Ce este insomnia? Specialistii au identificat trei feluri: trecatoare, intermitenta si cronica.

Insomnia trecatoare se manifesta pe termen scurt, aparand de obicei de-a lungul unei perioade cuprinse ntre o noapte si cateva saptamani. Insomnia intermitenta este termenul care desemneaza o insomnie trecatoare care este resimtita periodic. Insomnia cronica se manifesta prin lipsa somnului aproape n fiecare noapte pe o perioada de minim o luna. Majoritatea oamenilor au fost atinsi de o insomnie trecatoare si/sau intermitenta la un moment dat. Acest tip de problema nu este considerata neaparat o dereglare, ci de cele mai multe ori rezultatul unei stari de anxietate, unei anumite medicatii, boala sau stres asociate cu un eveniment, precum pierderea slujbei sau a partenerului de viata. Indiferent ca esti femeie sau barbat, insomnia nu te ocoleste, insa studiile arata ca rata de incidenta la femei este cu 40% mai mare, mai ales in randul celor care depasesc varsta de 40 de ani. De asemenea, oamenii in varsta resimt mai des episoade de insomnie, datorate de obicei unor probleme medicale, si nu unei nevoi scazute de odihna. Contrar unei alte conceptii gresite, insomnia nu se defineste neaparat ca o reducere a cantitatii de somn, ci mai degraba este legata de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cat de lunga este perioada de somn, sau de cate ori te trezesti ntr-o noapte, poti sa ai parte de somn suficient. Pentru a aprecia acest lucru, este important sa ntelegi "arhitectura" propriului somn, adica tiparul dupa care se alterneaza perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul n care visezi, si perioada non-REM. Plantele care te ajuta sa dormi Stresul si anxietatea pot forma o bariera pentru un somn de calitate. Exista cteva plante recunoscute care induc o stare de relaxare si inlatura efectele stresului ajutand la obtinerea unui somn linistit. Atentie insa: nu trebuie combinate medicamentele antidepresive cu plantele medicinale care au efect calmant. Sunatoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii '80 au aratat ca aceasta planta poate ajuta cu succes in stari de anxietate si stres, mbunatatind calitatea somnului. Astazi are o reputatie universala de sedativ. Insomnia Insomnia a fost definita ca o afectiune manifestata prin tulburarea somnului si dereglarea proceselor metabolice de refacere desfasurate in timp ce dormim. Insomnia este una dintre cele mai frecvente afectiuni, avand o incidenta mai ridicata in randul femeilor si al varstnicilor. Procesul natural de odihna nocturna este afectat ca urmare a: Imposibilitatii de a adormi, chiar daca organismul este foarte obosit si persoana in cauza resimte acest lucru Trezirilor repetate din timpul noptii si a greutatii in a readormi Trezirii dupa cateva ore de somn, la ore foarte matinale, fara a mai putea adormi din nou Incapacitatii organismului de a se reface in timpul somnului (chiar daca doarme 7-8 ore pe noapte persoana in cauza se trezeste obosita, datorita faptului ca ramane in starea de somn superficial si are un somn agitat)

Ca urmare a acestor tulburari organismul nu are suficiente resurse pentru indeplinirea activitatilor. Apar somnolenta continua, oboseala cronica, slabirea capacitatii de concentrare si memorare, irascibilitatea, nervozitatea. Sunt afectate randamentul si performantele intelectuale si profesionale. Netratarea insomniei sau efectuarea unui tratament neadecvat poate avea repercusiuni grave asupra sanatatii fizice si mentale. In primul rand sistemul imunitar va fi slabit, organismul nu se va mai putea proteja de actiunea factorilor patogeni iar afectiunile deja prezente se pot agrava. Functiile cognitive vor fi diminuate, iar oboseala se va reflecta si asupra sanatatii mentale: pacientul va trece prin schimbari emotionale puternice, de anxietate si depresie, etc. Pot aparea si tulburari de comportament si personalitate. Insomnia este diagnosticata in functie de frecventa noptilor nedormite. Tinand cont de aceastea se stabileste stadiul afectiunii: Tranzitorie de scurta durata, dureaza de la o noapte pana la cateva saptamani Intermitenta episoade de insomnie tranzitorie repetate la intervale de timp neregulate Cronica pe o perioada de cateva luni pacientul nu a putut dormi cel putin cateva nopti pe saptamana.

