Planul de afaceri n ase pai

C nd suntei h o t r t s v lan sai n a fa c e ri i tre b u ie s facei p la n u l de afaceri, luai n c o n sid e ra re a c eti ase pai pen tru a v u u ra m unca:
P a s u l 1. n c e p e i c u o e v a l u a r e a d u m n e a v o a s t r : cin e su n tei, ce ab iliti i c o m p e te n e av ei i, m ai ales, ce resu rse deinei c are s p o at fi in v e stite n v iito a re a afacere. O list c o m p le t cu n tre b ri la care a r treb u i s avei rsp u n su ri n a in te d e a v lan sa n afa c eri, le g sii n artico lu l ,,2 0 d e n t r e b r i la c a r e t r e b u i e s r s p u n z i n a i n t e d e a te la n sa n a f a c e r i . P a s u l 2 . D e c i d e i c e t ip d e a f a c e r e v d o r i i si ce tip de p ro d u s sau se rv ic iu veti o feri. S ta b iliti c are e ste venitul m inim pe care av ei n e v o ie sa-l o b in e i d in afacere.
Pasul 3 . F acei c e rc e ta r ea . A dunai cat m ai m u lte in fo rm a ii d e sp re afa c e rea p e c are in te n tio n ati sa o in cep eti. S tab iliti c a re su n t p o ten tialii d u m n e a v o a s tra c lien i si ncercai sa aflai cat m ai m ulte d etalii d e sp re acetia. n ce rc ai sa aflai d ire c t d e la ei c a re sunt astep tarile lo r c u p riv ire la tipul d e a fa c e re in itia t d e d u m n eav o astra. Aflai care sunt principalii dum neavoastra com petitori si care sunt punctele lor tari si punctele lor slabe. Instrumente utile pentru aceasta analiza sunt tem plate-urile: M atricea de analiza c o m p a ra tiv a a co n c u r e n ilo r si A n a liz a c o m p ctitiv ita tii. Interesati-va care sunt reg le m e n t rile leg a le p e c a re tre b u ie sa le resp ectati in d esfasu rarea a c tiv ita tilo r a facerii. n cercai sa nu lu crai cu p resu p u n e ri, ci sa o b in ei inform aii e x acte direct de la sursa p e n tru a n u a v ea su rp riz e u lterio r. Pasul 4 . S ta b iliti de cati bani veti a vea n e v o ie p en tru a in c ep e a fa ce r e a si c a re v o r fi c o stu rile o p e ra io n a le in iiale. P e n tru a face asta, u tiliz a ti tem p late -u l C o stu ri de start-u p . A nalizai c are va fi ap o rtu l d u m n ea v o a stra fin a n c ia r si c a t va treb u ie sa im p ru m u tati din a lte surse. Facei o c e rc e ta re cu p riv ire la p o te n ia le le s u rse d e fin an are: fam ilie , p rie ten i, institutii d e cred itare. P entru m ai m u lte d e ta lii cu p riv ire la fin an area afa c e rii va recom andam sa cititi si S u rsele (Ic fin a n a r e a le a fa cerilo r. Facei un plan d e m an a g e m en tu l riscu lu i: in tre b ati-v a : C e a r p u tea m erg e p ro st? si g asiti soluii p en tru fle c a re scen ariu . Pasul 5. S ta b iliti-va o b ie ctiv e re a liste p e n tru v o lu m u l v n z rilo r, in ca sa rile p rec o n iz ate , d e z v o lta re a g e n e ra la a facerii. A sig u ra ti-v a ca luai in c alcu l to ti facto rii c are va pot in fluenta a facerea: c o n ju n c tu ra e c o n o m ic a, n iv elu l c o n c u re n te i, in fla ia etc. Pentru a va crea o im a g in e d e a n sam b lu , facei o a n a liz a S W O T a afa c e rii d u m n ea v o a stra . M ai m u lte detalii d e sp re a n a liz a S W O T gasiti in a rtico lu l R o lu l a n a liz e i S W O T in p la n if ic a re a a fa c e rii. O b ie c tiv e le stabilite tre b u ie sa fie S M A R T - s p e cific e , m asu ra b ile , ac ce sib ile , rele v a n te si in ca d ra te in tim p. Pentru a v e d e a e x a ct cum tre b u ie fo rm u la te a ceste o biective, puteti citi articolele. S ta b ilir e a o b ie c tiv e lo r u n e i a f a c e r i si C e s u n t o b ie c tiv e le S M A R T . Stabiliti activ itti sp e c ific e p e n tru atin g e re a fiecrui o b iec tiv si p rio ritiza ti-le in funcie d e im portanta si im p actu l lor. E v a lu ai c e re s u rs e av ei n ev o ie pen tru a tin g erea fiecrui o b iectiv . Pasul 6. Facei un plan d e a fa ceri s c ris c a re sa in clu d to ate in fo rm a iile pe c a re le-ati aflat p e p a rc u rsu l p rim ilo r 5 pasi. R u g ai un p rie ten sau un m em b ru al fam iliei sa va citeasca planul de a fa c e re si sa va sp u n a p a re re a lui. Planul de afaceri puteti sa il u tiliz a ti p en tru a o b in e fin a n are din partea unui in v estito r sau sa il p a stra ti d o a r p e n tru uzul in tern al firm ei, p en tru a va a ju ta sa va ad m inistrai m ai bin e afacerea. M ai m u lte detalii d e sp re cu m se c o m p le te a z a planul d e afaceri gasiti aici: G h id pentru r e a liz a re a p lanului de a fa ce r e (1 ) si aici: G hid pentru realizarea plan u lu i d e a fa ce r e (2)

20 de intrebari la care trebuie sa rspunzi inainte de a te lansa in afaceri

D aca dupa c e ai citi artico lu l a cesta ai a ju n s la co n c lu z ia ca ai calitati d e an trep ren o r, in ain te d e a te lansa in a fa c e ri, r s p u n d e la ce le 2 0 d e n treb ri d e m ai jo s m enite sa te ajute sa iti c larifici c o n c ep tu l d e b u sin e ss si sa iei c e le m ai b u n e d e cizii in contin u are: 1 1 * D e c e d o resc sa im i d e sch id afac e rea ? C e tip d e a fa c e re v rea u sa am ? C ine este cum p r to ru l m eu ideal? C e tip de p ro d u se sau serv icii urm eaza sa c o m e rc ia liz e z ? D e cati bani am n e v o ie pen tru a in ce p e a fa c e re a ? V a treb u i sa obin un credit sau o a lta fo rm a d e fin a n are p e n tru a face rost de b ani? S u n t disp u s sa c h e ltu i tim p si b ani p en tru a p u n e a fa c e re a p e p icio a re ? C u ce sunt ideea m ea d e a fa c e ri/p ro d u s e le /s e rv ic iile m ele d ife rite d e cele ale c o m p e tito rilo r m ei? U n d e va fi sediul afa c e rii m ele /L o ca tia m ag a z in u lu i? D e caii angajai am n e v o ie la n cep u t? C a re sunt furnizorii d e care am n e v o ie? In c a t tim p voi pu tea vin d e p ro d u se le /se rv ic iile m ele? In cat tim p voi a ju n g e sa am p ro fit? C a re sunt c o m p e tito rii m ei? C um vor fi p retu rile m ele c o m p a ra tiv cu c e le a le c o n c u re n tei? C e form a legala e ste cea m ai p o triv ita p en tru a fa c e rea ? C are sunt reg le m e n t rile leg ale c a re m a a fe c tea z a si c a re su n t tax e le p e c a re tre b u ie sa le p ltesc? A m ne v o ie de o asig u ra re ? C e tip d e a s ig u ra re e ste cea m ai p o triv ita? C um inii voi co n d u c e afacerea? C um imi voi p ro m o v a afacerea?

S peram ca n tre b rile d e m ai su s v-au aju ta t sa va c la rifica i m a i b in e ideea d e afaceri si va d o rim m ult succes!

M atricea d c analiz co m p a ra tiv a c o n c u r e n ilo r

Introducei valorile n csuele albastre pentru a obine rezultatul

P uncte ari

A le afacerii dvs. ..

A le concuren ilor A

&

Calitate Gama

...................... ....

Promovarea Amplasarea Servicii post-vnzare Distribuie Tehnologie

Total 0 0 0 0 0

Scala

Analiza com petitivitii

0 m odalitate de a determ ina c o m p e titiv ita te a afacerii, este s com parai situaia dum neavoastr cu cea a principalilor tre i c o m p e tito ri i s d e te rm in a i im p o rta n a business-ului p entru concureni. Aceast analiz tre buie realizat pe baza unor fa cto ri cheie care sunt enum erai n prim a coloan. Factor Afacerea dvs. Produsele Preul Calitatea Varietatea Serviciile D isponibilitate Stabilitate Expertiza Reputaia Design M etodele de vnzare Politicile de creditare Promovare Imagine Punct tare Punct slab Competitor A ______ ____ Competitor Competitor B C _ _ Importana pentru clieni

Costuri Start-up Introduced num ele com paniei dvs. aici; Surse de capital
Numele dvs. si procentul contribuiei Contributia proprie Asociat 1 Asociat 2 Asociat 3 Investiia totala Credite bancare Banca 1 Banca 2 Banca 3 Investitia dvs. (numele si procentul contribuiei) 0 lei 0 lei 0 lei _________ 0 lei 0 lei

0 lei 0 lei 0 lei

Banca 4 Total credite bancare Alte mprumuturi Sursa 1 Sursa 2 Alte mprumuturi TOTAL SURSE

0 lei 0 lei

0 lei 0 lei 0 lei 0 lei

Cheltuieli Start-up
Cldiri Achiziie Constructie Altele Total cldiri mbuntiri Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Total im bunatatiri Dotri si echipam ente Mobilier Echipamente Dotri Altele Total dotri si echipam ente Cheltuieli de adm inistraie, legale si de contabilitate Cheltuieli cu chiria Avans pentru chirie Cheltuieli legale si de contabilitate Asigurare Avansuri salarii Altele Total cheltuieli de adm inistraie, legale si de contabilitate Stocuri Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4 Categoria 5 Inventar total Cheltuieli cu prom ovarea si publicitatea Publicitate Design Prin Alte categorii Total cheltuieli cu prom ovarea si publicitatea

