TIINE COMPORTAMENTALE

CUPRINS: PERSONALITATEA .......................................................................................................................................1 I. Conceptul de personalitate ............................................................................................................................1 II. Perspective de abordare a personalitii ......................................................................................................1 1. Perspectiva atomist .................................................................................................................................1 2. Perspectiva structural ..............................................................................................................................3 3. Perspectiva sistemic ................................................................................................................................3 4. Perspectiva psihosocial ...........................................................................................................................4 5. Perspectiva umanist ................................................................................................................................4 III. Structura personalitii ...............................................................................................................................5 BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................................................5

CURSUL III PERSONALITATEA I. Conceptul de personalitate Personalitatea este obiectul mai multor stiinte, fiecare dintre acestea considernd-o dintr-un unghi specific (antropologia biologic si cultural, sociologia, stiintele educatiei, medicina psihosomatic, istoria). Personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural, care se constituie fundamental n conditiile existentei si activittii, ncepnd cu primele etape ale dezvoltrii individului n societate. Din punct de vedere psihologic, trebuie fcut distinctia n cadrul sistemului psihic uman, dintre fenomenele locale, accidentale, variabile si cele constante, invarianti, sub form de trsturi sau structuri n organizarea psihologic a subiectului.

Personalitatea reprezint un ansamblu sistemic, deosebit de complex al programelor, structurilor profunde, trsturilor, precum i organizarea lor privind omul concret n ceea nastem cu un potential umanrelativ stabil. ce are el unic, original, nativ care se valorific si dezvolt treptat prin socializare si Fiecare ne
enculturatia (asimilarea valorilor si comportamentelor sub forma unei nvtri continue). II. Perspective de abordare a personalitii 1. Perspectiva atomist Perspectiva atomist este cea mai veche, dar a continuat n diferite forme s circule pn n zilele noastre. Ea se bazeaz pe de o parte, pe descompunerea personalittii n elementele sale componente, urmrind studierea legittilor lor de functionare, iar pe de alt parte, pe identificarea elementului primar sau constituantul fundamental al acesteia. Astfel, cea mai veche orientare este a medicului antic Hipocrates, urmat de Galenus, cu privire la temperament, care este explicat naiv, prin amestecul celor patru humori socotite ca fundamentale (snge, fiere neagr, fiere galben si saliv) din care una ar domina, de unde si denumirile care s-au pstrat de: coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic. Ipoteza humoral a fost eliminat, dar este confirmat faptul c teoria este constitutiv-organic. Mult mai trziu, I.P.Pavlov (1849-1936) fiziolog rus, a stabilit cele 4 tipuri de ANS (activitate nervoas superioar) n functie de modul cum se combin nsusirile de fort, mobilitate, echilibru, ntre cele dou procese nervoase de baz: excitatia si inhibitia, n caz de neechilibru neputnd s intervin numai predominarea fortei excitative. Aceste trei nsusiri de baz privind functionarea sistemului nervos prezint gradatii: pentru fort: puternic/slab, pentru mobilitate: mobil/inert, pentru echilibru: echilibrat/neechilibrat. 1