In cazul in care insomnia cronica nu apare ca efect al altor afectiuni este vorba de insomnie cronica primara. Unele afectiuni produc puseuri de durere in timpul noptii si duc la instalarea insomniei cronice secundare (ex: cancer, boli cardio-vasculare, etc). Dereglarea ritmului de odihna si refacere al organismului este efectul unor factori multipli: Actiunea indelungata a stresului asupra psihicului Surmenajul fizic si intelectual Sedentarismul si lipsa de activitate Un regim alimentar neechilibrat, cu mese copioase seara Un stil de viata dezordonat, cu program de somn aleator si fara o ora de trezire stabilita Prezenta unor afectiuni cronice care provoaca durere sau disconfort. Consumul excesiv de alcool sau droguri Consumul excesiv de bauturi sau substante cu efect excitabil asupra sistemului nervos: cafea, ceaiuri, energizante, sucuri, etc. Administrarea pe perioade indelungate a somniferelor sau a altor substante cu efect asemanator Anumite medicamente cu efect excitabil asupra sistemului nervos Schimbari bruste si radicale in mediul inconjurator sau in stilul de viata (schimbarea continentului si fusului orar, etc) Anxietate, depresie, etc. Dereglari functionale ale glandelor endocrine (epifiza, hipofiza, tiroida, suprarenale)

Tratament

Cand in corp apar dezechilibre metabolice se declanseaza diverse afectiuni cronice. Organele imbolnavite transmit permanent creierului informatii despre starea lor dar la o frecventa mai mica decat in mod normal, ceea ce duce la creerea unei stari de hiper-excitatie cerebrala. Datorita acestor informatii creierul se comporta in permanenta ca si cum corpul ar fi treaz, chiar si in momentele in care se instaleaza starea de somn. Fiind deregulate circuitul energetic si impulsurile nervoase cerebrale, metabolismul de baza nu mai asigura refacerea si regenerarea organismul. Acumularea permanenta a oboselii si lipsa de odihna intretin cercul vicios al insomniilor. In medicina traditionala tratamentul insomniei presupune refacererea organelor, reechilibrarea ciclului energetic cerebral si a metabolismului bazal. In acelasi timp, se creste frecventa informatiilor transmise de organe catre creier pana la un nivel care poate fi receptionat si interpretat de catre creier pentru inceperea procesul de vindecare. Prin sedinte de acupunctura si actiunea anumitor plante se ating aceste obiective. Pentru a odihni organismul pe durata tratamentului, in acelasi timp cu tratarea afectiunilor care au produs insomnia, se stimuleaza punctele de acupunctura care regleaza ciclul stare de veghe somn si care induc somnul. In acest fel, tratamentul aplicat nu induce stari de somnolenta in timpul zilei si nu afecteaza activitatile zilnice. Plantele contin substante care ajuta organele sa se refaca si cu efect relaxant, sedativ si fortifiant asupra sistemului nervos. Insomniile afecteaz un numr mare de populaie i pot varia de la dificulti de adormire, dificulti de meninere a unui somn nentrerupt pe parcursul nopii, treziri nocturne, trezire matinal. Exist episoade tranzitorii fr important semnificaie patologic. Pot apare din cauza stresului de peste zi, consumului de stimulente cerebrale i a disconfortului fizic. Insomnia persistent poate apare ca manifestare i n cadrul tulburrilor psihice. De asemenea se poate corela cu o gam larg de afeciuni medicale ca: durerea, delirul, uremia, astmul bronic, insuficiena respiratorie, hipotiroidism. Tratamentul insomniei combin tratamentul psihologic i farmacologic. Substanele hipnotice sunt o categorie important n tratamentul insomniilor dar pot da numeroase efecte adverse n funcie de doz i durata tratamentului: dependen, reacii psihotice, amnezie, ncetinirea proceselor cognitive. Majoritatea adulilor au suferit cel puin o dat de insomnie. Potrivit estimrilor, aproximativ 30 la sut din populaia lumii este afectat de insomnie, n timp ce 10 la sut sufer de insomnie cronic. Insomnia este un simptom i nu un diagnostic de sine stttor sau o afeciune, conform definiiei medicale insomnia este dificultatea n a iniia i a menine stare de somn. Insomnia care dureaz mai puin de o sptmn, poart numele de insomnie transient, insomnia care persist ntre una i trei sptmni este clasificat ca fiind insomnie pe termen scurt, n timp ce insomnia care dureaz mai mult de trei sptmni este clasificat ca fiind insomnie cronic. Insomnia afecteaz n principal femeile. Incidena acestui simptom tinde s creasc o dat cu vrsta. Insomnia este mai ntlnit n cazul persoanelor cu venituri reduse, a alcoolicilor cronici i a pacienilor cu probleme psihice. Insomnia poate avea i cauze psihologice. Cele mai frecvente afeciuni psihice care pot duce la instalarea insomniei sunt anxietatea, stresul, schizofrenia i depresia. Cauzele fiziologice ale insomniei pot fi legate de tulburarea ritmului circadian (dereglarea ceasului biologic), dezechilibrul dintre orele de odihn i cele de trezire, dar i afeciunile medicale precum

