In centrul perspectivei teologice a Reformei se afla doctrina predestinarii, a justificarii prin credinta.

Pentru Luther, in raportul cu Dumnezeu, omul nu are decat credinta. Faptele, pelerinajele, ritualurile, indulgentele nu au niciun rol in mantuire. Dumnezeu acorda sau refuza mantuirea independent de faptele omului (Dumnezeu ne salveaza impotriva noastra Jean Delumeau). Faptele doar atesta autenticitatea credintei. 1. 2. Credinta presupune relatia personala cu dumnezeu prin textul Scripturii => importanta alfabetizarii prin raspandirea Scripturii. Credinta presupune valorizarea angajarii in cadrul familiei, al profesiei, al cetatii ; profesia si munca sunt considerate vocatie data de la Dumnezeu => capitalismul. M. Weber : Disperarea pe care o da incertitudinea salvarii si imposibilitatea de a participa la propria mantuire conduc la refugiul in munca sistematica, la exercitarea cu daruire a profesiei si la speranta ca succesul in afaceri, prosperitatea cladita cu efort si austeritate pot fi un semn al bunavointei divine. Reforma o noua viziune asupra societatii si a conduitei omenesti in lume care se desprinde din ideea ca Dumnezeu lucreaza prin institutiile societatii => Conceperea angajarii in plan social si politic ca ascultare fata de Dumnezeu si dragoste fata de aproape. Ea se coreleaza cu cerinta autonomiei institutiilor laice (politice, scolare, juridice) fata de biserica, cu aspiratia organizarii bisericii in cadrul national, cu excluderea constrangerii din sfera credintei, cu cerinta ca tinerii (baieti si fete) din toate paturile sociale sa urmeze scoala elementara. Forma de pietate personala pe care o promoveaza Reforma nu presupune doar libertatea individului de a citi si interpreta Sfanta Scriptura, dar si instrumente mai tehnice : capacitatea de a citi si intelege, cunostinte pe care sa se sprijine intelegerea, precum si desfasurarea cultului si existenta cartilor religioase (Biblia, Catehismul) intr-o limba accesibila poporului => diferenta de limba dintre Germania de Nord si Germania de Sud (vezi cursul). De aceea, in Reforma, religiosului ii este atasat culturalul (Marc Lienhard) => Limba germana a bibliei traduse de Luther isi va pune cu atata putere amprenta, incat, pana de curand, s-a putu vorbi de doua Germanii culturale, dupa apartenenta la una sau alta dintre confesiunile crestine. Marc Lienhard : valorile specifice eticii protestante : importanta acordata muncii si angajarii in activitati pamantesti, simtul binelui comun (angajarea in slujba celoralalti), ordine si disciplina, familia. Se considera ca prin tezele lui Luther, prin cultivarea acestor valori, Reforma a deschis calea spre lumea moderna . Relativizand Biserica institutionala si valorizand inainte de toate credinta persoanala, aceste teze au promovat individul si constiinta personala in fata autoritatii Bisericii si societatii. Luther deschide calea pluralismului religios, caracteristic Occidentului modern si contemporan. Acest pluralism va face posibila toleranta si va stimula critica. In tarile anglo-saxone, unii mostenitori ai Reformei, vor promova separarea dintre Biserica si stat laicitatea, libertatea individuala si chiar drepturile omului. = > tezele lui Luther au contribuit la schimbarea cursului european al lucrurilor. Jacquelline Russ vorbeste despre rolul modernizator al Reformei pornind de la tema individualitatii faptuitoare , de la faptul ca Reforma cultiva fiinta omeneasca distincta de ceilalti, individul independent si autonom, legat de propria lui identitate.

3.

4.

5.

6.

7.