0 0 0 0

lei lei lei lei

0 0 0 0 0

lei lei lei lei lei

0 0 0 0 0

lei lei lei lei lei

0 0 0 0 0 0

lei lei lei lei lei lei

0 lei

0 0 0 0 0

lei lei lei lei lei

0 lei

0 0 0 0

lei lei lei lei

0 lei

Alte cheltuieli Alte cheltuieli 1 Alte cheltuieli 2 Total alte cheltuieli Cheltuieli neprevzute Mijloace circulante TOTAL CHELTUIELI START-UP

O lei __________0_le[ __________ 0 lei 0 lei 0 lei 0 lei

Sum ar
Surse de capital Contributia proprie si asociailor mprumuturi bancare Alte mprumuturi Total surse de capital Cheltuieli de start-up Cldiri Imbunatatiri Dotri si echipam ente Cheltuieli de administraie, legale si de contabilitate Stocuri Total cheltuieli cu promovarea si publicitatea Alte cheltuieli Cheltuieli neprevzute Mijloace circulante Total cheltuieli de start-up

0 0 0 0

lei lei lei lei

0 lei 0 lei 0 lei 0 lei 0 lei 0 0 0 0 lei lei lei lei

0 lei

Colaterale pentru m prum ut Cldiri Alt colateral Alt colateral Alt colateral Total colateral Proprietarii Numele dvs. Asociat 1 Asociat 2

Valoarea 0 0 0 0 lei lei lei lei

Descriere

0 lei

Garani ai m prum utului Garant 1 Garant 2 Garant 3

IN S T R U C IU N I P R IV IN D P R E G T IR E A F I IE R U L U I M ajoritatea a n tre p re n o rilo r s u b e s tim e a z c o s tu rile de s ta rt-u p i de ace e a s e c o n fru n t cu p ro b le m a de a nu a ve a s u fic ie n te resurse a tu n c n d d e m a re a z a facerea. P e n tru a evita a c e s te s itu a ii, tre b u ie s fii rig u ro s n e s tim a re a c o s tu rilo r, a t t din pu n c tu l de v ed e re al ca te g o riilo r ct i al v a lo rilo r a n tic ip a te . A c e s t fi ie r v ajut s a n tic ip a i c h e ltu ie lile n e c e sa re a fa c e rii n tr-u n m od re a lis t i uor. C H E L T U IE L I - n c e p e i cu e s tim a re a c h e ltu ie lilo r. n a in te de a n ce p e c a lc u le le n c e rc a i s r s p u n d e i la u rm to a re a n tre b a re : c t cost s d em a re z a fa ce re a i s o m e nin n tr-o sta re b u n ?

P entru fie c a re c a te g o rie de c h e ltu ie li a lc tu ii o list cu toate ite m -u rile pe care tre b u ie s le a ch iz iio n a i. Lista tre b u ie s cup rin d att bunuri ta n g ib ile (mobilier, echipamente, dotri, stocuri iniiale etc.) c t i in tan g ib ile (asigurare, mbuntiri, servicii contabile i legale). P asul u rm to r e s te s id en tific a i fu rn iz o rii de bu n u ri i s e rv ic ii de la care le pu tei p rocura. C a reg u l g e n e ra l , e ste b in e s verificai m ai m ulte o fe rte pentru a a le g e cea m ai bun v arian t. R e c o m a n d a b il e ste s nu v o rie n ta i do ar d u p pre ci s luai n c o n s id e ra re i alte a sp ecte, de e xe m p lu : nivelul de calitate, durata livrrii sau serviciile post-livrare oferite, termenul de garanie oferit etc. C H E L T U IE L I N E P R E V Z U T E - A tu n c i c n d e s tim a i c h e ltu ie lile e ste re c o m a n d ab il s p re ve d ei o s u m de b ani i pen tru ch e ltu ielile n e p re v zu te. n p lan u l de a fac e ri e s te bine s e x p lic a i care s u n t c h e ltu ie lile s u p lim e n ta re c are p o t s a p a r (diferena de curs valutar, creterea costurilor la materiile prime etc.). n g eneral, c h e ltu ie lile n e p re v zu te nu tre b u ie s d e p e a s c 5 % din s u m a to ta l a c o s tu rilo r de s tart-up . C A P IT A L U L C IR C U L A N T - pen tru c nu se p o ate d e m ara o a fa c e re cu 0 lei n c o n tu l bancar, e s te nev o ie s p re ve d ei o s u m pe care s o avei la d isp o ziie a tu n c i cnd n c e p e i a fa c e re a . P e n tru a e stim a de ci bani avei nevoie, tre b u ie s rea liza i o p ro iec ie de c as h -flo w pentru u rm to are le 12 luni. S U R S E - D up ce ai e s tim a t de c i bani a v e i n e v o ie p entru a fac e re, treb u ie s v n d re p ta i a te n ia a su p ra c a p ito le lo r d in parte de sus a fi ie ru lu i unde s u n t rep re ze n ta te s u rs e le de fin a n a re . In tro d u c e i fo n d u rile prop rii i pe c ele pe c a re le pu tei a tra g e de la a so c ia i sau de la in stitu iile fin a n c ia re . C O L A T E R A L E - D ac vei ape la la un c re d it b ancar, luai n c alcul fa p tu l c treb u ie s oferii g a ra n ii pen tru banii m p ru m u ta i. Verificai care s u n t c e rin e le b n c ilo r n a c e a s t priv in . D e a se m e n e a, luai n calcul faptul c treb u ie s d o ve d ii v a lo a re a b u n u rilo r prin evaluri n to c m ite de p e rs o a n e a u to riza te sau factu ri.

S u r s e le d e f in a n a r e a le a fa c e r ilo r Sursele potentiale de fonduri pentru finanarea activitatii sunt: - fondurile proprii si fondurile m prum utate de la familie si prieteni; - creditele bancare; - emiterea de aciuni; - emiterea de obligaiuni; - finantarile din programe speciale; - fondurile de capital de risc; - leasingul; - creditele de la furnizori si clieni; - creditele pe efecte de com er (factoringul si scontarea)
1. Fondurile proprii si celc m p r u m u ta te de la persoane apropiate

Acestea reprezint cel mai frecvent punct de plecare in cazul afacerilor mici si noi. Institutiile financiare sunt mai puin deschisein special in perioade de instabilitate econom ica - firmelor aflate la inceput dect celor cu o "istorie" deja bine conturata. Aceasta decizie se bazeaza pe ratele mari de "m ortalitate? nregistrate de afacerile noi. Fondurile proprii ofer avantajul unei sigurane mai mari - nu vor fi retrase in cazul deteriorrii situatiei financiare, ca in cazul unui credit bancar. Nu este necesara expunerea detaliata a planului de afaceri in fata unor parteneri externi, si nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante. Aceasta sursa de finanare asigura deci flexibilitate, sigurana si independenta. Totodata, in perspectiva atragerii de surse de finanare exterioare firmei angajarea unor fonduri proprii reprezint o garanie a motivatiei ntreprinztorului pentru asigurarea succesului afacerii. Dezavantajele finantarii din surse proprii sunt si ele importante: - fondurile proprii sunt in general destul de limitate si pot frana dezvoltarea afacerii; - in caz de nereuita, pierderea va fi suportata in ntregime de ntreprinztor (sau de apropiaii sai); - firma va fi puin cunoscuta de institutiile financiare si va putea mai greu mobiliza fonduri in situatii speciale. Data fiind conjunctura econom ica care a caracterizat evoluia economiei romaneti in perioada de tranzitie. majoritatea ntreprinztorilor nu au avut rezerve suficiente si nici nu au avut ntotdeauna posibilitatea sau curajul de a apela la credite bancare. Aproape fara excepie, prietenii si cunoscuii au reprezentat una din cele mai importante surse de capital iniial de mprumut pentru exemplele de afaceri prezentate n cadrul acestui curs.
2. Creditul bancar

Creditul bancar reprezint o sursa principala de fonduri, in special pentru firmele mici si mijlocii. In cazul Romniei, accesul la credit al firmelor noi sau de mici dim ensiuni este mai dificil. Avantajele creditului bancar: - obinerea de fonduri suplim entare, peste cele proprii; - stabilirea unei relaii cu o institutie financiara cunoscuta, accesul mai uor la alte servicii furnizate de ctre banca; - obinerea unui credit poate funciona ca un semnal ce atesta viabilitatea afacerii in fata altor investitori potentiali; - in cazul anumitor forme de credit exista un grad de flexibilitate in ceea ce privete sum ele angajate, datele la care se angajeaza sumele respective, dobnzile si term enele de ram bursare; - necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei cereri de creditare poate "fora

