si repartizam valorile individuale in grupa respectiva: Grupe de valori ale virstei pacientilor 30-36 37-43 44-50 51-57 58-64 65-71 72-78 Nr de pacienti (frecventa) 6 9 9 13 8 1 4

(reprezentarea grafica
nr.de pacienti 14 12 10 8 6 4 2 0 3036 3743 4450 5157 5864 6571 7278

nr.de pacienti

Biletul nr .15 (pag.111 ,varianta 2)

Urmare unui studiu, care a inclus 65 de persoane, au fost obinute urmtoarele valori ale Indicelui Masei Corporale: 50, 21, 24, 29, 21, 28, 21, 22, 23, 24, 32, 20, 32, 27, 29, 23, 23, 28, 24, 27, 35, 35, 25, 24, 32, 42, 26, 34, 32, 37, 23, 28, 28, 29, 37, 23, 26, 24, 25, 24, 25, 27, 26, 27, 33, 34, 22, 24, 24, 24, 27, 25, 27, 26, 26, 26, 27, 27, 28, 29, 28, 34, 31, 30, 34.

Rs: Cel mai mic indice al masei corporale inregistrat este 20 kg,iar cel mai mare indice al masei corporale este 50. Amplitudinea variatiei este egala : A=50-20=30. Nr de grupe conform normativelor corespunde cifrei 7; Determinam marimea intervalelor egale de variatie : h=30:7aprox =4

Grupe de valori 20-23 24-27 28-31 32-35 36-39 40-43 44-47

Frecventa pacientilor 11 27 12 11 2 1 0

30 25 20 15 10 5 0 20-23 24-27 28-31 32-35 36-39 40-43 44-47 1

BILET DE EXAMEN nr.16 varianta 2 pag 204 S se reprezinte grafic prin metoda respectiv datele ce urmeaz. 1) Structura morbiditii prin hepatite virale acute n Republica Moldova n a.2010 utiliznd urmtoarele date: HVA 34,4%, HVB 41,4%, HVC 17,6%, HVD 3,8%, etiologia mixt 2,8%. Diagrama structurala (sectorial) va fi cea mai sugestiva in cazul dat.

Morbiditatea prin hepatite virale n Republica Moldova n a. 2010

41,4%

HVA HVB HVC HVD etiologie mixt

34,4% 3,8% 2,8%

17,6%

2) var 3 pag 111 (rezolvarea conform pag 98-99) Valorile circumferinei abdominale (n cm), ntr-un lot de 56 de persoane, se prezint dup cum urmeaz: 90, 100, 91, 83, 104, 97, 116, 89, 110, 80, 94, 88, 80, 100, 101, 97, 99, 98, 95, 106, 103, 91, 74, 99, 98, 90, 90, 76, 105, 110, 111, 99, 90, 89, 96, 100, 109, 102, 82, 92, 79, 107, 91,100, 89, 96, 106, 99, 89, 101, 88, 106, 87, 115,

85, 95. Valorile circumferintei abdominale constituie o serie de variatie. Aceasta poate fi reprezentata grafic prin histograma si prin poligonul frecventelor. Grupam valorile date pe intervale de variatie a valorii circumferintei abdominale si calculam nr. de persoane ce corespunde acestor intervale.

Valoarea circumferintei abdominale (cm) 74-80 81-90 91-100 101-110 111-116 Nr. total de persoane Construim histograma:

Nr. de persoane 5 14 21 13 3 56

Distributia lotului de persoane dupa valoarea circumferintei abdominale (cm)


25 20 Nr. de persoane 15 10 5 74-80 0 Valoarea circum ferintei abdom inale (cm ) 81-90 91-100 101-110 111-116

Reprezentam informatia necesar prin intermediul poligonului frecventelor:

BILET DE EXAMEN nr.17 var 8 pag 236 studiu de cohorta tip I Scopul cercetrii este testarea ipotezei conform creia consumul de alcool duce la hepatit alcoolic. Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, pe un eantion de 2548 de indivizi. Dup 5 ani s-a constatat c n cohorta celor ce au utilizat alcool, la 985 s-a manifestat hepatita alcoolic, iar n cohorta celor ce nu au utilizat alcool, numai la 200 s-a manifestat hepatita alcoolic. Studiul a fost efectuat pe dou cohorte, cohorta celor ce au utilizat alcool a cte 1278 persoane i cohorta celor ce nu au utilizat alcool a cte 1270 persoane. n baza datelor obinute, efectuai: 1. Tabelul de contingen 2x2. 2. Msurai frecvena (riscul) bolii. 3. Msurai fora asocierii epidemiologice. 4. Interpretai rezultatele obinute. Rezolvare: Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b) Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d) a - persoanele ce fac boala din cei expusi b persoanele ce nu fac boala din cei expusi c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi a+b totalul expusilor c+d totalul nonexpusilor a+c totalul bolnavilor b+d totalul nonbolnavilor 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc + Au utilizat alcool Nu au utilizat alcool Total 985 200 1185 293 1070 1363 Hepatita alcoolica 1278 1270 2548 Total

2. Masuram frecventa (riscul) bolii Riscul bolii la expusi : R1=a/(a+b) R1=985/1278=0,77 Riscul bolii la nonexpusi : R=c/(c+d) R=200/1270=0,15 Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi

RR=R1/R

RR=0,77/0,15=5,13

Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RA=R1-R RA=0,77-0,15=0,62 RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc: RA = (R1-R)x100%/R1 RA=0,62x100%/0,77=80,5%

Fractiunea riscului atribuita expusilor arata cit la suta din riscul expusilor este determinat de factorul de risc. Se calculeaza dupa anchetele de tip I. Efectul are legatura directa cu factorul de risc si poate fi depasit daca se inlatura factorul de risc. 3. Masuram forta asocierii epidemiologice Asocierea epidemiologica este relatia ce dovedeste ca exista legatura dintre factorul de risc si boala. Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ. RR= 5,13 Analiza rezultatelor se efectuiaza conform schemei: Riscul relativ Riscul atribuit Concluzie RR>1 RA>0 factor de risc RR=1 RA=0 factor indiferent RR<1 RA<0 factor de protectie 4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia: RR=5,13 RR>1; RA=0,62 RA>0, deci consumul de alcool este un factor de risc pentru aparitia hepatitei alcoolice. Hepatita alcoolica a fost cauzata de consumul de alcool la 80,5% din reprezentantii esantionului de 2548 indivizi examinati. BILET DE EXAMEN nr.18 var 6 pag 235 studiu de cohorta tip I Scopul cercetrii este testarea ipotezei conform creia fumatul duce la cancer pulmonar. Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, unde au fost incluse 2034 de persoane. Dup 5 ani s-a constatat c n cohorta celor ce au fumat, 680 au prezentat cancer pulmonar, iar n cohorta celor ce nu au fumat, 102 au prezentat cancer pulmonar. Studiul a fost efectuat pe dou cohorte, cohorta celor ce au fumat a cte 1000 persoane i cohorta celor ce nu au fumat, 1034 persoane. n baza datelor obinute din anchet msurai: 1. Tabelul de contingen 2x2. 2. frecvena bolii 3. fora asocierii epidemiologice 4. Interpretai rezultatele obinute. Rezolvare: Populatia expusa => Lot test (a+b) : bolnavi (a) si nonbolnavi (b) Populatia nonexpusa => Lot martor (c+d) : bolnavi (c) si nonbolnavi (d) a - persoanele ce fac boala din cei expusi b persoanele ce nu fac boala din cei expusi c persoanele ce fac boala din cei nonexpusi d persoanele ce nu fac boala din cei nonexpusi a+b totalul expusilor

c+d totalul nonexpusilor a+c totalul bolnavilor b+d totalul nonbolnavilor 1. Construim tabelul de contingenta 2x2 Factorul de risc + Au fumat Nu au fumat Total 680 102 782 320 932 1252 Cancer pulmonar 1000 1034 2034 Total