8. Francois Guizot spune ca Reforma a fost un mare elan de libertate al spiritului uman, o noua nevoie de a gandi, de a judeca liber, pe cont propriu, doar cu faptele sale, faptele si ideile pe care pana acum Europa le primea sau era obligata sa le primeasca din mainile autoritatii. Este o mare incercare de eliberare a gandirii umane, o revolta a spiritului uman impotriva puterii absolute in ordinea spirituala. 9. mpotriva nepsrii printeti, ntlnit peste tot n Germania, el spunea c a cretecopii n frica i cunoaterea lui Dumnezeu este mai eficace dect pelerinajele,liturghiile sau constrtuirea de biserici. Dup prerea mea nu exist abatere mai maren ochii lui Dumnezeu, care s mpovreze att de mult lumea i care s merite opedeaps aa de mare ca neglijarea educaiei copiilor.Concepiile sale despre educaie i aveau fundamentul n Scriptur. 10. El privea porunca s cinsteti pe tatl tu i pe mama ta ca fiind baza tuturor instituiilor i aordinilor sociale. Luther spunea c nimeni n-ar trebui s devin tat dect atunci cndar fi n stare s-i nvee copii adevrurile Bibliei. De asemenea, Scriptura trtebuia sstea la baza instruirii n toate colile, iar prinii n-ar trrebui s-i trimit copiii la colile care ignor Biblia. Fernand Braudell Gramatica civilizatiilor vol 2 11. Reforma a fost miscarea intelectuala a Renasterii in masura in care pune principiul unei libertati de interpretare individuala a revelatiei a reprezentat baza unei libertati de constiinta. Toata aceasta lume, protejata pana atunci de umbra lui dumnezeu va deveni in sec XVII inamicul unei societati urbane, capitaliste deja, avida de ordine si randament si care construieste statul in acest spirit si in acest scop. 12. Reforma, datorita faptului ca a promovat notiunea de libertate, desi inca abstracta si teoretica in acel moment, a stat la baza aparitiei Declaratiei Drepturilor Omului si Cetateanului, iar prin liberalism, notiunea de libertate a devenit doctrina. 13. Denuntarea abuzurilor, a absurditatilor, a dezordinii Bisericii ; iesirea din aceste incertitudini mizand numai pe salvarea prin credinta ( cel drept este salvat de credinta lui ), multuminduse cu cucerirea unor pozitii emotionale, de moment, fara preocuparea de a le ordona ulterior cu meticulozitate aceasta este pozitia clara, simpla a tanarului Luther, o pozitie romantica si revolutionara. Dumnezeu nu o va mai suporta pentru multa vreme, exclama el. Lumea nu mai este cea de pana acum, cand oamenii erau alungati si haituiti ca vanatul . 14. Modernizare : Este neindoielnic ca Reforma a avut motivele ei pur religioase: cresterea acestor ape spirituale vizibile in toata Europa si care i-a atras credinciosului atentia fata de abuzurile si dezordinile Bisericii, fata de insuficienta unei devotiuni prea terestre, facuta din gesturi mai mult decat din adevarata pasiune. Un sentiment pe care intreaga crestinatate l-a incercat. Cu toate acestea, vechea Europa, mai atasata fara indoiala de traditiile religioase care o legau strans de Roma, a mentinut legatura, in vreme ce noua Europa, mai amestecata, mai tanara, mai putin legata de ierarhia religioasa, a comis ruptura. 15. Reforma a creat o deosebire, si deci un aport particular, original in cultura europeana. Virtutiilor protestantismului le-au fost atribuite avantul capitalismului si cel al gandirii stiintifice, adica al lumii moderne.