Prin combinarea dintre nsusiri n prim plan apar patru tipuri de sistem nervos (prin extensie de ANS) care sunt corespondente, relativ, cu cele patru temperamente descrise n antichitate de Hipocrates: -nsusirile de fort delimiteaz tipul puternic tipul slab -nsusirile de mobilitate (trecerea de la excitatie la inhibitie): tipul mobil tipul inert -nsusirile de echilibru: tipul echilibrat tipul neechilibrat Tipul puternic-mobil-echilibrat: temperamentul sangvinic Tipul puternic-neechilibrat-excitabil: temperamentul coleric Tipul puternic-echilibrat-inert: temperamentul flegmatic Tipul slab: la baza temperamentului melancolic Medicul psihiatru german Ernst Kretschmer (1888-1964) propune o tipologie dup constitutia corporal, care coreleaz cu o anume tipologie temperamental si cu predispozitia pentru anumite maladii psihice. El identific: 1. Tipul picnic cruia i corespunde ca profil psihologic ciclotimicul (gr. Kylos-cerc, thyma-stare), dispozitie spre o evolutie tonico-afectiv, ciclic, sinusoidal, cu alternante ntre stri active si depresive). Sunt oameni cu talie joas, scunzi, fata rotund, ten fin, strat de grsime la suprafata trunchiului, putin ncreztori n puterile lor, temtori, dintre ei se recruteaz bolnavii maniaco-depresivi si hipomaniacii. 2. Tipul leptosom sau astenic, cu talie nalt, membre lungi si subtiri, sistem osteomuscular firav, oameni cu caracter normal, hipersensibili, dominati de introversie. Dup E. Kretschmer acestia prezint predispozitii pentru boli schizoide si schizofrenie. 3. Tipul atletic este un tip intermediar care este dezvoltat armonios din punct de vedere fizic, echilibrat relational, apreciat ca fiind normal din punct de vedere psihic. n 1926, W.E.Sheldon propune o tipologie morfo-fizio-psihologic dup gradul de dezvoltare a 3 celor foite germinative: -endomorf- dezvoltare corporal predominant intern, dezvolt: Tipul visceroton(care se apropie de cel picnic din tipologia anterior prezentat) dominat de activitti organice, interne, mai ales de nutritie, prefer ceremoniile, relaxarea n pozitie de miscare iar din punct de vedere emotional reactiile sunt uniforme; sunt extraverti; -mezomorf- dezvoltare corporal echilibrat, dezvolt: Tipul somatoton dominat de activitatea sistemului muscular; iubeste sportul, riscul n activitti pragmatice, vocea este neretinut, maniera de comportare are caracter deschis, direct,uneori dur; -ectomorf-dezvoltare corporal predominant extern se regseste n Tipul cerebroton, dominat de activitatea sistemului nervos; pozitia, miscrile i sunt retinute, nhibate, tendinte de nsingurare, sociofobii. Se remarc prin activism intelectual si afectiv. n rndul lor schizofrenia este boala psihic ntlnit. Hans Y. Eysenck (n.1916-psiholog britanic de origine german) a utilizat pentru identificarea aspectelor fundamentale ale personalittii o tehnic ce poart denumirea de analiza factorial. El sustine c exist 2 dimensiuni esentiale ale personalittii n functie de nivelul de nevrozism: instabilitate si stabilitate. Acestea se coreleaz cu tipologia propus de C.Gustav Jung (1875-1961), psihiatru elvetian bazat pe orientarea predominant spre lumea intern n functie de care a descris 2 tipuri: extrovert si introvert. Modelul de personalitate al lui H.Y.Eysenck ordoneaz pe dou axe (una vertical si una orizontal) cei 4 factori si astfel delimiteaz urmtoarele tipuri: -extrovert stabil- sangvinic, -introvert stabil- flegmatic, -extrovert instabil-coleric, 2

-introvert instabil- melancolic. Fiecare factor principal este compus din factori secundari: de exemplu pentru extrovert acestia sunt dinamismul, sociabilitatea, disponibilitatea de asumare a riscurilor, impulsivitatea, expresivitea, chibzuinta si responsabilitatea n timp ce pentru introvert sunt respectul de sine, bucuria, teama, obsesivitatea, autonomia, ipohondria si vinovtia. Mai trziu, n 1976 a adugat si a treia dimensiune psihoza, dndu-si seama c acest aspect al personalittii nu se justific prin extroversiune si introversiune. La majoritatea oamenilor se identific factori si dintr-o categorie si din cealalt si acestia poart denumirea de ambivert. O teorie la fel de celebr, bazat tot pe analiza factorial a fost elaborat, n 1965 de Raymond Cattell, autorul testului 16PF, potrivit creia exist 16 factori esentiali de personalitate pentru definirea profilului oricrui om. n concluzie, valoroase explicativ si analitic, teoriile de tip atomist rmn totusi tributare diviziunii componentelor, omiterii unittii, integralittii personalittii. 2. Perspectiva structural Perspectiva structural apreciaz personalitatea pornind de la global, la ntreg, de la organizarea si ierarhizarea elementelor componente. Pentru scoala gestaltist personalitatea este o configuratie, un ansamblu de elemente. Perspectiva configuraionist, rezultat al trsturilor este sustinut si de J.P.Guilford pentru care unicitatea personalittii rezult din modul concret de organizare, structurare si interrelationare si nu din numrul trsturilor. J.P.Guilford a identificat aproape 100 de factori, majoritatea de natur intelectual. S-au identificat puncte comune ntre perspectiva atomist si cea structural. Cea mai evident este tendinta de identificare a factorilor dar si cea de a doua se impune prin surprinderea caracterului global si unitar al personalittii si are n vedere dinamica sa n baza structurrii si evolutiei componentelor sale n timp. Kurt Lewin (1890-1947) psihosociolog american de origine german, interesat de dinamica grupului, sesizeaz n structura personalittii 3 momente succesive: * Etapa structurii globale-este una de tip primar, nediferentiat, slab structurat, mai ales n privinta conexiunilor interne. Este evident n jurul vrstei de 3 ani. * Etapa structurii semidezvoltate-n interiorul structurii initiale se diferentiaz functiile si creste gradul de interdependent corelativ. Cel mai pregnant se evidentiaz n preadolescent. * Etapa structurilor dezvoltate n care sunt deja maturizate prin tipurile de structuri si prin maximalizarea conexiunilor de tip reglator dintre ele, ceea ce asigur coerent, stabilitate. Se dezvolt dup vrsta adolescentei pe msura maturizrii actionale si sociale. Studiile de analiz factorial sunt folosite pentru identificarea structurii personalittii considerat capacitate definitorie. 3. Perspectiva sistemic Perspectiva sistemic are la baz teoria sistemic avnd ca punct de referint sistemul, n cadrul cruia elementul devine important numai n msura n care este interpretat ca sistem, deci ca ansamblu de relatii, de interactiuni si interdependente. Elementul trebuie raportat la context, ceea ce ntr-un context este element, n altul devine sistem. Acest lucru este posibil pentru c elementele se unesc n subsisteme. Personalitatea este o unitate integrativ, superioar, un sistem supraordonat ce nu se poate reduce la procese, functii psihice si nici nu se adaug la structurile biologice sau psihocomportamentale primare. Este un sistem dinamic, hipercomplex, cu organizare ierarhic plurinivelar, care dispune de intrri-stri-iesiri, asemeni oricrui sistem. Forta personalittii, unitatea, stabilitatea ei se probeaz mai ales prin puterea de a surmonta, de a domina si chiar de a se impune n raport cu o situatie, ceea ce nseamn c exist o dinamic n evolutia sa. Din perspectiva dinamismului personalittii, contributia lui Sigmund Freud (1856-1939), medic austriac, fondatorul psihanalizei (conceptie teoretico-metodologic centrat pe studierea vietii psihice interioare a subiectului) este revelatoare.

Psihanaliza nu se limiteaz doar la descrierea si clasificarea fenomenelor ci are n vedere elementele de determinare ale vietii psihice interioare si schimbarea finalittii psihologice de la cea de tip explicativ la una ameliorativ, psihoterapeutic, umanist. Dup S. Freud personalitatea rezult din actiunea a 3 forte dispuse la 3 niveluri supraetajate: eul, supraeul si sinele. Sinele reprezint nivelul inconstientului, sediul impulsurilor instinctive, dominate de principiul plcerii, al reducerii tensiunii situat n afara rationalului. Eul (ego), dimpotriv este forta constient, organizatoare ce actioneaz dup principiul realittii si implic gndire, ratiune, control asupra pornirilor tensionate din inconstient. Trebuinta n stare activ este expresia unui dezechilibru care creeaz la nivel inconstient o puternic stare de tensiune ce se exercit ca o fort asupra constientului (al eu-lui) care trebuie s gseasc modalitatea de descrcare, de reducere a tensiunii. Supraeul sau superegoul reprezint sistemul normelor social-morale nsusite de individ, interiorizate pe baz de deprinderi morale, de motive. Supraeul detine att o zon din inconstient ct si una din constient exercitnd control, determinare asupra eu-lui dar si asupra sinelui. Este depozitarul valorilor socio-morale. Atta timp ct ntre cele 3 instante exist echilibru viata personalittii decurge firesc, n schimb atunci cnd apar tensiuni, cum este cazul unor instincte care nu pot fi satisfcute, ele sunt refulate, trimise n inconstient. Acolo nu dispar, nu sunt inactive, ci pot reveni cu fort sporit pentru a fi satisfcute. Cu ct conflictul dintre libidou (forta, puterea instinctelor sexuale) si constiint este mai mare, cu att instinctele refulate caut ci proprii de a se satisface, chiar mpotriva vointei si vrerii constiintei. La nivelul celor 3 instante apar mecanisme de defulare, de descrcare ce permit organismelor s se echilibreze: de exemplu unele apar sub forma visului (inconstient), n cazuri mai grave apar stri morbide, obsesive, nevrotice. La nivelul subconstientului se dezvolt actele ratate (lapsusuri, erori de lectur, de scris) bazat pe automatisme iar modalittile de defulare constiente pot fi grosiere (explozii, reactii nestpnite, violente) sau rafinate, prin suprimarea tensiunii n alt gen de activitate dect cea obligatorie, curent ( creatii, hobbyuri). Dintre cele 3 instante, dup opinia lui Freud, cea mai important este a doua, subconstientul, ntruct trebuie s satisfac cerintele sinelui, ale Supraeului si Realittii, s fie un mediator ntre cerintele aparatului psihic. 4. Perspectiva psihosocial Perspectiva psihosocial are n vedere cunosterea personalittii concrete, asa cum reactioneaz firesc n sistemul interrelatiilor, pe baza statusurilor si rolurilor ndeplinite. n aceast perspectiv, esenta personalittii o reprezint ansamblul relatiilor sociale, att cele macrosociale (economice, politice, juridice, morale, religioase etc.) ct si cele microsociale (familiale, scolare, profesionale, de vecintate, etc.) A.Kardiner vorbeste de un nucleu de baz iar R.Linton de personalitti de statut, configuratii psihologice comune membrilor dintr-un anume mediu social sau cu un anume statut. Perspectiva psihosocial presupune o tripl interpretare a personalittii: 1) Situational- personalitatea ca produs al situatiilor, mprejurrilor, o raportare la situatiile care le trieste, provoac, suport, valorific, respectiv la contextul social; 2) Relational-studiaz personalitatea n relatie cu alta, pentru a vedea cum se acomodeaz, adapteaz, coopereaz; 3) Grupal-raportarea la grup, considerndu-l nu doar ca un simplu context, ci ca instrument de formare a personalittii. Dac individul are personalitate, grupul are similaritate, care cu ct va fi mai puternic, mai coerent cu att va influenta personalitatea fiecruia. 5. Perspectiva umanist Psihologia umanist, orientare ce s-a impus ncepnd cu a doua jumtate a secolului XX, prin Abraham Maslow, Carl Rogers, Charlotte Buhler, psihologi americani, J.Cohen (englez) si francezul A. de 4