sindromul de durere cronic, sindromul de oboseal cronic, durerea de piept nocturn, boala pulmonar obstructiv, astmul nocturn sau sindromul de apnee n somn. Persoanele predispuse la insomnie Exist persoane predispuse la a suferi de insomnie. Acetia sunt cltorii, muncitorii care lucreaz n ture de noapte, btrnii, adolescenii, femeile gravide i cele aflate la menopauz. Insomnia poate fi indus i de administrarea anumitor medicamente precum preparatele mpotriva astmului i a rcelilor, medicamentele pentru tratarea depresiei, a anxietii i a schizofreniei, precum i anumite medicamente pentru hipertensiune. Consumul de cofein i de alcool se presupune c induce instalarea insomniei, motiv pentru care este indicat s nu se consume aceste buturi nainte de ora de culcare. Insomniacii ntmpin greuti n a adormi sau se trezesc frecvent n timpul serii. ns, cel mai adesea, simptomele din timpul zilei sunt cele care i fac pe insomniaci s apeleze la medic. Problemele ntmpinate n timpul zilei includ slaba putere de concentrare, dificultatea de memorare, slaba coordonare a micrilor, iritabilitate, accidente cauzate de oboseal ca urmare a privrii de somn.

Cnd trebuie s apelm la medic

O persoan care sufer de insomnie are nevoie de ngrijire medical dac insomnia dureaz mai mult de trei-patru sptmni i afecteaz abilitatea de a realiza diferite activiti zilnice. Insomnia poate fi un simptom al unei alte afeciuni medicale, un motiv n plus pentru care insomniacul trebuie s se adreseze medicului. Apariia dificultii de respiraie n timpul nopii este un indiciu potrivit cruia bolnavul trebuie s mearg la spital. n acest moment, medicul va ncepe o evaluare a insomniei prin studierea istoricului medical al pacientului. Posibiliti terapeutice Insomnia tranzient se rezolv atunci cnd elementul declanator este ndeprtat i corectat. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor se prezint la medic atunci cnd insomnia devine cronic. Principalul scop al tratamentului este descoperirea cauzei care declaneaz insomnia, Imediat ce cauza este identificat, este important s se aplice tratamentul pentru eliminarea insomniei. Tratamentul insomniei poate fi realizat att pe cale non-medicamentoas ct i pe cale medicamentoas. Tratamentul non-medicamentos al insomniei presupune igiena somnului, terapia de relaxare, controlul stimulilor i restricii legate de somn. Igiena somnului include mai multe msuri necesare pentru mbuntirea calitii i a cantitii somnului. Aceste msuri pot consta n a dormi exact ct este necesar (dac v simii odihnit dup opt ore de somn nu are rost s stai n pat zece ore) sau n a face exerciii fizice n mod regulat, cel puin 20 de minute pe zi cu patrucinci ore nainte de culcare. Evitai s mergei la culcare dac nu v simii obosit, urmai un program al orei de culcare i al celei de trezire, eliminai buturile alcoolice i cele pe baz de cofein dup ora prnzului, renunai la igri mai ales seara. Este important s nu mergei la culcare flmnd sau ngndurat i s pregtii dormitorul pentru somn: reglarea luminii, a temperaturii i izolarea de zgomotele din exterior. Tratamentul insomniei prin terapie de relaxare implic meditaia, relaxarea muscular i ascultarea de muzic relaxant nainte de a merge la culcare.