16. Protestantismul se orienteaza spre dreptul la analiza libera, la critica istorica a textelor sfinte, la un rationalism deist. 17. Existenta mai multor secte are rolul de a marca inflorirea libera a gandirii protestante intr-un sentiment religios pe care nu-l mai condamna nici o teologie stricta. Universitarul protestant Ferdinand Buisson spunea ca teologia nu se mai identinfica cu religia, trebuie ca una sa treaca pentru ca cealalta sa dureze => deoseibirea dintre protestantism si catolicism : Protestantul se afla intotdeauna singur in prezenta lui Dumnezeu. El isi poate elabora propria religie, o poate trai, si totodata, poate ramane in concordanta cu lumea religioasa, poate trai conform ei. El poate gasi in una dintre diversele secte una care sa-i rezolve fara dureri problema personala. 18. Societatea protestanta ignora sciziunea dintre laic si religios care marcheaza societatile catolice moderne, in care orice om trebuie sa aleaga intre o anumita supunere si o ruptura cu Biserica, care este o comunitate. Andrei Otetea Renasterea si reforma 19. O adaptare la noile conditii ale productiei era indispensabila si din moment ce clerul nu a realizat transformarile cerute de evolutia economica, deposedarea lui si redistribuirea averii bisericesti se impunea ca o necesitate de ordin general. Toate fortele nou ivite pe umr a dezvoltarii comertului si industriei militau pentru rasturnarea regimului feudal si inapoiat al Bisericii. Aceste forte dau atacurilor indreptate contra Bisericii o putere irezistibila si asigura triumful ideilor de reforma chiar si in tarile care ramasesera credincioase papei. 20. Cauze sociale : In Europa Occidentala, sporirea circulatiei monetare, provocata de importul aurului in America si de intensificarea productiei minelor de aur din Germania si Ungaria, a produs o brusca urcare a articolelor de prima necesitate, fara sa determine o adaptare corespunzatoare a salariilor si salariatii au fost primele victime ale acestei schimbari. Corporatiile profesionale in loc sa apere pe muncitori s-au transformat in organe de apasare. Astfel conflictele dintre capital si munca s-au inmultit si s-au agravat la inceputul secolului al XVI lea, muncitorii asociindu-se pentru a obtine un spor de salariu si conditii de munca mai bune, patronii cartelandu-se pentru a domina piata si muncitorimea. Represiunile violente ale grevelor si suprimarea dreptului de coalitie nu au facut decat sa sporeasca amaraciunea muncitorilor si sa le inteteasca spiritul de revolta. Astfel, mediul muncitoresc, agitat si nemultimut, oferea un teren prielnic pentru propaganda revolutionara. Reforma religioasa si-a recrutat in acest mediu cei mai zelosi adepti si cei mai numerosi martiri. 21. Izbanda Reformei presupune de altfel ca spiritele erau viu preocupate de problema mantuirii. Si, intr-adevar, marturiile istorice dovedesc ca, la sfarsitul secolului al XV lea, o adevarata renastere religioasa s-a produs in Germania, Franta, Anglia, care se manifesta prin pelerinaje si prin raspandirea scrierilor religioase in mijlocul poporului. Simpla inlaturare a abuzurilor ecleziastice nu mai putea satisface exigentele religioase ale maselor. De altfel, invinuirea care se aduce clerului nu era coruptia, ci necredinta lui si Reforma a castigat adepti nu prin partea ei critica, ci prin raspandirea Bibliei in limba poporului si prin nationalizarea rugaciunii . 22. Reforma s-ar fi produs in mod necesar chiar daca Biserica catolica nu ar fi abuzat de lunga ei stapanire fara control, din cauza incompatibilitatii dintre aspiratiile noilor clase sociale, in deosebi

23.

24.

25.

26. 27.

28.

29.

30.

