UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA – 4 ani

SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL DE LICENA – SESIUNEA DE VARA, 2009

1. Valgusul este:
2. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:
3. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:
4. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:
5. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
6. Flexia gatului este limitata de:
7. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
8. Extensia gatului este limitata de:
9. Extensia gatului este realizata de:
10. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
11. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
12. Flexia trunchiului este realizata de:
13. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
14. Rotatia trunchiului este realizata de:
15. Extensia trunchiului este realizata de:
16. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:
17. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:
18. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:
19. Ridicarea bazinului este realizata de:
20. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:
21. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:
22. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:
23. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:
24. Ridicarea omoplatului este realizata de:
25. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:
26. Adductia omoplatului este realizata de:
27. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:
28. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:
29. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:

1
30. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:
31. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:
32. Flexia bratului este realizata de:
33. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:
34. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:
35. Extensia bratului este realizata de:
36. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:
37. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:
38. Abductia bratului pana la 90º este realizata de:
39. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:
40. Abductia orizontala a bratului este realizata de:
41. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:
42. Adductia orizontala a bratului este realizata de:
43. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:
44. Rotatia externa a bratului este realizata de:
45. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:
46. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:
47. Rotatia interna a bratului este realizata de:
48. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:
49. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
50. Flexia cotului este realizata de:
51. Extensia cotului este realizata de:
52. Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:
53. Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:
54. Supinatia antebratului este realizata de:
55. Pronatia antebratului este realizata de:
56. Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:
57. Flexia pumnului este realizata de:
58. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
59. Extensia pumnului este realizata de:
60. Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:
61. Inclinatia cubitala a pumnului masoara:

2
62. Inclinatia radiala a pumnului masoara:
63. Flexia soldului este realizata de:
64. Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:
65. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:
66. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:
67. Extensia soldului este realizata de:
68. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:
69. Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:
70. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:
71. Abductia soldului are o amplitudine de miscare:
72. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
73. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:
74. Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:
75. Adductia soldului este realizata de:
76. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:
77. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
78. Rotatia externa a soldului este realizata de:
79. Rotatia interna a soldului masoara:
80. Rotatia externa a soldului masoara:
81. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:
82. Rotatia interna a soldului este realizata de:
83. Flexia genunchiului este realizata de:
84. Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:
85. Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:
86. Extensia genunchiului este realizata de:
87. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:
88. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:
89. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:
90. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:
91. Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:
92. Flexia plantara este realizata de:
93. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:
94. Flexia dorsala a gleznei este realizata de:

3
 95. Inversia piciorului este realizata de:
96. Inversia piciorului are o amplitudine de:
97. Eversia piciorului este realizata de:
98. Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:
99. Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:
100. Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:
101. Patologia traumatica la sportivi impune circumstante specifice, printre care nu se numara una
dintre urmatoarele:
102. Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este datorata:
103. La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara caracteristica este:
104. Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale
inactivitatii fizice asupra:
105. In hemiplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:
106. In prima saptamana dupa orice traumatism, deci in faza acuta, sunt caracteristice
urmatoarele modificari fiziopatologice:
107. Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:
108. In paraplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:
109. In faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina,
anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:
110. In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:
111. Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit si in legatura
cu:
112. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:
113. Redoarea de ceafa apare in:
114. In saptamana a II-a si a III-a dupa traumatism, este caracteristica proliferarea de colagen,
care se produce:
115. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:
116. In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:
117. In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal herniaza:
118. In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea pacientului in pat. Pozitia cu un membru
inferior flectat din coapsa si genunchi, evoca:
119. Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia infiltratului produce:
120. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda
exercitii de tip:
121. Procesele inflamatoare influenteaza musculatura juxtaarticulara:
122. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda:

4
123. Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:
124. Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare in cazul sportivilor:
125. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomanda:
126. In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicata:
127. In perioada de cronicizare a lombosciaticii, trebuie ca, in ortostatism, sa se realizeze:
128. In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:
129. In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea
umarului posttraumatic se poate face:
130. Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care incepe dupa suspendarea imobilizarii,
urmareste intretinerea miscarii:
131. Recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic se desfasoara in:
132. Primul obiectiv in recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic este:
133. Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:
134. Pregatirea programului kinetic de recuperare functionala se face folosind triada:
135. Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:
136. Neuropatia suprascapularului se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:
137. In cazul cotului posttraumatic, profilaxia redorii presupune instituirea unei imobilizari scurte
de:
138. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatia
se indica:
139. Mobilizarile analitice - autopasive si active - se introduc in programul kinetic de recuperare a
cotului posttraumatic:
140. Refacerea stabilitatii si miscarii controlate in recuperarea umarului incepe din:
141. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile dureaza:
142. Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprima clinic printr-un deficit motor
pentru:
143. Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:
144. Pe parcursul noptii este utila instalarea atelei care sa protejeze amplitudinea castigata in
cursul zilei, aceasta fiind la:
145. „Mana cazuta” este aspectul clinic major in paralizia de:
146. Lezarea tendoanelor flexorilor in zona palmara distala si/sau a degetelor proximal, se
recupereaza numai dupa rezolvarea chirurgicala care consta in:
147. Reflexul bicipital se exprima prin:
148. In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala dupa interventia chirurgicala este
contraindicata introducerea miscarilor pasive si/sau cu rezistenta:
149. Reflexul bicipital este controlat motor de:

5
150. Stimularile electrice cu participarea constienta a pacientului sunt:
151. Reflexul tricipital se exprima prin:
152. Recuperarea leziunilor tendoanelor extensorilor la nivelul falangei a II-a implica in programul
kinetic si exercitii cu rezistenta care se introduc:
153. Reflexul tricipital este controlat motor de:
154. In programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica si antrenarea adductorului
policelui (sa tina intre policele addus si index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul:
155. Reflexul rotulian depinde de radacinile:
156. Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca si miscarea “de a face mana cupa (caus)”, fac parte
din programul de reeducare analitica in:
157. Reflexul ahilian depinde de radacinile:
158. In recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive si/sau intinderile
cu pozitionare pe atele amovibile sunt:
159. La provocarea reflexului medio-plantar se obtine:
160. In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:
161. Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile nervului:
162. In fracturile de epifiza superioara femurala operate prin osteosinteza cu tije Ender sprijinul
total se permite:
163. La manevra de flexie brusca a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare daca
se produce:
164. Programul de recuperare al protezei cervico-cefalice (partiala, tip Moore) presupune o
imobilizare:
165. Testul foii de hartie (Froment) intre police si index – prin ineficienta adductorului policelui –
este pozitiv in neuropatia:
166. In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive si din “suspendat”, pot
incepe:
167. La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la
mana daca apare:
168. Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele manevre, cu exceptia uneia dintre
cele de mai jos:
169. In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de:
170. In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps sau jonctiune musculo-
tendinoasa), se prefera:
171. Dintre raspunsurile in flexie plantara, semnul Rossolimo apare la percutia fetei plantare a
degetelor, producand:
172. Dupa meniscectomie este necesara o perioada de imobilizare pe atela/bandaj compresiv,
fara sprijin,de:
173. In neuropatia medianului sunt compromise miscarile de:

6
174. In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:
175. Clonusul apare in:
176. Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice,
dintre care cel mai important este:
177. Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie – apare dupa intinderea brusca a:
178. Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:
179. Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului Babinski reprezinta o sincinezie
caracteristica:
180. In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile de:
181. Sechela cea mai importanta care poate apare dupa fracturile bimaleolare este:
182. Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata,
dureaza:
183. Stereognozia reprezinta:
184. Asomatognozia reprezinta:
185. Ruptura tendonului ahilian nu se produce:
186. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior cuprinde radacinile:
187. Sensibilitatea termica se examineaza cu doua eprubete pline cu apa:
188. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu cuprinde radacinile:
189. Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica reprezinta:
190. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior cuprinde radacinile:
191. Teritoriul motor al nervului suprascapular afectat posttraumatic este reprezentat de muschii:
192. Teritoriul motor al nervului circumflex (axilar) afectat posttraumatic este reprezentat de
muschii:
193. Teritoriul motor al nervului musculocutanat afectat posttraumatic este reprezentat de muschii:
194. Nervul suprascapular are originea in radacinile:
195. Agnozia reprezinta:
196. Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile:
197. Neurotmesis reprezinta:
198. Nervul musculocutanat are originea in radacinile:
199. Axonotmesis inseamna:
200. Neurapraxie inseamna:

7
 Bibliografie obligatorie:

1) Sidenco, L.E. – Evaluare articulara si musculara a membrului superior (Aplicatii in kinetoterapie

si in medicina sportiva), Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003
2) Sidenco, L.E. – Coloana vertebrala si membrul inferior (Evaluare mioarticulara in kinetoterapie si
in medicina sportiva), Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003
3) Sidenco, L.E. – Metodica recuperarii mainii – aplicatii in kinetoterapie si in medicina sportiva,
Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005
4) Sidenco, L.E. – Ghid practic de evaluare articulara si musculara in kinetoterapie, Editura Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti, 2005
5) Budica C. – Kinetoterapia in afectiunile ortopedico-traumatice, Editura Fundatiei Romania de
Maine, Bucuresti, 2005
_ __