ntreprinztorul sa si analizeze n mod obiectiv afacerea, sa obtina o imagine clara a situatiei sale financiare si un tablou al punctelor slabe, punctelor tari. oportunitatilor si ameninrilor care caracterizeaza situatia firmei. Dezavantaje ale creditului bancar: - reticenta bncilor in ceea ce privete finanarea noilor firme, banca avand nevoie de sigurana ca va primi napoi banii acordai drept credit, in timp ce firmele nou-infiintate nu ofer aceasta garanie, din diferite motive (nu au istoric, nu au experiena, nu au foarte multe elemente care sa faca din aceste firme elemente stabile in cadrul economiei): - riscul de a pierde garaniile depuse sau chiar riscul de falim ent in cazul nerestituiri creditului; - implicarea unui factor "extern in managementul firmei, apariia unor restrictii; - expunerea la riscuri noi - de exemplu riscul ratei dobnzii; - riscul ntreruperii ereditarii in cazul unor evenim ente nefavorabile pentru firma. Mai multe informaii privind creditele active pentru IMM-uri gasti pe h ttp ://w w w .fin a n ta re .ro /c re d ite . 3. E m iterea de aciu n i si o b ligaiuni reprezint o sursa importanta de finanare pentru firm ele mari, dar sunt foarte puin accesibile firmelor aflate la inceput. 4. P ro g ram e speciale de fin a n a re Firmele au acces la diferite programe de finanare nerambursabile. Surse potentiale de finanare sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului Romniei, ale USAID etc. (O sursa cuprinztoare de informaii in acest domeniu este website-ul http ://w w w .fin an ta re .ro /). Obinerea unor astfel de finantari presupune: - informarea permanenta asupra program elor existente; - studierea criteriilor de eligibilitate, a documentaiei necesare, a termenelor de depunere a cererilor de finanare si a condiiilor de derulare a finanrii si de evaluare a proiectului; - selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei; - alcatuirea documentaiei necesare si depunerea proiectului. Este recom andabila evaluarea riguroasa a sanselor de reuita ale cererii de finanare inainte de a o iniia; pot fi astfel evitate consumuri ineficiente de timp si bani. Este posibil ca insusi programul sa sugereze posibilitati de extindere/diversificare a activitatii firmei nainte de a se angaja pe aceasta cale. ntreprinztorul va trebui sa estimeze corect efectele unei astfel de micri strategice. Fondurile acordate in condiii teoretic avantajoase se pot dovedi o problema in cazul in care firm a nu are capacitatea de a le folosi in condiiile prevzute de finanator. In plus. ntreprinztorul trebuie sa fie contient de importanta condiiilor referitoare la contributia proprie in cadrul proiectului, precum si la eventualele garanii. Mai mult. contractarea unui consultant pentru realizarea unei cereri de finanare este. in ea insati, a activitate care com porta o serie de riscuri: pe langa riscurile legate de confidenialitatea datelor privind firma, uneori consultantul nici nu are intentia de a realiza macar docum entaia solicitata. De obicei, persoanele care incearca asem enea aciuni se incadreaza intr-un anum it "portret r o b o f : - Se arata foarte sigure pe ele; - Se lauda cu relaii in institutiile care deruleaza programul de finanare; - Pot incerca sa obtina bani pentru ghidul solicitantului sau pentru alte documente din pachetul informativ, care sunt disponibile gratuit la sediile ageniilor si pe Internet: - Cer toti banii inainte: de regula, in cazul consultantei reale, se solicita o parte din bani inainte - procentual din valoarea finantarii, aproximativ 2% - si un comision de succes - de exemplu, 5% - daca proiectul e aprobat; - Sumele cerute variaza foarte mult de la un client la altul; - Pot practica preturi de dumping, foarte reduse in comparaie cu firme concurente sau, dim potriv, pot cere foarte mult. 5. Fondurile de cap ital de risc sunt surse de finanare specializate in investitii in cazul carora probabilitatea unui esec este mai mare - dar cazurile de succes sunt suficiente pentru a compensa pierderile. Fondul de risc investeste in capitalul firmei - de regula ca acionar minoritar -, urmnd sa isi retraga aceasta participatie dupa o anumita perioada (de regula 3-5 ani). Fondul de risc castiga din diferena dintre valoarea participatiei intre momentul efecturii irivestitiei si cel al lichidrii participatiei la capitalul firmei. Principalele avantaje ale acestei forme de finanare sunt: - primirea unei infuzii de capital pe o perioada ndelungata, timp in care nu trebuie pltite dobnzi (nici dividendele nu sunt o prioritate a acestui tip de fond); - primirea unei sum e care nu figureaza in evidentele firmei ca datorii ci ca surse financiare proprii. Prin urmare, capacitatea de ndatorare a firmei nu este afectata; - o data cu banii, fondul aduce si specialitii sai care vor asista ntreprinztorul la managementul firmei; - pastrarea controlului majoritar asupra capitalului firmei; - existenta unui semnal asupra viabilitatii firmei pe termen mediu. Exista si dezavantaje ale acestei forme de finanare, cum ar fi: - dificultatea de obinere a fondurilor (in general, in economiile dezvoltate, se apreciaza ca numai 1% din cererile de finanare sunt aprobate);

- necesitatea de a participa cu fonduri proprii considerabile la afacere (fondurile de risc sunt de regula acionari minoritari); - im plicarea unui partener extern in managementul firmei; - necesitatea unor eforturi suplim entare privind prezentarea regulata a situatiei firmei ctre fondul de investitii; - necesitatea gsirii unei surse alternative de finanare in momentul retragerii fondului de risc si posibilitatea interpretrii acestei retrageri ca un semnal negativ privind firma. In Romania, fondurile de capital de risc nu sunt destinate in special IM M -urilor. ci mai ales firmelor mari care doresc o infuzie de capital pentru o anum ita perioada. Evident, exista posibilitatea ca Un fond de risc sa doreasca sa fie partener si cu o firma nou-infiintata.
6. Leasing

Leasing - ul este o forma speciala de realizare a operaiei de creditare pe termen mediu si lung pentru procurarea, de regula, de echipament industrial. Echipamentul este cumparat de ctre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele socictatii de leasing sa cumpere echipamentul de care are nevoie. Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest contract solicitantul primete in folosina echipamentul. A ceasta forma de leasing se mai numete si leasing comercial, si reprezint form a principala de leasing. Forme speciale de leasing sunt lease-back si time-sharing: - in forma de lease-back, posesorul echipam entului se confunda cu solicitantul care are nevoie urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu-1 apoi de la aceasta; - in forma de time-sharing, sunt mai muli solicitanti care vor sa utilizeze acelai echipament, dar fiecare il foloseste o anumita perioada de timp. Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei solicitantul are mai multe opiuni: 1. ncetarea contractului; 2. Continuarea lui pentru o noua perioada de timp; 3. Cumpararea utilajului la preul prestabilit. Mai multe informaii gasiti pe http ://w w w .fin a ntare.ro/leasin g. 7. Cred itele de la furnizori si clieni Din momentul in care firma a primit bunurile/serviciile livrate de ctre furnizori si pana in momentul plaii efective, ntreprinztorul beneficiaza efectiv de un credit din partea furnizorului. O situatie asem anatoare apare in cazul in care clienii firmei pltesc anticipat. Evident, acest tip de finanare reciproca se face intre parteneri de afaceri care prezint ncredere unul pentru celalalt, iar sumele care se vehiculeaza nu sunt foarte mari, dar sunt suficiente pentru a optimiza fluxul de num erar al unei firme pentru o perioada scurta de timp. Este in interesul firmei sa prelungeasc perioada de plata a furnizorilor si. in acelai timp. sa isi incaseze cat mai repede creanele. Aceasta ""optimizare" nu trebuie totui sa afecteze relaiile de afaceri ale firmei. Acumularea unor datorii excesive intre parteneri poate duce la blocaje financiare. C unoaterea metodelor alternative de plata si negocierea avantajoasa a contractelor sub acest aspect se pot dovedi extrem de utile in managementul firmei.
8. Factoringul si sconta rea

Factoringul reprezint o form a de creditare pe termen scurt acordata de banei comerciale prin com pensarea creditului furnizor. Creditul se garanteaza cu o factura inainte de scadenta aparuta dinir-un contract de vanzare-cumparare intre un furnizor si un cumprtor. Din punct de vedere juridic, factoringul reprezint un contract incheiat intre banca (factor) si client (aderent) prin care factorul (banca) se obliga sa plateasca la prezentarea docum entelor care atesta o creana com erciala o anum ita suma de bani in schimbul unui comision. Suma de bani pe care o pltete banca la prezentarea facturilor poarta denum irea de finanare imediata sau factoring disponibil. Suma de bani pe care banca o achita in momentul incasarii facturilor poarta denum irea de finanare la ncasare sau factoring indisponibil. In cazul in care exista o factura achitabila la scadenta, dar necesitatea de bani apare inainte de scadenta, atunci factura va fi achitata de ctre banca la un pret mai mic dect cel nscris pe factura, urmnd ca banca sa incaseze preul total. Din diferena intre preul pltit de banca si cel incasat de ea la scadenta facturii, banca isi acopera cheltuielile si se formeaza profitul ei. Banca va cumpr, practic, factura la un pret mai mic. in Romania factoringul are o rasparidire redusa, este accesibil pentru firmele cu o reputatie deja constituita si presupune garanii Importante solicitate de ctre banca.

Scontarea reprezint o form a de creditare pe term en scurt acordata de banei comerciale prin achitarea inainte de scadenta a unor efecte comerciale (rate. bilete la ordin etc.). Scontarea reprezint o operaiune de cum parare de ctre banei a efectelor de com er detinute de clienii lor in schimbul acordarii creditului de scont si reinerii de ctre banca a unei sume denumita agio form ata din valoarea scontului adunata cu comisioanele. Ca orice operaiune de creditare, scontarea presupune depunerea unei garanii stabilit de comun acord si concretizat printr-un procent aplicat la valoarea nominala a efectelor scontate. Un efect comercial reprezint un angajam ent pe care un trgtor 1 ia in numele unui tras in favoarea unui beneficiar. De exemplu, un pltitor (trgtor), depune banii la o banca comerciala (trasul) si emite un cec (efectul comercial) ctre un furnizor (beneficiarul), urmnd ca furnizorul (beneficiarul) sa recupereze banii de la banca com erciala (trasul) la scadenta prin prezentarea cecului (efectul comercial). In cazul in care beneficiarul are nevoie de bani inainte de scadenta, el poate sconta efectul comercial respectiv la o banca comerciala, urmnd ca banca sa-l onoreze la o sum a mai mica dect cea inscrisa pe efectul com ercial, si sa recupereze la scadenta banii de la tras. sau sa resconteze efectul comercial inainte de scadenta la alta banca sau chiar la Banca Naionala.
9. Business Angels

"Business Angels" sunt oameni de afaceri care investesc bani. idei si experiena in dezvoltarea afacerilor de inceput sau a celor in cretere. Deseori, acest gen de investitii aduc finanatorului un profit mai mare dect plasamentele financiare tradiionale. Muli dintre "Business Angels" sunt antreprenori de succes care ajuta tineri ntreprinztori sa-si cladeasca o afacere. Aceti finanatori intervin intr-o afacere atunci cand niciun alt ajutor financiar - din partea familiei, a bncilor sau a fondurilor de investitii - nu sunt disponibile antreprenorului. "Business angels pot fi greu de identificat si contractat. Ei nu doresc sa fie "copleii" de planuri de afaceri. Cel mai des ntlnit sfat privind modalitatea de gsire a acestora este de a apela la consultani specializai in finanare. O alta tactica des utilizata este cea denumita din aproape in aproape", cautand investitori in jurul dumneavoastra, intreband pe alti investori deja identificai etc.