ale burgheziei si intre privilegiile politice, economice si sociale ale Bisericii catolice, intre spiritul de libera cercetare, incurajat de marile descoperiri tehnice si geografice si intre principiul autoritatii, intre noua conceptie despre om si natura si intre ascetismul medieval. Acestea sunt cauzele profunde ale Reformei religioase si, in acelasi timp, cauzele Renasterii. Principiul revolutionar al Reformei ca fiecare crestin trebuie sa isi faca o idee personala despre principalele invataturi ale Evangheliei a gasit, gratie tipografiei o aplicare destul de larga pentru ca sa produca acea mentalitate de opozitie , indispensabila triumfului oricarei revolutii. Scoala si predica au fost de asemenea puternice instrumente de propagare a Reformei => dezvoltarea invatamantului : pretutindeni unde patrund, reformatii intemeiaza scoli, deschid cursuri, instaleaza tipografii. Progresele Reformei merg in paralel cu raspandirea instructiei si opera interprinsa de Renastere este completata de opera indeplinita de Reforma. Cele doua miscari se sustin si se intregesc, mai ales la inceput, fiindca nu sunt decat doua aspecte ale aceleeasi lupte contra suprematiei Bisericii catolice. Renasterea si Reforma au descoperit triumful final al libertatii de gandire si de cercetare si l-au trimis vremurilor moderne. O civilizatie moderna nu se putea naste fara ruina sistemului de privilegii, in primul rand, pentru ca libera cugetare nu a fost tolerata in Italia decat atata vreme cat s-a marginit la o elita care n-a primejduit sistemul dogmatic, ierarhia si resursele financiare ale Bisericii catolice. Toleranta, care e granita si conditia indispensabila liberei cugetari n-a triumfat si nu putea triumfa decat in urma insusccesului luptei de exterminare pe care Biserica romano-catolica o pornise contra celorlalte biserici rivale. La fanatismul pe care Biserica romano-catolica l-a inspirat milioanelor sale de credinciosi, minoritatea protestanta a opus un fanatism si mai indarjit si mai ireductibil. Numai cu acest prt a putut fi castigata biruinta finala a libertatii. Sursa acestui fanatism eroic a gasit-o protestantismul in teoria justificarii prin credinta si in proclamarea suveranitatii absolute a lui dumnezeu, care din vesnicie ne predestineaza pentru fericirea sau pentru osanda de veci. Protestantismul a proclamat teoria care atribuie mantuirea exclusiv lui Dumnezeu, dar tocmai prin aceasta o ridica peste nesigurantele faptelor noastre milostive si-i da siguranta absoluta a comunitatii cu divinitatea. Crestinul, in stare de gratie, si oricine simtea in sufletul sau un elan generos si nobil avea dreptul sa se considere in stare de gratie, s-a dovedit ireductibil fata de orice presiune din afara. Printr-una din contradictiile cele mai sublime ale naturii omenesti, tocmai doctrina care neaga libertatea si anihila vointa omeneasca in fata absolutei suveranitati a lui Dumnezeu s-a dovedit cel mai activ principiu de energie nesecata si de virtute eroica. Adevaratii intemeietori ai libertatii constiintei moderne nu au fost amabilii sceptici ai Renasterii italiene, ci umilii tesatori si tipografi care au preferat sa moara pe rug decat sa se supuna unor practici pe care constiinta lor le osandea. Libertatea moderna a izvorat din puterea sufleteasca a acestor martiri ai convingerilor lor, care au murit pentru a nu minti, pentru a nu minti fata de ei insisi . E adevarat ca protestantismul oficial a devenit la randul lui o religie de autoritate, dar protestantismul nu a fost nicaieri atat de puternic incat sa exercite un control atat de sever si

31. 32.

33.

34.

35.

36.

37. 38.

