Hard Disk-ul Ceea ce ne pastreaza datele in siguranta Hard disk-ul sau in traducere libera discul dur este principalul

l dispozitiv de stocare al unui calculator. Hard disk-ul este cel care stocheaza cea mai mare si mai importanta parte a software-ului, cu care calculatorul opereaza zilnic. Sistemul de operare este stocat pe hard disk, majoritatea programelor folositei sunt stocate pe hard disk, chiar i ultimul document creat se afl stocat tot pe hard disk. Calculator fr hard disk nu are o utiltate foarte mare, avnd n vedere c majoritatea software-ul este conceput s funcioneze n prezena unui hard disk. Astfel una din utilitatiile principale ale hard-disck-ului este stocarea informatilor ( se poate folosi din anumite puncte de vedere analogia cu memoria umana) Din ce este compus hard-disk-ul

1. O prima component este discul sau discurile neflexibile din metal (platane) acoperite cu un strat de material magnetizabil. Aceste discuri sunt nvrtite de un motor ce poate dezvolta o vitez de rotaie de ordinul miilor de rotaii pe minut (RPM). n prezent hard diskurile obinuite sunt cotate la viteze ce ncep de la 7200 de rotaii pe minut. 2. O a doua component este braul deplasabil care conine capul de citire/scriere. n cazul n care un hard disk conine mai multe discuri suprapuse fiecare dintre acestea este servit de

un cap de citire/scriere propriu. Activitatea de citire /scriere produce un sunet specific produs in urma fenomenelor magnetice implicate n stocarea i accesarea datelor. Hard disk-urile au devenit cu timpul din ce n ce mai silenioase, zgomotul produs n timpul funcionrii fiind la unele modele aproape imperceptibil. 3. O a treia component este un al doilea motor ce poate deplasa capul de citire scriere n orice punct al suprafeei de stocare. 4. Parte electronic ce controleaz activitile de citire/scriere i de transferare a datelor dinspre i ctre calculator. n componena acestei pri intr i o cantitate redus de memorie ultrarapid de tip cache. 5. Hard disk-ul are o carcas din metal n care sunt ncapsulate componentele mecanice i o parte din componentele electronice. Aceast carcas are rolul de a se comporta i ca un radiator care preia caldura degajat de discurile ce se rotesc la viteze foarte mari. Pentru comparaie, banda unei casete audio se deplaseaz pe sub capul de citire cu o vitez de aproximativ 5-10 cm pe secund (~0,3 km/h), n timp viteza de rotaie a discurilor unui hard disk depete i 136 km/h! Tipuri de hard disk-uri 3.5 inch, 2.5 inch sau 1.8 inch n funcie de diametrul platanelor de stocare cele mai comune tipuri de hardisk-ri sunt cele de 3.5 inch respectiv 2.5 inch. Hard disk-urile de 3.5 inch sunt cele mai rspndite n rndul PC-urilor obinuite i se gasesc montate interiorul unitii centrale. Un calculator obinuit nu este limitat doar la un hard disk, acesta poate avea la dispozitie mai multe hard disk-uri interne, numrul acestora poate fi crescut prin adugara unor plci de extensie. Hard disk-urile de 2.5 inch serversc n general calculatoarele portabile dar i-au gsit utilitatea i n interiorul altor echipamente electronice cum ar fi DVD-uri, camere video, MP3 playere, etc. Acest tip de hard disk-uri necesita o alimentare de doar 5V ceea ce reduce considerabil consumul de energie fata de modelele de 3.5 inch care necesita 12V pentru a functiona. Daca la capitolul consum de energie aceste modele ies castigatoare, la capitolul performan modele de 3.5 inch dau dovad de o rat de transfer a datelor superioar. Pentru echipamentele portabile fiecare milimetru conteaz, exist in consecinta i hard disk-uri de 1.8 inch, cea mai comun utilizare a acestor hard disk-uri o reprezint foarte popularele playere iPod cu hard disk produse de catre compania americana Apple.

Hard disk-uri interne i hard disk-uri externe Hard disk-ul intern este gndit s functioneze n interiorul unitii centrale. Putem scoate un hard disk intern din unitatea central i il putem conecta la o alt unitate compatibil dar nu este tocmai o soluie practic avnd in vedere c hard disk-urile sunt dispozitive sensibile la socuri. Pentru a transfera cantiti mari de date i pentru portabilitate exist hard disk-urile externe. Acestea ncapsuleaz ntr-o cutie, de regul metalic, un hard disk obinuit de 3.5 sau 2.5 inch.