Rolul analizei SW O T in planificarea afacerii

A naliza SWOT ofer o radiografie a companiei la un moment dat. Astfel, analiza SW OT constituie cea mai im portanta tehnica manageriala utilizata pentru nelegerea poziiei strategice a unei companii/organizaii pentru ca: ofer un tablou cuprinztor ce arata valorile interne si punctele critice interne ale companiei/organizaiei (valori si puncte critice care sunt definite in raport cu obiectivele pe care trebuie sa le atinga organizaia, si anvergura lor); ajuta managementul sa identifice forele externe care influenteaza, pozitiv sau negativ, succesul companiei /organizaiei ctre atingerea obiectivului propus; ajuta managementul sa obtina Lin rspuns la ntrebarea: "Putem sa mergem pe calea aceasta pentru atingerea obiectivului organizaiei * ajuta sa se evidenieze rapid punctele forte si punctele de slbiciune ale com paniei/organizaiei; ajuta la cunoaterea si nelegerea contextului larg in care functioneaza compania/organizaia. Denumirea provine din limba engleza si este un acronim cu urm atoarea semnificaie: Strengths (puncte tari), W eaknesses (puncte slabe). Opportunities (oportuniti). Threats (ameninri). Punctele tari si punctele slabe sunt elem ente din interiorul companiei asupra carora avei un control direct, in timp ce oportunitatile si amenintarile vin din mediul exterior si va pot influenta pozitiv sau negativ, in funcie de cat de dinam ica este compania si de cat de prevazator/inspirat sunteti atunci cand luai deciziile. Acest instrument va ajuta sa construiti o im agine de ansamblu a afacerii astfel incat sa valorificai punctele tari si oportunitatile pe
d e o p a rte si p e d e a lta p a rte s a r e d u c e i s a u c h ia r sa in d e p a r ta ti p u n c te le s la b e si a m e n in ta r ile .

Prin analizarea acestor caracteristici ale afacerii veti obine o imagine cat mai clara asupra stadiului curent al companiei si veti sti care sunt etapele de parcurs pentru a asigura performanta afacerii. In plus. analiza ajuta la cunoaterea si nelegerea contextului larg in care functioneaza compania. Exemple de ntrebri la care ar trebui sa rspund A naliza SW O T: Exemple de intrebari la care ar trebui sa rspund A naliza SWOT:
S La c e s u n te m c e i m a i b u n i 0 C e a p titu d in i s p e c if ic e a r e f o ra d e m u n c a ? C e re s u r s e u n ic e d e in e m ? D e c e r e s u rs e f in a n c ia r e d is p u n e m ? C e te h n o lo g ie fo lo s im ? C a r e e s te g ra d u l d e o p tim iz a r e al p r o c e s e lo r in te rn e ? L a c e s u n te m c e i m ai s la b i? C e fel d e in s tr u ir e le lip s e s te a n g a ja ilo r n o tri? C a r e e s te n iv e lu l d e a ta a m e n t al a n g a ja ilo r n o tri? C a r e e p o z iia n o a s tr a fin a n c ia r a ? P u n c t e ta r i W P u n c te s la b e

O Oportunitati
C e s c h im b ri a le m e d iu lu i e x te rn p u te m e x p lo a ta ? La c e te h n o lo g ie n o u a a m p u te a a v e a a c c e s 0 C e p e te noi ni s -a r p u te a d e s c h id e 0 C u m s -a m o d if ic a t c o m p o r ta m e n tu l d e c o n s u m al p o te n ia lilo r c lie n i?

T - A m eninri
C e a r p u te a fa c e c o n c u r e n ta in d e tr im e n tu l n o s tru ? C e le g is la ie n o u a n e -a r p u te a lo v i in te r e s e le ? C e s c h im b ri s o c ia le a r p u te a ti o a m e n in a r e p e n tr u n o i? C u m n e v a a fe c ta c ic lic ita te a e c o n o m ic a ( a v a n t-d e c lin ) ?

D o m e n iu l

P u n c te ta r i S e r e f e r a la c a li ta t il e a fa c e rii. P u te ti in c lu d e si a v a n ta je le c o m p e titiv e C a lita te a n a lta a p r o d u s e lo r L ic e n e , b r e v e te , p r o c e s e u n ic e In o v a ii S u rs e d e fin a n a re C o n tr o lu l f in a n c ia r r ig u ro s B ra n d a w a r e n e s s P o z iio n a re e f ic ie n ta p e p ia a E x p e r ie n a si e x p e r tiz a in a fa c e r i si in L ip s a f n a n ta rii U z u ra e c h ip a m e n te lo r

P u n c t e s la b e C u p r in d c o m p o n e n te le a le m e d iu lu i in te rn c a re g e n e re a z a d e z a v a n ta je c o m p e ltio n a le

P ro d u c ie sa u d e s ig n se rv ic ii

M a rk e tin g

P r o m o v a r e re d u s a

R e s u rse u m a n e

d o m e n iile s p e c if ic e L o ia lita te O p o r tu n it a ti

F lu c tu a tie m a re L ip s a c o m p e te n te lo r n e c e s a r e

A m e n in a ri M o n o p o l d e tin u t d e f irm e d e s ta t, m o d if ic r i f r e c v e n te a le le g is la ie i R e c e s iu n e , c re te r e a c o s tu r ilo r a fa c e rii M o d if ic a r e a c o m p o r ta m e n tu lu i d e c o n s u m al c lie n ilo r , r e d u c e r e a v e n itu lu i, ra ta s c z u t a n a ta lita tii

P o litic i g u v e rn a m e n ta le E c o n o m ic

P ro g ra m e g u v e r n a m e n ta le , s u b v e n ii, f o n d u ri e u ro p e n e M e d iu e c o n o m ic f a v o r a b il C r e te r e a v e n itu r ilo r c o n s u m a to rilo r , e x is te n ta p e rs o n a lu lu i c a lific a t In o v a ii, ie f tin ire a te h n o lo g iilo r , c re te r e a a c c e s u lu i la te h n o lo g ii no i

S o c ial

T e h n o lo g ic

A c c e s u l s c z u t la n o i te h n o lo g ii, c o s tu l r id ic a i al a c e s to ra

Rolul analizei SW OT este acela de a va ajuta sa: Va consolidai punctele tari; Imbunatatiti acele aspecte care reprezint puncte slabe; Exploatati oportunitati le din mediu; Evitati amenintarile care va pot pune in pericol profitul sau afacerea. liste important sa realizai analiza SW O T pe domenii separate ale afacerii pentru a nu pierde din vedere aspecte importante si pentru a avea o abordare structurata. Cand construiti analiza SWOT. incercati sa utilizati mai multe surse de informaii: analiza de piaa, angajai, parteneri pentru a include cat mai multe puncte de vedere.

Stabilirea obiectivelor unei afaceri

Stabilirea obiectivelor este un elem ent esenial in asigurarea succesului afacerii tale. O biectivele iti ofer o direcie, te ajuta sa nu pierzi din vedere lucrurile eseniale si in acelai timp iti ofer un instrument de evaluare a succesului afacerii. Felul in care abordezi problem atica stabilirii obiectivelor spune foarte multe despre sansele tale in atingerea lor. De ce? Pentru ca majoritatea oam enilor inteleg, cel puin la nivel teoretic, importanta obiectivelor si totui, mai puin de 5 % isi scriu aceste obiective pe hrtie sau isi fac un plan de aciune pentru atingerea obiectivelor. Daca te numeri printre cei care inca nu si-au pus obiectivele pe hrtie, mai jos ai cateva idei si sfaturi care te vor ajuta.
Stabileste-ti obiective pe termen lung si pe termen scurt

Ai putea sa iti stabilesti obiective saptam anale. lunare, trimestriale, anuale sau pentru 3-5 ani. O modalitate de a-ti stabili obiectivele pe termen scurt este ca anterior sa le stabilesti pe cele pe termen lung. Ti-ai stabilit un nivel al incasarilor sau un anumit numr de clieni optim pana la o anum ita data? Daca nu iti vine nici o cifra in minte imediat, da-ti timp sa iti evaluezi scopul si obiectivele afacerii pe termen lung. O data ce le-ai stabilit pe acestea poti sa incepi sa o iei in sens invers: daca obiectivul, tau este sa obii 30.000 de Euro in primul an de funcionare, fa-ti o lista cu toate etapele care te vor ajuta sa atingi acest obiectiv.
Asigura-te ca obiectivele pe care ti le stabilesti sunt specifice, masurabile si au un term en limita clar

"Creterea vanzarilor" suna foarte bine. dar este o exprimare vaga care nu iti ofer nici o posibilitate de masurare a succesului. Pentru a putea monitoriza progresul atingerii obiectivelor, ai nevoie ca acestea sa fie specifice. Mai multe informaii despre Obiectivele S M A R T gasesti AICI.
Asigura-te ca obiectivele stabilite te ajuta sa evoluezi

Nu iti stabili obiective prea uor de atins, pentru a te proteja de un eventual esec. Rolul stabilirii obiectivelor este de a-ti oferi provocri pentru a deveni mai bun si a-ti depasi limitele, lncearca sa iti stabilesti obiectivele de asa maniera incat sa constituie provocri dar sa poata fi atinse. Riscul stabilirii unor obiective imposibil de realizat este acela ca te vor duce spre esec si implicit spre demotivare.
Asigura-te ca obiectivele stabilite su nt relevante