de exclusiv ca al catolicismului. Pretutindeni el a dat loc la secte in care s-au refugiat cugetarea si religiositatea independenta. Rupand unitatea catolica, protestantismul a frant pentru totdeauna puterea de control a catolicismului. (Cauta statistici cu numarul protestantilor pe glob). Limitand actiunea statului si a Bisericii la sfera lor proprie, stabilind o distinctie clara intre afacerile lumesti si chestiunile religioase, protestantismul a seclularizat statul, l-a ridicat deasupra controverselor confesionale, si prin aceasta a consacrat autonomia civilizatiei moderne. Se formeaza astfel ideea ca libertatea personala, in deosebi convingerile religioase, consituie un domeniu rezervat de natura si de Dumnezeu, in care Statul nu are dreptul sa intervina cu forta. Nu mai putin importanta a fost influenta protestantismului in domeniul vietii economice. Aceasta importanta nu sta intr-o doctrina economica, ci in consecintele indirecte care decurg din pozitia centrala a protestantismului. Deplasand notiunea mantuirii din domeniul vietii contemplative in mijlocul vietii de toate zilele, Luther reabiliteaza viata activa. M weber, cercetand problema esentei si formarii capitalismului modern, a ajuns la concluzia ca spiritul capitalist care a inlocuit inclinarea naturala spre repaos si liniste cu pornirea nepotolita spre activitate si castig, care-l fac pe om sclavul muncii de dragul muncii, isi are originea in notiunea protestanta a datoriei. Lenea si inactivitatea sunt ofense aduse lui Dumnezeu, care e principiu de activitate. Prin aceasta glorificare si sanctificare a muncii, protestantismul a introdus in viata moderna un nou ascentism, ascentismul muncii si al vocatiei profesionale, care produce munca sistematica, munca disciplinata si fara repaos, munca indeplinita nu pentru indestularea trebuintelor, ci de dragul muncii, munca fiind cea mai puternica afirmare a valorii personale. Oricate alte forte ar fi colaborat la formarea capitalismului modern, nu e desigur o intamplare, ca acesta s-a dezvoltat mai repede si mai complet in societatile impregnate de ideile protestantismului. INCHERE : In acest spirit de disciplina interioara si de actiune externa sta adevarata putere de transformare si de reinoire pe care o contine Reforma. Numai gratie protestantismului ideile fecunde ale Renasterii, critica istorica si filologica, stiintele naturale, au putut sa se concretizeze. Insusi idealul omului ridicat prin cultura si al unei comunitati de oameni uniti prin cultura, care a fost realizat partial de Renastere, n-a putut patrunde in masele largi ale poporului decat cu ajutorul protestantismului. Declarand Biblia izvor unic al revelatiei si temelia credintei si impunand fiecarui credincios datoria sa-si faca o idee personala despre invatatura crestina, protestantismul a pus bazele instructiei publice in Europa, calitatea de credincios implicand pe aceea de cititor. Prin interesul deosebit pe care toti reformatorii l-au aratat instructiunii poporului, protestantismul a creat acea miscare pedagogica durabila din care s-a nascut curentul luminat al sec XVIII lea si , in general, spiritul modern. Astfel, Reforma a favorizat si stimulat forte esentiale care trebuiau sa duca, catre sfarsitul sec XVIII, la triumful civilizatiei intelectuale moderne. Emannuel Todd spunea ca Reforma a adus impartirea Europei Centrale si de Vest in 2 zone : o zona progresiva, dinamica, adica cea protestanta si o zona conservatoare, reticenta la schimbari in toate planurile cultural, social, religios. Nordul Europei a evoluat mult mai rapid decat Sudul

Europei , deosebirile existand in planul credintelor si a practicilor religioase, in desfasurarea vietii, in ceea ce priveste gradul de civism, dinamismul economic si social.

Introducere Martin Luther s-a nascut n Eisleben, Saxonia, la 10 noiembrie 1483, parintii lui fiind Hans si Margaret Ziegler Luther. La scurt timp dupa nasterea lui Martin Luther, familia s-a mutat n Mansfeld, unde tatal, Hans, a lucrat ca miner Viata severa si grea pe care am dus-o cu ei, avea sa spuna mai trziu Luther, a fost ratiunea pentru care am cautat mai apoi refugiul n manastire si m-a facut calugar . ndrumat de tatal sau, Luther a nceput n 1505 sa studieze dreptul, nsa ulterior s-a dedicat carierei ecleziastice, devenind calugar al ordinului augustinian. si-a luat doctoratul n teologie n 1512 si a devenit profesor de stiinte biblice la prestigioasa universitate din Wittenberg. El creaza o doctrina noua, bazata pe Scriptura si care sustinea ca numai credinta este suficienta pentru mntuire. El este una dintre figurile centrale ale istoriei moderne a Europei datorita faptului ca a fost initiatorul Reformei Protestante care a facut ca influenta sa sa se extinda dincolo de religie, in politica, economie si lingvistica.

