UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA 4 ani SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL

L DE LICENA SESIUNEA DE VARA, 2009 1. Valgusul este: 2. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima: 3. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima: 4. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt: 5. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe: 6. Flexia gatului este limitata de: 7. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe: 8. Extensia gatului este limitata de: 9. Extensia gatului este realizata de: 10. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie: 11. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie: 12. Flexia trunchiului este realizata de: 13. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie: 14. Rotatia trunchiului este realizata de: 15. Extensia trunchiului este realizata de: 16. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta: 17. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta: 18. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2: 19. Ridicarea bazinului este realizata de: 20. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este: 21. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de: 22. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in: 23. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in: 24. Ridicarea omoplatului este realizata de: 25. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in: 26. Adductia omoplatului este realizata de: 27. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de: 28. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in: 29. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:

30. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in: 31. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de: 32. Flexia bratului este realizata de: 33. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in: 34. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in: 35. Extensia bratului este realizata de: 36. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in: 37. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in: 38. Abductia bratului pana la 90 este realizata de: 39. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre: 40. Abductia orizontala a bratului este realizata de: 41. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de: 42. Adductia orizontala a bratului este realizata de: 43. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este: 44. Rotatia externa a bratului este realizata de: 45. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de: 46. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in: 47. Rotatia interna a bratului este realizata de: 48. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de: 49. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie: 50. Flexia cotului este realizata de: 51. Extensia cotului este realizata de: 52. Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre: 53. Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start: 54. Supinatia antebratului este realizata de: 55. Pronatia antebratului este realizata de: 56. Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de: 57. Flexia pumnului este realizata de: 58. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este: 59. Extensia pumnului este realizata de: 60. Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de: 61. Inclinatia cubitala a pumnului masoara:

62. Inclinatia radiala a pumnului masoara: 63. Flexia soldului este realizata de: 64. Flexia soldului are o amplitudine de miscare de: 65. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de: 66. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de: 67. Extensia soldului este realizata de: 68. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este: 69. Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de: 70. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este: 71. Abductia soldului are o amplitudine de miscare: 72. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este: 73. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este: 74. Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre: 75. Adductia soldului este realizata de: 76. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este: 77. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este: 78. Rotatia externa a soldului este realizata de: 79. Rotatia interna a soldului masoara: 80. Rotatia externa a soldului masoara: 81. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de: 82. Rotatia interna a soldului este realizata de: 83. Flexia genunchiului este realizata de: 84. Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de: 85. Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de: 86. Extensia genunchiului este realizata de: 87. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este: 88. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este: 89. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este: 90. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este: 91. Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de: 92. Flexia plantara este realizata de: 93. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza: 94. Flexia dorsala a gleznei este realizata de:

95. Inversia piciorului este realizata de: 96. Inversia piciorului are o amplitudine de: 97. Eversia piciorului este realizata de: 98. Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de: 99. Miscarea de eversie a piciorului este limitata de: 100. Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de: 101. Patologia traumatica la sportivi impune circumstante specifice, printre care nu se numara una dintre urmatoarele: 102. Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este datorata: 103. La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara caracteristica este: 104. Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale inactivitatii fizice asupra: 105. In hemiplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este: 106. In prima saptamana dupa orice traumatism, deci in faza acuta, sunt caracteristice urmatoarele modificari fiziopatologice: 107. Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza: 108. In paraplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este: 109. In faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina, anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc: 110. In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine: 111. Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit si in legatura cu: 112. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective: 113. Redoarea de ceafa apare in: 114. In saptamana a II-a si a III-a dupa traumatism, este caracteristica proliferarea de colagen, care se produce: 115. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective: 116. In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal: 117. In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal herniaza: 118. In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea pacientului in pat. Pozitia cu un membru inferior flectat din coapsa si genunchi, evoca: 119. Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia infiltratului produce: 120. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda exercitii de tip: 121. Procesele inflamatoare influenteaza musculatura juxtaarticulara: 122. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda:

123. Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului: 124. Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare in cazul sportivilor: 125. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomanda: 126. In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicata: 127. In perioada de cronicizare a lombosciaticii, trebuie ca, in ortostatism, sa se realizeze: 128. In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este: 129. In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea umarului posttraumatic se poate face: 130. Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care incepe dupa suspendarea imobilizarii, urmareste intretinerea miscarii: 131. Recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic se desfasoara in: 132. Primul obiectiv in recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic este: 133. Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru: 134. Pregatirea programului kinetic de recuperare functionala se face folosind triada: 135. Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim: 136. Neuropatia suprascapularului se exprima clinic printr-un deficit motor pentru: 137. In cazul cotului posttraumatic, profilaxia redorii presupune instituirea unei imobilizari scurte de: 138. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatia se indica: 139. Mobilizarile analitice - autopasive si active - se introduc in programul kinetic de recuperare a cotului posttraumatic: 140. Refacerea stabilitatii si miscarii controlate in recuperarea umarului incepe din: 141. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile dureaza: 142. Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru: 143. Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada: 144. Pe parcursul noptii este utila instalarea atelei care sa protejeze amplitudinea castigata in cursul zilei, aceasta fiind la: 145. Mana cazuta este aspectul clinic major in paralizia de: 146. Lezarea tendoanelor flexorilor in zona palmara distala si/sau a degetelor proximal, se recupereaza numai dupa rezolvarea chirurgicala care consta in: 147. Reflexul bicipital se exprima prin: 148. In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala dupa interventia chirurgicala este contraindicata introducerea miscarilor pasive si/sau cu rezistenta: 149. Reflexul bicipital este controlat motor de:

150. Stimularile electrice cu participarea constienta a pacientului sunt: 151. Reflexul tricipital se exprima prin: 152. Recuperarea leziunilor tendoanelor extensorilor la nivelul falangei a II-a implica in programul kinetic si exercitii cu rezistenta care se introduc: 153. Reflexul tricipital este controlat motor de: 154. In programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica si antrenarea adductorului policelui (sa tina intre policele addus si index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul: 155. Reflexul rotulian depinde de radacinile: 156. Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca si miscarea de a face mana cupa (caus), fac parte din programul de reeducare analitica in: 157. Reflexul ahilian depinde de radacinile: 158. In recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive si/sau intinderile cu pozitionare pe atele amovibile sunt: 159. La provocarea reflexului medio-plantar se obtine: 160. In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este: 161. Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile nervului: 162. In fracturile de epifiza superioara femurala operate prin osteosinteza cu tije Ender sprijinul total se permite: 163. La manevra de flexie brusca a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare daca se produce: 164. Programul de recuperare al protezei cervico-cefalice (partiala, tip Moore) presupune o imobilizare: 165. Testul foii de hartie (Froment) intre police si index prin ineficienta adductorului policelui este pozitiv in neuropatia: 166. In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive si din suspendat, pot incepe: 167. La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la mana daca apare: 168. Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele manevre, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos: 169. In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de: 170. In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps sau jonctiune musculotendinoasa), se prefera: 171. Dintre raspunsurile in flexie plantara, semnul Rossolimo apare la percutia fetei plantare a degetelor, producand: 172. Dupa meniscectomie este necesara o perioada de imobilizare pe atela/bandaj compresiv, fara sprijin,de: 173. In neuropatia medianului sunt compromise miscarile de:

174. In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe: 175. Clonusul apare in: 176. Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice, dintre care cel mai important este: 177. Clonusul piciorului miscari ritmice de flexie-extensie apare dupa intinderea brusca a: 178. Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt: 179. Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului Babinski reprezinta o sincinezie caracteristica: 180. In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile de: 181. Sechela cea mai importanta care poate apare dupa fracturile bimaleolare este: 182. Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata, dureaza: 183. Stereognozia reprezinta: 184. Asomatognozia reprezinta: 185. Ruptura tendonului ahilian nu se produce: 186. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior cuprinde radacinile: 187. Sensibilitatea termica se examineaza cu doua eprubete pline cu apa: 188. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu cuprinde radacinile: 189. Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica reprezinta: 190. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior cuprinde radacinile: 191. Teritoriul motor al nervului suprascapular afectat posttraumatic este reprezentat de muschii: 192. Teritoriul motor al nervului circumflex (axilar) afectat posttraumatic este reprezentat de muschii: 193. Teritoriul motor al nervului musculocutanat afectat posttraumatic este reprezentat de muschii: 194. Nervul suprascapular are originea in radacinile: 195. Agnozia reprezinta: 196. Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile: 197. Neurotmesis reprezinta: 198. Nervul musculocutanat are originea in radacinile: 199. Axonotmesis inseamna: 200. Neurapraxie inseamna:

Bibliografie obligatorie: 1) 2) 3) 4) 5) Sidenco, L.E. Evaluare articulara si musculara a membrului superior (Aplicatii in kinetoterapie si in medicina sportiva), Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003 Sidenco, L.E. Coloana vertebrala si membrul inferior (Evaluare mioarticulara in kinetoterapie si in medicina sportiva), Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003 Sidenco, L.E. Metodica recuperarii mainii aplicatii in kinetoterapie si in medicina sportiva, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 Sidenco, L.E. Ghid practic de evaluare articulara si musculara in kinetoterapie, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005 Budica C. Kinetoterapia in afectiunile ortopedico-traumatice, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005
_ __