Obiectivele trebuie sa te ajute sa iti atingi scopul general. Evita obiectivele care nu fac dect sa iti ofere o ocupaie, dar nu au nici un impact asupra succesului general al afacerii. In acest fel. riti sa pierzi din vedere tocmai aspectele cu adevarat importante ale afacerii. Muli antreprenori ajung la un mom ent dat sa se ocupe de micro-m anagement si de aspecte administrative, pierznd din vedere dim ensiunea strategica a afacerii.
Da dovada de rabdare si de consecventa

Daca sistemul tau de stabilire a obiectivelor pare ca nu functioneaza pentru ca nu obii mai nimic din ce ti-ai propus, nu renuna! Continua sa iti stabilesti obiectivele si sa lucrezi in direcia atingerii lor si vei vedea ca o data integrat acest sistem in munca ta. rezultatele vor incepe sa vina. In plus. tu vei deveni mult mai organizat si mai focusat.
Reviziiieste-ti obiectivele in mod constant

Pastreaza obiectivele pe termen scurt afiate la vedere, undeva pe birou sau pe un perete unde sa le poti vedea in fiecare zi, astfel vei sti mereu ce anume mai ai de fcut. Evalueaza-ti obiectivele anuale macar o data pe luna pentru a vedea daca te indrepti in direcia buna. Daca prioritatile afacerii se schimba, nu ezita sa iti modifici obiectivele: flexibilitatea este o caracteristica eseniala a unui antreprenor.

Ce sunt obiectivele SM ART

S M A R T este un acronim al caracteristicilor considerate eseniale in formularea obiectivelor si anume: specifice, masurabile. accesibile, relevante si ncadrate in timp. Utilizarea obiectivelor S M A R T in scrierea planului de afaceri are rolul de a va ajuta sa pastrati planul de afaceri cat mai scurt, clar si focusat pe obiectivele generale ale afacerii. In acelai timp, realizate corect, acestea au rolul de a oferi repere constante in evaluarea rezultatelor obtinute pe parcurs. Ce inseamna fiecare dintre ele si cum va ajuta in creionarea planului de afaceri: Specific - furnizeaza informaii despre caracteristicile specifice unui anum it obiectiv . Obiectivul indica exact ceea ce se dorete

sa se obtina si nu lasa loc de interpretri. Pentru a verifica daca un obiectiv este sau nu Specific, utilizati ntrebri precum: - Cine este implicat? - Ce anume dorim sa obinem? - Cand trebuie fcut? - Unde este realizat? - Care sunt cerinele si limitrile? - De ce este nevoie sa facem asta? Nu este obligatoriu ca un obiectiv sa rspund la toate ntrebrile de mai sus in acelai timp. De exemplu, faptul ca va propunei sa va cresteti cifra de afaceri este un obiectiv cat se poate de ambiguu, pentru ca nu da posibilitatea unei forme de evaluare. Pentru a fi specific, obiectivul ar trebui sa sune cam asa: "Creterea cu 10 % a cifrei de afaceri pe piaa laului intr-un term en de 6 luni . M asurabil - prezint aspecte cantitative si calitative ale unui obiectiv care pot fi masurate cu unitatile de masura cunoscute. Un obiectiv care nu are o modalitate de m asurare este ca un meci de fotbal in care nimeni nu tine scorul: toata lumea alearga dar nimeni nu stie cine a castigat. Cifrele sunt o parte eseniala din afacere, iar atasand cifre concrete obiectivelor avei posibilitatea monitorizai progresului atingerii lor. Pentru a verifica daca un obiectiv este sau nu M asurabil. utilizati ntrebri precum: Cat de mult(a)? Cat de multi(e)? Cand voi sti ca a fost ndeplinit? De exemplu "Realizarea unor sesiuni de instruire pentru agenii de vanzari" este un obiectiv general care nu ofer posibilitatea de evaluare, in timp ce "R ealizarea unor sesiuni de instruire privind M anagementul tim pului. M anagementul stresului si Vanzari eficiente pentru 60 de ageni de vazari este un obiectiv care va permite monitorizarea perm anenta a progresului fcut.

-/O -

Accesibil - nseamna ca un obiectiv poate fi intr-adevar atins cu capacitatea si resursele disponibile. De multe ori. mai ales in cazul micilor afaceri, ntreprinztorii se lasa cuprini de entuziasm si isi propun obiective nerealizabile, tie din raiuni de cost, de timp sau de capacitate manageriala. Riscul stabilirii unor astfel de obiective, dincolo de impactul negativ asupra unui potential investitor, este acela de a dem otiva ntreaga echipa implicata in afacere. Un obiectiv prin care va propunei sa publicai trei crti noi pe saptamana va pune o presiune extrem de mare pe echipa editoriala si va duce la dem otivarea acestora atunci cand obiectivul nu va fi atins. O carte noua la doua saptamani s-ar putea sa se dovedeasca mai accesibil pentru resursele umane si de timp ale unei edituri la un moment dat. R elevant - inseamna ca realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de afacere. Realizarea unui obiectiv trebuie sa contribuie in mod esenial la atingerea unui obiectiv mai mare. mai general. Relevanta obiectivului se evalueaza in raport cu acest obiectiv mai general. In acest sens, el trebuie sa vizeze un anum it impact. Daca va propunei sa participai la 3 trguri internaionale de mobila in decurs de un an, dar nu avei resursele si capacitatea de a exporta mobila, s-ar putea sa se dovedeasca un obiectiv nerelevant si costisitor. In contextul dat, un obiectiv relevant ar viza participarea la doua trguri de m obila naionale pe an. n c a d ra t in T im p - face referire la un anum it interval de timp, bine precizat, privind stadiul atingerii obiectivului. Indiferent ca va propunei sa va cresteti afacerea cu 25% sau sa adaugati in portofoliu inca 5 clieni, este imperativ necesar sa va stabiIiti un interval de timp. Pentru a verifica daca un obiectiv este sau nu ncadrat n Timp. utilizati intrebari precum: - Cand? - Pana cand? Un exemplu de obiectiv ncadrat in timp este: ''R ealizarea unei sesiuni de instruire pentru membrii departamentului de Marketing in perioada 10-14 iunie 2012 "

Planificarea afacerii pentru 2013

Finalul de an este un moment bun pentru evaluare si planificare atat la nivel personal cat si la nivelul ntregii afaceri. Este momentul in care tragi linia si vezi ce ai realizat in anul care tocmai se termina, ce obiective ai atins si ce tinte ai ratat, dar mai ales este momentul in care iti faci un plan pentru anul care urmeaza. Este important sa faci aceasta evaluare si sa iti pui pe hrtie obiectivele si planurile pentru anul urmtor. Acestea vor fi ca o harta pentru desfasurarea afacerii tale pe parcursul urmtoarelor 12 luni. Asa ca. acum este momentul perfect sa va acordai un pic de timp pentru a va gndi la afacerea voastra si sa va facei un plan pentru anul urmtor!
1. Retrospectiva anului trecut

Ce obiective ai avut pentru 2012? Ce obiective ai atins in 2012? Ce obiective nu ai atins in 2012? Care au fost acele lucruri care au funcionai foarte bine anul trecut? * Ce nu a funcional? Care produs sau serviciu a general cel mai mare profit? Care produs sau serviciu a generat cel mai mic profit? Exista anumite aspecte pe care ti-ai fi dorit sa la faci altfel? In funcie de specificul afacerii tale pot aparea multe alte intrebari. Acesta retrospectiva este importanta pentru ca te ajuta sa intelegi ce a functionat in afacerea ta si ce nu, in anul care a trecut. In funcie de rezultatele acestei evaluari vei vedea daca sunt lucruri pe care trebuie sa le continui si in 2013 sau daca trebuie sa mai faci anumite schimbri. 2.
Planificare pentru 2013

Care sunt principalele obiective pentru 2013? Intenionezi sa iti creti vanzarile sau vrei sa le menii la acelai nivel? Intenionezi sa te extinzi? Vrei sa testezi alte strategii? Care anume? Intenionezi sa faci rebranding? Vrei sa iti schimbi strategia de marketing? Vrei sa lansezi produse/servicii noi? Lista de intrebari pe care poti sa ti le adresezi este practic infinita, dar este important sa iti clarifici scopurile si obiectivele pentru anul urm tor si sa iti defineti direciile de dezvoltare. La fel ca in cazul obiectivelor personale este esenial sa le scrii si sa le pstrezi undeva la vedere pentru ca altfel riti sa uiti ce anume ti-ai propus sa realizezi. Chiar daca pe parcursul unui an se pot schimba multe (si este si normal sa lie asa), rolul acestui demers este acela de a-ti oferi un instrument util m enit sa te motiveze si sa te ajute sa-ti dezvoli afacerea in 2013. Este important sa stii unde vrei sa ajungi pentru a-ti stabili cea mai buna cale de a ajunge acolo.
M u lt succes!