In universitile medievale, cei ce doreau s apere anumite opinii afiau public teze" declaraii cu ideile lor - i invitau la discuie asupra acestor puncte. Urmnd acest obicei, Martin Luther i-a intuit faimoasele lui nouzeci i cinci de teze pe ua bisericii castelului din Wittenberg, Germania. (Cel de-al douzeci i aptelea punct al su era mpotriva ideii c de ndat ce banii intrau n lada de bani, sufletele ar scpa de Purgatoriu.) Dar Tetzel nu a predicat n biserica acestui castel. Predicarea indulgenelor nu era permis n Wittenberg, ns muli oameni s-au dus de acolo ca s-l asculte pe Tetzel n Juterbog, un ora din apropiere. Luther a nceput s se pronune mpotriva vnzrii de indulgene i, n cele din urm, mpotriva indulgenelor ca atare. El a fost denunat de papa Leo X pentru c a spus: Indulgenele sunt neltorii pioase... n faa dreptii lui Dumnezeu, indulgenele nu sunt de nici un folos celor care le ctiga pentru ndeprtarea pedepsei datorat pcatului lor real".

Ocazia acestei lupte a fost oferit de practica indulgentelor (certificate de iertare a pcatelor, vndute de catolici pentru a colecta bani pentru edificii religioase).
De mentionat este ca Luther, desi avea o rafuiala cu Roma, s-a opus in egala masura miscarii anabaptiste, pentru ca aceasta rupea unitatea sacramentala intre crestini si acceptarea ideii de rebotezare a facut ca azi sa fie posibil sa iei botezul in zeci de biserici diferite. el nu s-a asteptat niciodata la o schisma in sanul bisericii catolice.

Martin Luther a fost un reformator moderat, nu a avut intentia de a rupe biserica in doua. Fractura a fost produsa de Papa Leon al X lea in momentul excomunicarii, act prin care a distrus orice posibilitate de reconciliere cu Martin Luther. Din cauza moderatiei sale, Martin Luther a pierdut foarte repede controlul, si o reforma moderata, pe planul exclusiv al ideilor, s-a trasnsformat repede intr-o revolutie, sau daca preferati, rascoala, cu atrocitati si varsari masive de sange. Zi si noapte, am cugetat pana ce am putut sa vad legatura dintre dreptatea lui Dumnezeu si afirmatia ca 'cel neprihanit va trai prin credinta'. Atunci am inteles ca dreptatea lui Dumnezeu este acea neprihanire pe care, prin harul si prin mila Sa, Dumnezeu ne justifica (indreptateste) prin credinta. Atunci am simtit ca m-am nascut din nou si ca tocmai am trecut prin usile deschise ale paradisului. Luther a scris mai tarziu: "Si aceasta este increderea pe care crestinii o au, si adevarata bucurie a constiintelor lor, si anume ca prin credinta pacatele noastre nu ne mai apartin ci au fost puse pe seama lui Hristos, asupra Caruia Dumnezeu a pus toate pacatele noastre. Astfel, El a luat asupra Sa pacatele noastreneprihanirea lui Hristos devenind a noastracu mantia neprihanirii Sale El acoperindu-ne si pe noi"13 Timp de cativa ani, el protestase in van condamnand faptul ca unii preoti colindau tara si vindeau indulgente (certificate de iertare a anumitor pacate) pentru bani care se varsau apoi in visteriile nesatule ale papalitatii. Luther intuise foarte bine ca o astfel de iertare impietrea de fapt inima oamenilor si permanentiza starea lor de pacat. Picatura care a facut ca paharul rabdarii lui Luther sa dea pe afara a fost in special activitatea scandaloasa a unui calugar numit Johan Tetzel. Folosind un limbaj foarte vulgar, Tetzel striga cat il tinea gura: Am indulgente pentru orice pacat. Chiar si daca ati fi necinstit-o pe fecioara Maria, pot sa va vand iertare. Veniti si cumparati! Martin Luther a promovat ideea ca faptele nu influeteaza mantuirea oamenilor, dar totodata el a sugerat ca viata credinciosilor trebuie sa fie sistematica, ordonata bazata pe glorificarea si sanctificarea muncii, considerata vocatie de la Dumnezeu. Astfel, daca adeptii lui ar fi inteles si urmat intrutotul invatatura si ideile lui Luther, nu ar fi ajuns sa duca niciodata o viata dezordonata si vicioasa. Dar, asa cum se intampla in cazul tuturor religiilor, enoriasii inteleg in propria maniera scrierile si ideile bisericesti.