2. Masuram frecventa (riscul) bolii Riscul bolii la expusi : R1=a/(a+b) R1=680/1000=0,68 Riscul bolii la nonexpusi : R=c/(c+d) R=102/1034=0,09 Riscul relativ RR arata de cite ori este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RR=R1/R RR=0,68/0,09=7,5 Riscul atribuit RA arata cu cit este mai mare riscul bolii la expusi fata de nonexpusi RA=R1-R RA=0,68-0,09=0,59 RA- masoara excesul riscului la expusi, adica partea din risc determinata de factorul de risc: RA = (R1-R)x100%/R1 RA=0,59x100%/0,68=86,7%

Fractiunea riscului atribuita expusilor arata cit la suta din riscul expusilor este determinat de factorul de risc. Se calculeaza dupa anchetele de tip I. Efectul are legatura directa cu factorul de risc si poate fi depasit daca se inlatura factorul de risc. 3. Masuram forta asocierii epidemiologice Asocierea epidemiologica este relatia ce dovedeste ca exista legatura dintre factorul de risc si boala. Forta asocierii epidemiologice se masoara cu riscul relativ. RR= 7,5 Analiza rezultatelor se efectuiaza conform schemei: Riscul relativ Riscul atribuit Concluzie RR>1 RA>0 factor de risc RR=1 RA=0 factor indiferent RR<1 RA<0 factor de protectie 4. Interpretam rezultatele obtinute si formulam concluzia: RR=7,5 RR>1; RA=0,59 RA>0, deci fumatul este un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului pulmonar. Cancerul pulmonar a fost cauzat de fumat la 86,7% din reprezentantii esantionului de 2034 indivizi examinati.

Problema 19. 1. 2.Frecvena bolii Riscul bolii la expui(fumtori) R1=a/(a+b)=0,022 Riscul bolii la non-expui(nefumtori) R0=c/(c+d)=0.01 3.Fora asocierii epidemiologice se msoar cu riscul relativ Riscul relativ RR=R1/Ro = 0,022/0,01= 2,2 (riscul bolii la fumtori este de 2,2 ori mai mare dect la nefumtori) Riscul atribuibil RA = R1-Ro= 0,022-0,01=0,012) RA= (R1-Ro)/R1x100%=54% 4. Concluzie Deoarece RR>1 i RA > 0, putem deduce c fumatul prezint un factor de risc n apariia arteriopatiilor. Arteriopatiile au fost provocate de fumat la 54% din indivizi.

Problema 20 1.Tabelul de contingen 2.Frecvena bolii Riscul bolii la expui(bolnavii de diabet zaharat tip II) R1=a/(a+b)=0,1 Riscul bolii la non-expui(nebolnavi de DZ tip II) R0=c/(c+d)=0,06 3.Fora asocierii epidemiologice se msoar cu riscul relativ Riscul relativ RR=R1/Ro = 0,1/0,06= 1,66 (riscul bolii la indivizii bolnavi de DZ tip II este de 1,66 ori mai mare cei non-bolnavi) Riscul atribuibil RA = R1-Ro= 0,04 RA= (R1-Ro)/R1x100%=40% 4. Deoarece RR>1 i RA > 0, putem deduce c diabetul zaharat tip II prezint un factor de risc n apariia bolii coronariene. Boala coronarian a fost provocat de diabet zaharat tip II la 40% din indivizi.

Problema 21 1.Tabelul de contingen Expunerea Factorul de risc Factorul de risc Prezena DZ(caz) Absena DZ(control) Pacieni cu diabet Persoane cu DZ tip II Total Nefumtori Persoane fr DZ tip Total II Total

Infarct Miocardic Acut (IMA) + Deces 60 Starea snt ii 40 Da Nu Boal coronarian Sntoi 360 340 100 89 20 180 400 400 811 822 12 188 911 911 32 368

Total Total Total 100 700 189 200 800 1633 200 1822 400

2.Frecvena bolii Frecvena factorului de risc n lotul cazurilor f1=a/(a+c)=0,1 Frecvena factorului de risc n lotul control f0=b/(b+d)=0,09 3.Fora asocierii epidemiologice se msoar cu odds ratio OR OR =axd/bxc= 822x100/89x811 = 1,13 Riscul atribuibil RA=(OR-1)x100%/OR = 11,5% 4. Concluzie Deoarece OR > 1 , putem afirma c posibilitatea deceselor la persoanele cu diabet este de 1,13 ori mai mare dect la persoanele fr diabet.

Problema 22 1.Tabelul de contingen . DZ-diabet zaharat 2 Frecvena bolii R1 = a+b/a+c+b+d=0,125 3.Fora asocierii epidemiologice este asociat cu OR(odds ratio) OR =axd/bxc=(60x360)/(340x40)=1,5 Riscul atribuibil RA = (OR-1)/OR x 100 % = 33,3%

4.Concluzii : probabilitatea persoanelor cu diabet de a face IMA este de 1,5 mai mare ca la persoanele fr diabet. Bilet nr. 23 (pag. 248, variant 4, studii caz-control)
Scopul cercetrii este evaluarea existenei unei legturi ntre prezena displaziei de col uterin la unele paciente i utilizarea contraceptivelor orale. Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu asupra pacientelor cu displazie de col uterin internate ntr-un spital, pentru a stabili posibila legtur ntre utilizarea contraceptivelor orale i apariia displaziei de col uterin. n cadrul studiului au fost alctuite dou loturi de studiu, un lot de 140 femei cu displazie de col uterin, dintre care 100 femei au utilizat contraceptive orale i un lot martor care a inclus paciente care nu prezentau displazie de col uterin, dintre care 69 femei au utilizat contraceptive orale. n baza datelor obinute, efectuai: Tabelul de contingen 2x2. Msurai frecvena bolii. Msurai fora asocierii epidemiologice. Interpretai rezultatele obinute.

Expui la FR (100) Lotul test bolnavilor de displazie (140) Non-expui la FR (40) Expui la FR (69) Lotul martor non-bolnavilor de displazie (140) Non-expui la FR (71) Tabelul de contingen Expunerea
Utilizarea contraceptivelor orale(caz) Neutilizarea contraceptivelor orale (control)

Displazia de col uterin - (control) + (cazuri) 100 69 40 140 71 140

Total 169 111 280

Total Frecven a bolii


-

Frecvena factorului de risc n lotul cazurilor:

=
Frecvena factorului de risc n lotul control:

0,71

For a asocierii epidemiologice

Pentru msurarea forei asocierii epidemiologice n anchetele caz-control se utilizeaz raportul cotelor (odds ratio, OR). OR= Riscul atribuibil RA(%)= 61,08 % =

Interpetarea rezultatelor ob inute Analiza rezultatelor se efectueaz conform schemei: Odds ratio OR=1 OR<1 OR>1 Concluzie Nici o asociere ntre expunere i rezultat Expunerea este factor de protecie Expunerea este factor de risc

Concluzie: Probabilitatea femeilor ce utilizeaz contraceptivele orale de a avea displazie de col uterin este de 2,57 de ori dect cele care nu le utilizeaz. Bilet nr.24 (pag. 267, varianta 5, scopul cercetrii)
Scopul cercetrii este testarea ipotezei conform creia prevenirea IM la persoanele care recent au suferit un IM, are legtur cu administrarea medicamentului Anturane (sulfinpirazon), deoarece acesta are i efect anticoagulant. Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, care a inclus 1085 persoane supuse tratamentului cu Anturane sau Placebo. Astfel s-au constituit dou grupuri: grupul de persoane care au primit Anturane, 543 persoane i grupul de persoane care au primit Placebo, 542 persoane. n grupul de studiu medicamentul nu a prevenit IM repetat la 54 pacieni, n grupul martor medicamentul nu a prevenit IM repetat la 232 pacieni. n baza datelor obinute, efectuai: n baza datelor obinute ntocmii tabelul de contingen 2x2, msurai riscul relativ (RR), reducerea relativ a riscului, reducerea absolut a riscului (ARR), numrul necesar a fi tratat (NNT). Interpretai rezultatele obinute.

Tabelul de contingen Rezultatul Anturane A prevenit IM Nu a prevenit IM Total (sulfinpirazon) 489 54 543 Expunerea Placebo 310 232 542 799 286 1085 Total

Rata evenimentului experimental: REE= Rata evenimentului de control: REC=

Riscul relativ: RR= Reducerea relativ a riscului: RRR= 1-RR= 1-0,63= 0,37 Reducerea absolut a riscului: ARR= REC- REE= 0,57-0,9= -0,33 Numrul necesar a fi tratat: NNT= 1/ARR= 1/ -0,33= 3 Analiza i interpetarea rezultatelor: Risc relativ RR=1 RR>1 RR<1 Concluzie Intervenia este factor indiferent Intervenia este factor de risc Intervenia este factor de protecie

Concluzie: Administrarea Anturane-ului este un factor de protecie contra IM. 33 de pacieni din 100 vor fi prevenii de un IM. Riscul martor a fost redus cu 0,37 ca urmare a tratamentului. 3 persoane care recent au suferit IM trebuie s primeasc tratament pentru ca s reueasc prevenirea unui nou IM. Bilet nr. 25 (pag. 268, varianta 6, studii clinice randomizate)
Scopul cercetrii este testarea eficacitii tratamentului cu o statin n prevenia secundar n infarctul miocardic. Pentru testarea ipotezei s-a iniiat un studiu, unde au fost incluse 120 de persoane. Fiecrui pacient care intra n studiu i se aloca la ntmplare unul din cele dou preparate, statin sau placebo. Pe toat perioada studiului fiecare pacient a primit tratamentul alocat iniial. Astfel s-au constituit dou grupuri: grupul care a primit statin, 60 de subieci i grupul care a primit placebo, la fel 60 de subieci. n grupul de studiu, 10 pacieni au avut boala (infarct miocardic), iar n grupul control 12 pacieni au avut boala (infarct miocardic). n baza datelor obinute, efectuai: n baza datelor obinute ntocmii tabelul de contingen 2x2, msurai riscul relativ (RR), reducerea relativ a riscului, reducerea absolut a riscului (ARR), numrul necesar a fi tratat (NNT). Interpretai rezultatele obinute.

Tabelul de contingen Rezultatul A prevenit IM Nu a prevenit IM Total Statin 50 10 60 Expunerea Placebo 48 12 60 Total 98 22 120

Rata evenimentului experimental: REE=

Rata evenimentului de control: REC= Riscul relativ: RR= Reducerea relativ a riscului: RRR= 1-RR= 1-0,96= 0,04 Reducerea absolut a riscului: ARR= REC- REE= 0,8- 0,83= -0,03 Numrul necesar a fi tratat: NNT= 1/ARR= 1/ -0,03= 33 Analiza i interpetarea rezultatelor: Risc relativ RR=1 RR>1 RR<1 Concluzie Intervenia este factor indiferent Intervenia este factor de risc Intervenia este factor de protecie

Concluzie: Administrarea statinei este un factor de protecie contra IM. 3 pacieni din 100 vor fi prevenii de un IM secundar. Riscul martor a fost redus cu 0,04 ca urmare a tratamentului. 33 persoane care recent au suferit IM trebuie s primeasc tratament pentru ca s reueasc prevenirea unui nou IM.