Model plan de afaceri pentru infiintarea unei ferme de gini ouatoare

C U P R IN S U L P L A N U L U I D E A F A C E R I 1. S in te z a p la n u lu i d e a f a c e r i ................. p g . 2 -3

2.
3. 4. 5. 6. 7. 8

D a te le d e id e n tific a r e a le f i r m e i ..... pg. 3 D e s c r ie r e a a t a c e r i i ................................... pg. 3-4 D e fin ire a p i e e i ..........................................p g . 5 -7 P la n u l d e m a r c h e t i n g ..............................p g . 7 -8 P ro d u s e le i s e r v i c i i l e ..............................p g . 9 O r g a n iz a re a firm e i i m a n a g e m e n tu l a c e s te ia .... p g . 9 -1 4 S itu a ia e c o n o m ic o -f in a n c ia r a f i r m e i ..... p g . 15

Sinteza planului dc afaceri

Societatea Eggs SRL si-a inceput activitatea In anul 2009 cu un capital social de 200 RON. Tipul activitatii principale este creterea psrilor. Capitalul social este impartit in 2 parti sociale cu valoarea de 100 ROM fiecare si este reprezentat de aport in num erar si in natura (terenul pentru constructia fermei). A facerea este considerata o oportunitate pe piaa locala, prin caracterul specializat. Fiind o ferm a de cretere a ginilor pentru oua, isi va concentra activitatea pentru optim izarea produciei si pentru a valorifica un potential calitativ ridicat. Din statisticile existente, o gaina crescut in condiiile gospodriilor taranesti produce pe an circa 120 oua, exclusiv in timpul verii, dar consum a pe zi 120 g grunte, sau pe an 43,8 kg. rezultnd cca. 365 g furaje pe ou, fata de 280 - 300 oua pe an in sistemul intensiv de cretere, cu un consum de 140 -1 50 g pe ou. In concluzie, oportunitatea afacerii consta in faptul ca o gaina crescut in sistem intensiv (ferma) produce de 2.3 - 2.5 ori mai multe oua pe an. cu un consum de furaje pe ou de 2,4 - 2,6 ori mai mic. Datorita pietii insuficient controlate in Romania. pe piaa exista trei categorii de oua (oua de complex, oua taranesti si oua de import). Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde oua (11.9 milioane x 250 oua). In prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest numr de oua sa scada in perioada urmatoare. C onducerea fermei este asigurata de cei doi asociai fondatori, cu rol activ in societate, ocupnd posturile de Director de Producie si Director Comercial. Cei doi form eaza o echipa atat prin calitatile comune (capacitati organizatorice, abilitati de lider, spirit practic), cat si prin aptitudinile com plem entare pe care le poseda: Pentru dezvoltarea activitatii, Eggs SRL si-a propus valorificarea terenului (1 ha) aportat de cei 2 asociai, prin construirea a 4 hale pentru creterea ginilor, a unui depozit si a unui sediu pentru birouri. Acest proiect necesita o sum a iniiala de 1.300.000 EUR. detaliata in cadrul planului financiar. Pentru obinerea acestei sume se are in vedere contributia financiara a unui investitor, implicat pasiv in desfasurarea activitatii firmei. De asemenea, se estim eaza o cretere a veniturilor (incepand cu al doilea an de funcionare) cu 25% anual. Investitorii interesati sa finaneze afacerea de fata urmeaza sa beneficieze de 30% cota parte din noul capital social in urma investiiei. Posibilitile de prsire a afacerii disponibile pentru un potential investitor vor fi stabilite de comun acord in momentul investirii fondurilor.
Descrierea afacerii

SC Egss SRL va avea ca obiect de activitate creterea psrilor (pentru carne), CAEN A0147. Ferma urm eaza sa isi desfasoare activitatea pe terenul de 1 ha detinut de cei doi fondatori, in zona Farau. M isiunea companiei este aceea de a valorifica potentialul produciei locale de oua, pentru a oferi consum atorilor produse cu valoare superioara . De asemenea, valorile care stau la baza afacerii sunt calitatea si depasirea asteptarilor clienilor. Obiectiv g e n e ra ! : Asigurarea produciei de oua in 3 Zone cheie ale judeului Alba. Obiective calitative: - dezvoltarea unei imagini favorabile pe piaa distribuitorilor zonali de oua; - poziionarea in mintea potenialilor clieni (interm ediari) ca ferma de la care se poate obine cel mai simplu oua de gaina sanatoase; - crearea unor relaii cu furnizorii si distribuitorii bazate pe ncredere si profesionalism; - consolidarea imaginii pe piaa prin promoii si campanii de fidelizare; - creterea gradului de loialitate al clienilor (interm ediari) fata de produsele oferite; - specializarea exclusiv pe avicultura ecologica; Obiective cantitative: - dezvoltarea unui portofoliu de minim 20 clieni (distribuitori);

- atingerea unei cifre de afaceri de cel puin 700.000 euro; - atingerea unei cifre de afaceri de 875.000 euro; - creterea profltabi1itati i produciei de oua cu 20%; - extinderea portofoliului de clieni (interm ediari) cu 30%; - reinvestitia a 80% din profitul obtinut in actualizarea tehnologiilor; Realizarea obiectivelor propuse se va baza pe un sistem bine organizat al produciei si o strategie de distributie flexibila si avantajoasa reciproc. De asem enea, unul din mijloacele de obinere a succesului pe piaa se intentioneaza a fi o importanta investitie in mijloacele de prom ovare in rndul intermediarilor.
Definirea pieei

Fundamentarea aciunilor firmei pornete de la urm atoarele premise si anume: firma va fi orientata in perm anenta catre clieni si catre piaa. ntreaga activitate si ntreg personalul vor fi canalizate in direcia satisfacerii cererii clienilor intermediari si finali.
Descrierea pieei

Pe piaa din Romana predom ina influenta negativa a produciei taranesti de oua. Cele 5,5 miliarde de oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie - septembrie), iar mpreuna cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial in aceiai perioada asigura populaiei tarii cca. 1 miliard de oua pe luna, adica aproape 40 oua lunar pe locuitor. In celelalte cinci luni ale anului, exista pe piaa interna aproape numai oule produse de sectorul industrial (cca. 0.5 miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna. sau doar 4,5 oua pe locuitor. A ceasta neasigurare a pietii determina creterea excesiva a preului oualor in timpul anotimpului rece, ca si masive importuri de oua. care destabilizeaza piaa interna, ce nu mai poate fi controlata cu cantitatea foarte mica de oua autohtone. In Romania sunt produse in prezent numai 1,2 miliarde oua in condiii industriale, care sa poata fi comercializate conform HG 415/2004, adica sa fie sortate, marcate, ambalate, pastrate la tem peratura de maximum 14C si comercializate corespunztor. Cele cca. 5,5 miliarde oua produse in micile gospodarii taranesti nu pot fi com ercializate in conform itate cu HG 415/2004, neindeplinind nici una din condiiile prevzute de reglementrile UE. De aceea, dupa ce o parte dintre aceste oua sunt utilizate pentru clocire si scoatere de pui de o zi. restul se autoconsum a sau se ofer ocazional la rudele si cunostintele din mediul urban al productorilor agricoli. Odata cu nfiinarea exploataii lor agricole, sunt ncurajate microferme. iar exploatatiile agricole vor nlocui treptat producia de oua a micilor productori agricoli, al cror numr si activitate vor scadea treptat in perioada urmatoare. Micii productori agricoli vor continua sa-si produc oule pentru autoconsum. iar populaia urbana - in numr de 11,9 milioane in prezent, dar care va creste treptat - se va aproviziona numai de la productorii industriali actuali, la care se vor adauga productorii cu exploatatii agricole (avicole). Dar productorii avicoli actuali risca sa-si reduc producia la jumatate in urmtorii ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale in care se cresc ouatoarele. adica sa ajunga la cca. 600 milioane de oua. care n-ar asigura dect cca. 50 oua pe locuitor urban, fata de 250 oua cat sunt necesare pentru o hranire raionala. Se estim eaza ca se vor nfiina cateva complexe avicole de ouatoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE. in unele din complexele avicole actuale, insa aceste creteri de capacitate vor fi nesemnificative intr-o perioada in care avicultura industriala poate sa ofere doar 20 % din producia de oua necesara populaiei, nfiinarea de exploatatii avicole nu este numai in interesul noilor productori avicoli din Romania, ci - mai ales - este de interes naional.
Segm entul tinta

Mai jos sunt detaliate informaii cu privire la clienii vizai, caracteristicile lor comune, precum si modul in care privesc acetia principalul beneficiu al ofertei de oua de gaina: - distribuitori, persoane juridice; - centre comerciale, supermarketuri; - deschisi la introducerea de noi produse consum atorului final; - interesati de construirea/ consolidarea unor valori precum calitatea; Pe termen lung, se urmrete meninerea si fidelizarea acestor clieni si in acelai timp atragerea de noi firme interesate de oule proaspete de gaina. superioare calitativ, lucru care va implica si un consum mai mare de resurse umane, financiare si materiale. De asemenea, se va urmri patrunderea pe piaa m arilor centre comerciale de tip hipermarket.
C oncurenta

Concurenta este una puternica la nivel de industrie si se rem arca urmatoarele categorii de concureni direci: - principalele companii cu distributie la nivel naional (Toneli Group, Agricola Bacau. Agrisol); - fermele de ouatoare care folosesc tehnologia de cretere a psrilor in baterii. Concurenta indirecta este reprezentata de: - ferme de alte tipuri de oua (prepelia); - productorii individuali de oua de gaina (gospodriile); Surse de concurenta viitoare Fermele avicole ecologice sunt considerate principale surse de concurenta viitoare, deoarece pe termen lung, populaia Romniei va acorda o mai mare atentie produselor bio certificate. In prezent, industria alimentaiei bio este foarte slab reprezentata in tara noastra. dar pe termen lung are perspective multiple de dezvoltare, datorita tendintelor globale. In acest sens. Egs SRL urmrete deschiderea unei linii de producie bio in urmtorii ani.