Peretti propune o personalitate care s triasc sansele mplinirii, satisfactiei, succesului, s constuiasc relatii de colaborare, solidaritate si pe aceast baz s se implice n marile probleme ale omului si omenirii (boal, sntate, fericire/nonfericire, exploatare, fraternitate, rzboi, pace). Pentru Carl Rogers, unul dintre initiatorii teoriei umaniste, personalitatea trebuie s se centreze pe dezvoltarea necesittii de autoactualizare ( de dezvoltare a potentialului propriu) si a necesittii pretuirii, att a celei de tip neconditionat ( fiecare este pretuit de 1,2 persoane indiferent de tipul su de comportament) si a celei de tip social-valoric, ultima dependent de ceea ce se numeste conditii de valoare, care impun cunoastere si respectare. Marele caracterolog american G.Allport sustine c trsturile personalittii se ierarhizeaz, unele fiind dominante, altele subordonate, la fiecare impunndu-se una, dou trsturi dominante, cardinale, care le controleaz pe toate celelalte. Acestea sunt urmate de trsturile principale, n numr de 10-15 care, deoarece sunt caracteristice individului se pot identifica cu usurint. n afara acestora, sute, chiar mii sunt trsturile secundare, slab exprimate, lipsite de continuitate, uneori negate chiar de subiectul nsusi. George Kelly n 1955 a formulat o teorie potrivit creia fiecare dintre noi si elaboreaz un set de constructe personale n baza experientei proprii, le utilizeaz pentru a ntelege lumea, pe cei din jur si n luarea deciziilor. Constructele personale pot fi locale sau generale, au caracter bipolar (ex. sensibil, insensibil) si sunt folosite n evaluarea celorlalti. Potrivit lui G.Kelly, fiecare avem un set de 8,9 constructe supraordonate (bun/ru) si altele mult mai numeroase, subordonate. Personalitatea apare ca un sistem de constructe ce se integreaz unele pe altele, constructe de constructe-situate la mai multe niveluri ierarhice. Pentru analiza constructelor personale, el a elaborat o gril, repertoriu, considerat a fi primul test de personalitate ce ofer o ntrire profund a felului n care un om si ntelege lumea. III. Structura personalitii Structura personalittii include: Subsistemul de orientare al personalittii (motive, interese, aspiratii, nclinatii, convingeri, idealul de viat); Subsistemul bioenergetic al personalittii- Temperamentul; Subsistemul instrumental al personalittii -Deprinderi, priceperi, obisnuinte, aptitudini si capacitti, creativitatea si potentialul creativ; Subsistemul relational valoric si de autoreglare- Caracterul BIBLIOGRAFIE

1. Allport G.W., Structura si dezvoltarea personalittii, E.D.P.,1991; 2. Freud S., Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz, Psihopatologia vietii cotidiene,E.D.P.,
1992; 3. Hayes N., Orrell S., Introducere n psihologie, Ed.All, 1997; 4. Holdevici I, Psihologia succesului, Ed. Ceres, Bucuresti, 1993; 5. Zlate M., Eul si personalitatea, Ed.a IIa, Ed.Trei, 1999.