Catolicii i-au declarat pe protestanti eretici, spre deosebire de Luther si protestantismul lui care nu era atat de radical. Pag. 69
In timpul marii ciume din 1348-1350, s-a spus ca evreii au otravit puturile, raurile si izvoarele pentru a introduce spaima de moarte in crestini, asa cum s-a intamplat in Egipt pe vremea lui Moise. In 1492, Ferdinand de Aragon da un decret de expulzare a evreilor din Spania, iar in 1496, un decret similar apare si in Portugalia. Evreii fug in masa in Germania si in tarile Europei Centrale si de Est, unde vor starni aceeasi reactie de manie dupa cativa ani. Luther a luat imediat atitudine, incercand sa-i apere din toate puterile pe persecutati si influentand electorii diferitelor landuri sa-i adaposteasca. uite ce scria el intr-un pamflet: "Evreii sunt cel mai mizer popor de pe pamant. Oriunde se stabilesc, sunt atacati, alungati din toate tarile, in toate tarile. Stau ca pe o roaba, fara tara, fara popor, fara guvern."

Pag 157 eu i am combatut.

Dintr-un efort mai conciliator, Martin Luther i-a trimis o scrisoare Papei in care explica substanta ideilor sale. Acesta manvera n-a functionat deoarece tratatul nu are un ton prea conciliator, ci dimpotriva unul cam arogant, si Luther a fost excomunicat din biserica in 1521. Ceea ce a inceput ca o incercare furioasa de a reforma biserica peste noapte, a

rezultat in proiectul de construire a uneia noua, independenta de Biserica Catolica. Totusi, aceasta scurta scriere, Despre libertatea crestinului", este nucleul teologic si ideologic al gandirii lui Martin Luther. Termenul fundamental de valoare, centrul in jurul caruia graviteaza orice aspect al gandirii lui, este conceptul libertatii". Acesta nu este si conceptul nostru de libertate, dar intr-o eventuala intoarcere a timpului, el va da nastere libertatii individuale", mai apoi libertatii politice" si ulterior libertatii economice". O mare parte din Ilulinismul european se invarte in jurul libertatii si al proiectului de eliberare" al oamenilor: eliberarea de false credinte, falsa religie, de autoritatea arbitrara etc. Aceasta idee de eliberare a lumii, atat de comuna politicii internationale a vremurilor noastre, a luat nastere din ideea lui Luther de libertate".

Martin Luther : Comisarii si subcomisarii insarcinati cu practica indulgentelor nu fac altceva decat sa le laude binefacerile in fata poporului si sa-l indemne sa le cumpere. Nu-i veti auzi niciodata explicand auditoriului ce este in realitate o indulgenta, la ce se aplica ea si care-i sunt efectele. Putin le pasa de credinciosii pacaliti care-si imagineaza ca sunt salvati de indata ce si-au cumparat bucata de pergament... Forta lui Luther vine din faptul ca nu se la un strigat violent, la pronuntarea subita a unui protest brutal, dar fara urmari. Luther aducea nouazeci si cinci de teze. In spatele acestora erau zece ani de viata, zece ani de eforturi eroice pentru a-si regasi pacea sufleteasca. Luther : eu i-am combatut pe papa, pe episcopi, pe prelati si calugari, numai cu vorbe, fara spada. n primul rnd, Reforma introduce o relaie individualizat cu divinitatea, prin intermediul Bibliei (spre deosebire de Biserica Catolic, elitist i ierarhizat, n care intermediar rmne clerul). Aceast invoaie a ncurajat judecata personal i a stimulat diversitatea opiunilor (exprimat i prin nmulirea Bisericilor i curentelor protestante). Interpretarea literal a Bibliei duce uneori la atitudini fundamentaliste (n cele mai multe cazuri, milenaritii sunt protestani), ns n general dup trecerea primei faze militante Reforma a cultivat competiia intelectual i a lrgit spaiul laicitii.