Bariere de intrare pe piaa Principala bariera de intare pe piaa este lipsa notorietatii fermei si poziia puternica ocupata de marii juctori pe piaa de oua de gaina. Alta bariera se considera lipsa flexibilitii unor furnizori, ceea ce ar ingreuna procesul de producie. D e asemenea, si flexibilitatea si gradul de deschidere al distribuitorilor poate reprezenta o bariera pe piaa abordata, motiv pentru care ne-am orientat spre un canal cat mai scurt de distributie rentabil in situatia actuala. Pe viitor se intentioneaza crearea propriului lant de distributie.
Planul de m arketing

Pentru primul an de activitate ne propunem urmatoarele obiective: Calitative: - castigarea unui renum e zonal; - crearea unei imagini profesioniste in rndul distribuitorilor; Cantitative: - atingerea targetului de vanzari propus: 7.300.000 oua/ an: - dezvoltarea unei reele de minim 20 distribuitori. Strategia de vanzari si distributie Strategia de vanzari este conceputa pentru a pune bazele unui portofoliu de clieni la intrarea firmei pe piaa. Activitatea de vanzari va fi desfasurata de cei 2 ageni de vanzari din cadrul Departamentului Comercial si va urmri o traiectorie orientata spre rezultat. Tehnica de vanzare ce urm eaza a fi im plem entata se va concretiza prin contactarea telefonica a reprezentanilor com paniilor din baza de date, cu scopul de a stabili intalniri pentru a prezenta oferta de produse disponibila din partea Eggs SRL. Pana Ia ncheierea unui contract se estim eaza un numr de minim 2 intalniri intre reprezentanii de vanzari si clieni, pentru clarificarea detaliilor legate de distributie. Promovarea si relaiile publice Ferma va beneficia atat de un logo. cat si de un slogan, pentru a fi mai uor recunoscuta in rndul clienilor: Ca mijloc de prom ovare se va alege mediul de comunicare online (site, newsletter), precum si materialele promotionale. Site-ul va fi unul de prezentare al companiei si al beneficiilor oferite colaboratorilor, iar newsletterul se dorete a fi unul informativ cu tenta interactiva, construit pe principiul utilitatii pentru clieni (interm ediari). Se va pune mai puin accent pe descrierea firmei si se vor redacta articole si tiri cu continut de specialitate, de interes pentru distribuitori. De asem enea, in cazul ofertelor speciale, acestea vor fi prezentate in acest newsletter. Mapa de prezentare a fermei pentru intermediari va conine pe langa prezentarea firmei si avantajele unei colaborari, idei de promovare in rndul consumatorului final, puse la dispoziie in mod gratuit. Astfel se urm rete ca distribuitorii sa fie interesati sa faca eforturi minime pentru a-si vinde marfa, obinnd un beneficiu din partea fermei, pe langa produsele de baza. Soluiile depromovare puse la dispoziie sunt reprezentate de: - brouri cu retete din carne de pui, sfaturi de compatibilitate intre alimente si buturi; - brouri informative legate de alim entatia sanatoasa; - materiale prom otionale de tipul: tacamuri sau farfurii branduite; Mijloacele de promovare vor fi suplinite de activitatea de vanzari desfasurata in cadrul Departamentului Comercial.
Produsele si serviciile

Capacitatea fermei va fi de 32.000 de gini ouatoare. ngrijite corespunztor pentru o producie optima. Oule proaspete vor fi ambalate si etichetate "in-house" pentru o raionalizare a costurilor si vor fi distribuite pe baza de contract centrelor comerciale din zona. Utilitatea ofertei si interesul pieei Oportunitatea acestei afaceri consta mai ales in comparaia din punct de vedere calitativ si al costurilor cu producerea oualor in gospodriile rneti. Astfel, exista un tot mai crescut interes pe piaa pentru obinerea oualelor pe cale intensiva, deoarece prin producia tradiionala in Romania are urm atoarele dezavantaje: se cresc rase locale de pasari. cu potential genetic si productiv foarte sczut; creterea se realizeaza in adaposturi (cotete) necorespunzatoare. sau chiar in aer liber, sistem total contraindicat la pasari, care au un metabolism foarte ridicat si nu-si exprim a nici potentialul productiv cu care sunt inzestrate. datorita frigului excesiv din timpul iernii si caidurilor toride din cursul verii; hranirea psrilor este deficitara, constituita exclusiv din cereale, neasigurand necesarul nutritiv energo-proteic. pentru realizarea de curbe economice de ouat. O gaina crescut in sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe oua pe an. cu un consum de furaje pe ou de 2,-1-2.6 ori mai mic. Organizarea firm e i si mangementul acesteia Descrierea echipei manageriale ntreprinztorii ntreprinztorii afacerii dein atat parti egale din capitalul social, cat sunt si persoane implicate in activitatea firm ei, in procesul efectiv de conducere. A cetia vor ocupa posturile de Director de Producie si Director Comercial. Directorii Fiind o afacere in faza de lansare. ntreprinztorii se vor implica activ si in partea de manageriat, m preuna cu ceilali directori care vor fi alei pentru a conduce departam entele mentionate mai sus. Corpul consilierilor Consilierii vor fi reprezentat! de cate un reprezentant din fiecare sub-departam ent. Deciziile in acest sens vor fi luate de departamentului responsabil, dupa o consultare prealabila cu toti reprezentanii departamentelor.

C onsultantii-cheie Deoarece ferma este in perioada de lansare pe piaa si nu are un portofoliu de clieni (experiena) pana in prezent, se va apela la consultanti-cheie din domeniul economiei agroalim entare. pentru o nfruntare mai sigura a concurentei din dom eniu si pentru o intampinare mai eficienta a cererii pielei. De asem enea, se va ncheia un contract de prestri servicii cu un contabil. Colaboratori Se va urmri colaborarea sezoniera cu: - 2 medici veterinari; - companie de transport; - furnizor de materiale promotionale: Proprietarii afacerii Investitorii interesat! sa finaneze o parte din afacerea descrisa urmeaza sa beneficieze de 30% cota parte din noul capital social in urma investitiei. Managementul resurselor umane va fi gestionat de ambii fondatori, pentru fiecare departam ent in parte. Oam enii reprezint resursa de baza a firmei si prin urmare se va investi in pregatirea angajailor inainte de a-si incepe activitatea, in scopul unor rezultate cat mai competitive. Periodic se vor organiza traininguri pentru motivarea si actualizarea cunotinelor angajailor. De asemenea, se va initia o implicare a angajailor in crearea unei culturi proprii fermei, fapt ce va avea consecine pozitive pe termen lung si se va reflecta si in activitatea pentru clieni. In acest sens. vor fi serbate zile de natere, de nume, srbtori oficiale, sarbatorirea succesului unor campanii, com petitia angajatul lunii si alte coinpetitii interne pentru m otivarea angajailor, toate acestea avand scopul sa creeze o echipa. Tehnologia utilizata Se are in vedere construirea si punerea in funciune a 4 hale cu o suprafaa totala de 4000 mp, cu cretere pe aternut permanent. Se va opta pentru construirea unei hale inchise, fara ferestre, prevzut cu un sistem de ventilatie care sa asigure un microclimat corespunztor atat in timpul verii, cat si al iernii. In plus. hala inchisa permite un program de lumina conform tehnologiei de cretere si asigura o foarte buna bioseeuritate, datorita limitrii contaminrii psrilor cu germ eni patogeni, in comparaie cu creterea in aer liber sau chiar in hale prevzute cu ferestre. Se va lua in considerare si constructiv unui depozit, complementar activitatii de producie, care sa cuprind: depozite de furaje, materiale, instalatia de producere a necesarului de furaje. Utilaje Utilajele din hala sunt calculate in aSa fel, incat sa se asigure un hrnitor tranconic la 40-50 de gini si o adapatoare circulara la 100 de gini. Inaltimea utilajului se va menine, in funcie de dezvoltatea ginilor, la nivelul spatelui acestora, in asa fel incat psrile sa poate circula pe sub utilaje fara sa sufere traumtatisme si sa-si deprecieze carcasa, precum si pentru a se preintampina risipa de furaje. Conditii interne de mediu a) Temperatura Temperatura deasupra nivelului solului: 35 grade C in primele 3 zile. dupa care se reduce cu un grad pana in ziua 12, dupa care se menine aprx. constanta. b) Umiditatea Umiditatea trebuie sa fi mai sczut in prim a perioada de dezvoltare si mai mare in a doua perioada de cretere. V or fi evitate atat umiditati prea mari, cat si umiditati prea sczute (sub 60% in prim ele saptamani si peste 60% in ultimele saptamani). c) Curenii de aer La temperaturile situate in zona confortului termic, curenii de aer nu irifluenteaza negative sanatatea puilor. Se va aciona cu precauie in cazul tem peraturilor mai sczute. d) Factorii chimici ai microclimatului Concentraia amoniacului nu va sa depasi 0.02 %. Hidrogenul sulfurat va fi admis in de 0,01 %, iar bioxidul de carbon in concentraie de 0,5-0,6 %. e) Iluminatul Indicele de lum ina pentru halele fara ferestre ce urmeaza a fi construite (ilum inarea se face numai cu ajutorul luminii artificiale), reprezint intensitatea luminii raportata la unitatea de suprafaa. Meninerea luminii aprinse toata noaptea se va evita, nefiind economica si nici urmata de o sporire a produciei; aceasta pentru ca psrile au nevoie de odihna, de care nu se pot bucura atunci cand lumina este aprinsa tot timpul. Iluminarea brusca consta in expunerea psrilor la o lumina de mare intensitate, pe perioade foarte scurte, prin utilizatea unor lmpi de 1000-1500W . care se aprind de 3-4 ori pe noapte, timp de 20-30 secunde. f) Ventilatia Ventilatia condiioneaz in m asura hotaratoare posibilitatea creterii psrilor in spatii inchise. Fiind vorba de adaposturi fara ferestre si cu o latim e de peste 10m. ventilatia fermei va fi realizata prin intermediul electroventilatoarelor. Vor fi acceptate urm atoarele limite in ceea ce privete viteza de circulaie a aerului in interiorul halelor: -la nivelul psrilor 0,2-0.3m/sec; -la nivelul orificiilor de adm isie si evacuare. 1m/sec cel mult. Necesarul de aer al psrilor este in stransa legtur cu varsta (deci cu greutatea corporala). Temperatura, ventilatia si lumina trebuie controlate de termostate si ceasuri programatoare.

g) Concentatia amoniacului: maxim 0.2 la mie.