Hard disk-urile externe ce incorporeza un drive de 3.5 inch necesit i o surs de alimetare separat pe cand cele echipate cu unitati de 2.5 inch se pot multumi si cu cei 5V si 0.5A furnizati de portul USB. Conectarea unui hard disk extern se realizeaz preponderent prin interfaa USB, dar exist i soluii care folosesc interfaa FireWire, eSATA (de la external SATA) sau chiar interfaa ethernet pentru conectarea ntr-o reea de calculatoare. Interfata de conectare

Interfata de conectare a unui hard disk din punct de vedere al utilizatorului este reprezentat de cabluri si porturi, adic locurile unde sunt introduse aceste cabluri. Pentru ca un hard disk sa poat comunica cu un alt echipament hardware este necesar ca cele dou dispozitive s vorbeasc aceeai limb. Aceasta presupune o anumit compatibilitate la nivel hardware i software. La nivel hardware n cazul unei PC chip-ul responsabil cu interconectarea hard disk-ului se afl montat de regul pe placa de baz si poarta denumirea de controler. Controlerul poate fi un chip dedicat doar acestei funcii, cum e cel din imaginea de mai sus, dar n general responsabilitatea comunicarii cu hard disk-ul revine unui chip care ndeplinete mai multe funcii i este capabil s interconecteze o gama mai larg de dispozitive. (in general chipul care indeplineste functia de southbridge) Porturi Interconectarea dintre hard disk si controler o facem prin intermediul cablurilor si porturilor si bineinteles cu concursul placii de baza. Porturile si implicit interfata de conectare pentru hard disk-urile obisnuite poate fi de doua feluri: clasica de tip ATA (de asemenea aceasta interfata mai poata denumirea de PATA (Parallel-ATA) sau IDE de la Integrated Drive Electronics )

de generatie mai noua de tip SATA (Serial-ATA)

si cabluri

ATA, SATA si SCSI Interfata ATA (AT Attachment) isi are originea in anii 80 in epoca de aparitie a PC-ul original fabricat de catre compania IBM. Aceasta interfata a cunoscut de-a lungul anilor diverse standardizari si imbunatatiri dar a reusit sa pastreze si compatibilitatea cu echipamentele mai vechi. Practic daca am conecta un hard disk de cateva sute megabaiti tipic pentru inceputul anilor 90 pe ultima versiune a acestei interfete nu ar trebui sa intampinam incompatibilitati. Interfata SATA si-a facut aparitia pe piata calculatoarelor personale incepand cu anul 2003. Primele echipamente SATA au beneficiat de o magistrala capabila sa gestioneze maxim 150 de magabaiti pe secunda. Aceasta magistrala a fost imbunatita la o viteza de maxim 300 MB/s cunoscuta sub denumirea de SATA 2. Chiar daca magistrala pot fi transferati intr-o singura secunda peste 300 de megabaiti hard disk-urile obisnuite nu pot sustine transferuri de date mai mari de 100 de megabaiti pe secunda. Trebuie stiut ca interfata ATA sau SATA nu este dedicata doar hard disk-urilor aceasta interfata este folosita si de unitatile optice si alte echipamente de stocare. SCSI de la Small Computer System Interface, este o interfata folosita in special in sistemele performante si scumpe precum serverele. Acesta interfata a fost alternativa profesionala la interfata ATA. In momentul de fata interfata SATA ofera facilitati care o vreme au apartiunut in exclusivitate doar intetfetei SCSI. (de exemplu posiblitatea de decuplare la cald (hot swap) a unui hard disk) Preul per megabait si capacitatea de stocare

Primele hard disk-uri ofereau un pre per megabait astronomic acesta coborand pina la nivelul de vorbi de un pre de 1$ per megabiat la nceputul anilor 90. Astzi putem vorbi de preturi si de 0,00015$ per megabait in cazul unui hard disk obisnuit de 500GB (500.000 de megabaiti). De la nceputul anilor 90 i pn astzi dimensiunile unui hard disc obinuit au rmas aceleai, nu acelai lucru se poate spune i despre capacitatea de stocare. Capacitatea de stocare a crescut de la an la an, ajungnd astzi de zeci de mii de ori mai mare fa de cea a primelor hard disk-uri ce echipau calculatoarele la nceputul anilor 90.
Perioada 1990 1995 2000 2005 2009 Capacitateade stocare tipic* 100 - 200 MB 500 - 1000 MB 10.000 20.000 MB 80.000 160.000 MB 250.000 MB 500.000 MB
*Capacitatea tipic de stocare are n vedere valorile cele mai des ntlnite n dotarea calculatoarelor cu o vechime de 1-2 ani destinate publicului larg.

Pentru majoritatea utilizatorilor capacitatea de stocare a unui hard disk pare imens la momentul achiziionrii, dar inevitabil ntr-un final devine insuficient. Acest fenomen se explic prin faptul c dimensiunele software-ului destinat calculatorului personal nu bat pasul pe loc. Sistemul de operare lansat de Microsoft n 1995 Windows 95, necesita mai puin 100 de megabaii spaiu de stocare pe hard disk, n timp ce mai noul Windows XP necesit aproximativ 1000 de megabaii spaiu pe hard disk iar Windows Vista Ultimate necesta aproximativ 15GB spatiu liber.