Controlul stimulilor se realizeaz prin respectarea urmtoarelor reguli: Culcai-v n momentul n care v simii obosii; Nu v uitai la televizor i nu mncai n momentul n care v-ai bgat n pat; Dac nu ai adormit n 30 de minute dup ce v-ai bgat n pat, ridicai-v, mergei ntr-o alt camer i practicai o tehnic de relaxare; Setai-v ceasul s sunte la o or fix n fiecare zi, chiar i n week-end; Evitai somnul de lung durat de dup-amiaza; Tratamentul medicamentos al insomniei este aplicat n puine cazuri, n principal n cele n care insomnia a devenit cronic. Tratamentul insomniei Daca insomnia este tranzitorie sau de scurta durata se instituie in primul rand un program corect de somn: ora de culcare aproximativ in jurul orelor 21.00-22.00, in asa fel incat somnul sa fie de aproximativ 7-8 ore. De asemenea, tot ceea ce contribuie la relaxarea pacientului si crearea unor conditii optime de somn sunt bine venite. Alcoolul se recomanda in cantitati reduse (un pahar de vin) pentru efectul sau anxiolitic si sedativ numai daca nu exista contraindicatii si niciodata in combinatie cu pilule de somn. Daca aceste metode nu dau rezultate, se va apela la sfatul unui medic pentru a recomanda in functie de pacient doze reduse de medicamente care induc/produc somn, pentru a preveni ciclul vicios al insomniei psihofiziologice. Pentru inceput trebuie incercate, in cazul insomniilor trazitorii si de scurta durata, medicamentele care produc usoara sedare. Pentru insmoniile cronice de lunga durata aceste medicamente sunt rareori utile. In prezent se considera ca doar schimbarea comportamentului, a stilului de viata sau/si psihoterapia pot vindeca insomniile si ca doar utilizarea singura si prelungita a pilulelor de somn poate avea ca rezultat doar dependenta de acestea. In cele mai multe cazuri aceste pilule devin in timp mai putin eficiente si necesita cresterea dozelor. De asemenea pot provoca fenomenul de rebound, adica reaparitia insomniei (uneori mai accentuata) la intreruperea brusca a medicatiei pentru somn. In general administrarea de medicamente pentru somn fara consultul unui medic nu trebuie sa se faca mai mult de 3-4 zile pe saptamana si nu in zile consecutive. Daca dupa oprirea lor si cu un program corect de somn, insomnia persista sau reapare, se poate repeta administrarea de medicamente, dupa aceleasi reguli, inca 3-4 saptamani. Alcoolul creste intensitatea si frecventa efectelor secundare si trebuie evitat. Daca insomnia se insoteste de probleme psihiatrice (ex.: anxietate sau depresie), tratamentul se va adresa acestor afectiuni care sunt frecvent cauza insomniilor. Medicatia fara prescriptie medicala Aceste medicamente au ca efect secundar in primul rand, senzatia de cap greu (mahmureala), a doua zi dupa administrare. Ele au risc scazut de dependenta si nu prezinta riscul supradozarii. Alte efecte secundare sunt ametelile, tulburarile de vedere, uscaciunea gurii. Nu trebuie utilizate de persoane care sufera de aritmii cardiace, glaucom, prostata sau probleme urinare. Cele mai utilizate sunt difenhidramina, doxilamina, pirilamina. Daca insomnia este cauzata de dureri usoare/medii antialgicele obisnuite (paracetamol, aspirina, indometacinul, algocalminul) pot fi extrem de utile fara a provoca somnolenta in timpul zilei. Medicatia cu prescriptie medicala Medicamentele utilizate in tratamentul insomniile se numesc hipnotice. Acestea prezinta efecte secundare si riscul de dependenta. Ele trebuie luate in doze cat mai mici posibile. Benzodiazepinele sunt cele mai prescrise hipnotice. Principalele efecte secundare sunt: somnolenta de peste zi, riscul de dependenta daca sunt utilizate incorect, accentuarea depresiei daca aceasta este prezenta. De asemenea, se contraindica la gravide (pot afecta fatul), la cei care

conduc autotomobile sau desfasoara o activitate ce necesita concetrare (operatori industriali, controlori de trafic). Combinate cu alcoolul efectele secundare cresc in intensitate si frecventa. Fenomenele de rebound pot fi severe la intreruperea brusca cu reaparitia insomniilor. Se recomanda benzodiazepinele cu actiune scurta (alprazolam) care au efecte secundare mai putin intense. Hipnoticele nonbenzodiazepinice. Prezinta un risc de dependenta mai mic decit benzodiazepinele cu actiune lunga si sunt mai bine tolerate. Nu trebuie administrate mai mult de 7-10 zile. Sunt utile la batrani si in situatiile in care benzodiazepinele sunt contraindicate: la pacientii cu depresie, afectiuni respiratorii, etc. Pot prezenta fenomenul de rebound. Antidepresivele. Sunt prescrise in cazul cand insomnia insoteste depresia. Barbituricele. Au fost medicatia standard inainte de introducerea benzodiazepinelor. Supradozarea este periculoasa. In prezent sunt foarte rar prescrise in tratamentul insomniilor. Antihistaminicele. Pot fi utilizate pentru inducerea somnului in insomniile usoare.