Plan ile producie

Deoarece tipul de cretere in baterii este mai costisitor si mai dificil in exploatare, se va opta pentru creterea la sol, pe aternut permanent, caz in care fiecare hala se populeaza cu 8000 puicue de 16 saptamani, care sunt mentinute in producie pana la varsta de 77 - 80 saptamani, dupa care se sacrifica si se nlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000 puicue. Fiind vorba de 4 hale. se au in vedere creterea a 32.000 de capete. Ferma realizeaza 4 feluri de producie, din care unul se autoconsuma iar alte trei se livreaza ca producie marfa. Produse care se autoconsuma: nutreturile combinate: se realizeaza 1.168 tone nutreturi combinate intr-un micro-FNC. cantitatea medie zilnica produsa in cele 5 zile lucratoare ale saptamanii fiind de 4.8 tone si maximum 4.16 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore acest micro-FNC. pentru macinarea. dozarea, malaxarea si depozitarea furajului com binat rezultat. Lucerna masa verde va fi cumprat (24.000 kg pe timpul verii) si se va administra, sub forma de m nunchiuri, zilnic, mici cantitati de lucerna (5 -10 g pe gaina si zi), atat pentru com pletarea necesarului vitaminic si proteic, cat si pentru a da o preocupare psrilor. Din exploatare rezulta si 30.000 de gini reforma, din cele 32.000 introduse la cretere (pierderi 2.000 capete - 6 % ). La o greutate medie de 2.2 kg/gaina. rezulta 66.000 kg pasari vii. Cu precizarea ca ciclul de producie este de 64 saptamani (4 saptamani ca puicua. 57 saptamani ca ouatoare si 3 saptamani vid sanitar) si doar la acest interval rezulta o serie de gini reformate. In medie, pentru un an se obin: 52/64 = 81,2 %. 66.000 x 80 % = 52.800 kg pasari vii in m edie pe an. Tot dupa o perioada de 65 saptamani rezulta din exploatare un foarte valoros ingrasamant natural. Cantitatea de gunoi de pasare, pe ciclu de producie, este de 1,5 ori fata de furajul consum at, adica cca. 200 kg gunoi de pasare, sau de cca. 1.520 tone pe un ciclu de producie. Acest gunoi poate fertiliza anual 152 ha teren arabil, administrnd cate 10 tone pe ha. adica: Un ciclu normal, cu reforma ginilor la varsta de saptamani. are lungimea de 61 saptamani, - 4 saptamani acomodare (varsta 16-20 saptamani) - 57 saptamani producia de oua (varsta 20-77 saptamani) Perioada de 64 saptamani a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei in proporie de 81,25 % pe an. adica: 52 saptam ani/64 saptamani = 81.25 % Pe de alta parte, efectivul mediu pe perioada este de 97 % fata de cel iniial (100 % la populare. 94 % la reforma), ceea ce conduce ctre urmtorul efectiv mediu anual, la care se calculeaza producia de oua: 81,25 % x 97 % = 78.8 % In cazul popularii unei cu 8.000 puicue de 16 saptamani. efectivul mediu anual per hala va fi: 8000 x 78,8 % = 6.304 capete, iar pe toate cele 4 hale: 25.216 capete La o producie m edie de 289,5 oua pe gaina (78,3 %). rezulta o producie anuala totala de 7.300.000 oua. Investitia va necesita un teren total de aprx. 1ha. alocai astfel: - 4 hale x lOOOmp; - Cldire de birouri: 1600mp; - Depozit: QOOmp; - Spaiu exterior pentru silozuri, zona logistica si dezvoltri ulterioare: 3.500mp. Acest teren este detinut de fondatorii afacerii. Furnizorii sunt decisivi in desfasurarea activitatii, iar contractele cu acetia este necesar sa fie avantajoase in condiiile intrrii pe piaa a fermei. Necesitatile de depozitare vor fi asigurate de 2 silozuri - in cazul furajelor si de un depozit pentru echipam ente tehnologice. Pentru oule produse nu este nevoie de un spaiu de depozitare, deoarece aceasta va 1 transportata ctre distribuitorii corttractati 1 imediat dupa ambalare. Stocurile de furaje, precum si producia efectiva a fermei se va controla prin rapoarte zilnice si evidente in baza de date. Pentru a descarca materialul integral accesai linkul de mai jos:

Model plan de afaceri pentru firm a de produse de panificaie

Sinteza planului de afaceri

S.C. xxxxxxx S.R.L., cu un capital subscris de 200 RON a fost infiintata in 2009 si este nm atriculata in Registrul Comerului cu numrul xxxxxxx. Firma are sediul in Ocna-M ures, strada Mihai Eminescu si este proprietatea a 2 asociai, fiecare deinnd 50% din prile sociale. Firma are ca obiect principal de activitatea obinerea de produse de panificaie si vanzarea acestora prin intermediul magazinelor proprii. In primul an de funcionare, brutaria a avut urm atoarele rezultate financiare: o cifra de afaceri medie de 6.000 lei lunar, o rata a profitului brut lunar de 15%. rata lichiditatii este foarte buna. Firma a contractat un credit comercial pe term en scurt care a fost integral rambursat in anul 2011. iar in prezent nu arc nici un credit in derulare. Pentru a reinvesti profitul acumulat in aceti 3 ani de activitate, intentionam sa dezvoltam activitatea firmei in domeniul obinerii de produse de panificaie. Ne propunem - in prima etapa - sa obinem un contract care sa presupun aprovizionarea cu pine si alte produse de panificaie a oraelor Aiud si Alba-lulia. Intentionam sa extindem activitatea productiva in domeniul realizarii produselor de patiserie. Consideram ca aceasta afacere are reale sanse de reuita deoarece exista o cerere in cretere pentru produsele pe care le vom oferi, poziia geografica asigura o baza larga de aprovizionare cu materii prime si exista posibilitati de desfacere ridicate datorita reelei relativ limitate de asem enea produse in zona.
Descrierea afacerii

Ne propunem ca dupa obinerea contractului: Sa mrim producia de pine pentru a satisface necesarul dorit Sa ne cream o clientela stabila Sa atingem un grad de utilizare a capacitatii de producie de 75% Sa realizam o cifra de afaceri lunara de circa 10.000 lei si un profit brut de 3.500 lei ncepnd din al doilea an al realizarii contractului ne propunem:

Sa lrgim volumul activitatii ajungand la un grad de utilizare a capacitatii de producie de 95% Sa atingem o cifra de afaceri de circa 14.000 lei si un profit brut de 4.500 lei pe luna. In a doua etapa a proiectului, incepand cu al treilea an, ne propunem extinderea afacerii, prin nfiinarea unei patiserii. Aceasta etapa urm eaza a fi analizata in funcie de volumul acum ulrilor realizate in prim a etapa.
Definirea pielei

Clientela pe care o vizam se mparte in 2 categorii: A. vechii clieni ai brutriei existente, datorita poziiei strategice a brutriei si a calitatii ridicate a produselor precum si atragerea de noi clieni; B. turitii si alte persoane care devin clienii patiseriei; Patiseria va realizea venituri din vanzari in valoare de circa 500 lei/zi. Brutaria obine venituri in valoare de 1,500lei/zi din vanzarea produselor de panificaie. B rutaria functioneaza pe tot parcursul anului.
Produsele si serviciile

Produsul principal care va fi oferit este painea. Un alt produs ce poate fi oferit este painea integrala. Ca produse secundare vor fi obtinute produsele de patiserie. Preturile practicate in prezent pentru aceste produse sunt urm atoarele : - pine a lb a ..................................... 2 lei/buc - c h ifle ............................................. 1 lei/buc - pine in teg rala............................ 4 lei/buc - fran zela........................................ 3 lei/buc - pine taran easca..........................6 lei/buc - plcint cu b ra n z a .......................3 lei/buc - stru d e l............................................3 lei/buc - c o zo n ac..........................................20 lei/buc - co rn u lete ....................................... 30 lei/kg - c o v rig i............................................ 1.5 lei/buc - p a te u ri............................................30 lei/kg - sa le u ri............................................ 35 lei/kg. Important pentru ca produsele noastre sa aiba vanzare sigura este ca acestea sa aiba proprietari bune de panificaie, faina folosita sa aiba un procent redus de cenua (sa fie alba) si sa fie pastrata in condiii corespunztoare de umiditate. ntruct painea reprezint un produs de baza in alimentatie, este de presupus ca in viitor consumul nu va scadea. dimpotriv, va creste, pe masura creterii populaiei si diversificrii produciei de panificaie. Serviciile prestate vor consta in producerea si livrarea produselor solicitate de client in cantitatea si calitatea dorita de acesta. Deoarece desfacerea produselor va fi asigurata in special turitilor din tabara, nu consideram necesara o campanie de promovare

larga. In ceea ce privete am plasam entul patiseriei, consideram ca aceasta are un vad destul de bun si este destul de cunoscuta, deci nu este necesara o reclam a suplim entara. Consideram ca cca mai buna Forma reclam a va fi asigurarea unei calitati superioare a produselor comercializate si m eninerea promptitudinii in prestarea serviciilor de livrare. Ciclul de producie consta in urm atoarele etape : achiziionare faina alba; achiziionare faina de secara; achiziionare drojdie; preparare aluat; coacere pine; ambalare in pungi pine de secara; * ambalare in lazi de plastic a restului de produse; livrare. Stocul de faina necesar pentru asigurarea ritmicitatii produciei va trebui sa acopere capacitatea de producie pentru 10 zile este de 40 t faina. Livrarea se face de ctre firma noastra. cu ajutorul a 2 autoturisme. Utilajul necesar efecturii pinii este constituit din : - malaxor; - cuptor; - banda rulanta; - masa; - cantar.
Organizarea firmei si m a n a g e m en tu l acesteia

Conducerea Firma va fi condusa de cei 2 asociai si de un administrator. Asociaii vor coordona ntreaga activitate, vor angaja si vor controla personalul, se vor ocupa direct de problemele de producie, precum si de contractare pentru aprovizionare si desfacere. Administratorul va tine evidentele contabile si va supraveghea activitatea de achiziie si desfacere. Pentru aceasta funcie a fost angajata o persoana care are calificare de contabil si experiena in domeniu. Personalul Personalul angajat este constituit din 4 brutari, 2 vanzatori, 2 oferi. I contabil. Personalul va fi selectat, instruit si testat la locul de munca. Cu fiecare va fi ncheiat un contract de munca separat. Pentru a descarca materialul integral accesai linkul de mai jos: