Factorii geografici sunt cei care diversific regional situaiile impuse de circulaia general a maselor de aer pe Glob.

Aciunea lor poate fi urmrit att pe spaii foarte ntinse (o parte dintr-un continent), ct i pe spatii restrnse (spaiul limitrof unor lacuri).Influena lor determin modificri regionale, in plus sau n minus, ale valorilor elementelor meteorologice in raport cu cele care sunt specifice zonei climatice n care se afl acea unitate natural. Poziia geografic a unei regiuni. Se refer n primul rnd la raportarea unei regiuni geografice la o zon climatic (de exemplu: Romnia se afl pe paralela de 45 n cadrul zonei temperate).n al doilea rnd poziia implic raportarea la elemente cu caracter regional. In Romnia si Frana se afl pe paralela de 45, dar cea de a doua este lng Oceanul Atlantic pe cnd Romnia se afl n sectorul continental, la o deprtare de peste 2 000 km de ocean. Ca urmare, clima va avea aici un caracter mai secetos. Oceanele. Influenta lor asupra climei este data de doua proprietati fizice (caldura specifica si conductibilitatea calorica) si de doua procese (amestecul turbulent si evaporatia) care se manifesta deosebit pe fiecare dintre acestea.Constituie un mediu omogen care se nclzete mai greu i se rcete mai lent. Aceast caracteristic face ca n masele de aer de deasupra lor amplitudinile termice diurne lunare, sezoniere s fie mai mici ca valoare n raport cu cele de pe uscat.Curenii oceanici produc ns modificri regionale, in regimurile de manifestare ale elementelor meteorologice.n. regiunile n care se deplaseaz curenii calzi sau curenii reci valorile temperaturilor aerului vor fi mai ridicate i, respectiv, mai coborte.Ziua si vara suprafetele oceanice sunt mai reci decat cele continentale, iar noaptea si iarna, mai calde. Continentele. Acestease nclzesc i se rcesc repede. Ca urmare, aici apar amplitudini termice mari i un grad de uscciune accentuat.Temperaturile medii iarna sunt mai mici dect cele de pe ocean. De exemplu, temperatura de 5 din ianuarie trece prin nordul Franei la 52 latitudine, iar n estul Europei pe la sudul Mrii Caspice i prin Coreea, la 40 latitudine, iar izoterma de -20C trece prin nordul extrem al Europei (paralela de 70) dar coboar n centrul Asiei la 55 latitudine.Ca urmare a rcirii accentuate a uscatului n timpul iernii, att n centrul Asiei, ct i n nordul Canadei se formeaz mase anticiclonale. Altitudinea reliefului. O dat cu creterea acesteia se modific i valorile elementelor meteorologice; de exemplu, temperatura scade cu 0,64C la 100 m; presiunea scade cu 1/30 din valoarea de la baza treptei la fiecare 275 m n altitudine.Acest fenomen determin modificarea caracteristicilor climatice zonale cu altele pe vertical, ce impun etajarea climatic.n ara noastr, pn la circa 1 000 m sunt specifice valorile caracteristice zonei temperate. Mai sus acestea se modific, individualizndu-se un etaj montan pn la 2000-2200 m i unul alpin la peste 2000-2200 m.La Ecuator i la tropice, din aceleai motive, la altitudini de peste 5 000 m exist un etaj cu gheari. Radiatia solara globala creste odata cu inaltimea, dar este influentata semnificativ de expozitia si inclinarea versantilor. Dispunerea marilor uniti de relief.In raport cu circulaia general a maselor de aer, desfurarea ndeosebi a lanurilor muntoase determin modificri climatice regionale. Cordilierii, de pild, se desfoar de la nord la sud, iar Himalaya de la vest la est. Amndou lanurile muntoase sunt bariere pentru masele de aer ce vin de pe ocean. Acestea dau precipitaii bogate pe versanii din interiorul continentului, unde acestea ajung uscate i, prin coborre, dau efecte foehnale, precipitaiile sunt foarte reduse. Ghearii au influen regional sau local asupra regimului termic din zonele n care se afl. Ghearii se formeaz n regiuni unde ninge tot timpul anului i masa mare de zpad rezultat nu se poate topi.De pild, masa de ghea care acoper Antarctica dezvolt o banchiz imens ce influeneaz valorile de temperatur a aerului de deasupra sudului oceanelor Pacific, Indian i Atlantic. Vegetaia influeneaz regimul de manifestare a elementelor climatice n functie de tipul de formatiuni(pdure, psune, culturi) si de evoluia ei sezonier.n general, vegetaia atenueaz amplitudinea valorilor lor.Radiatia solara este impiedicata sa ajunga la suprafata solului din padure in proportii variabile, care depind de componenta floristica, densitatea si varsta arboretului. Temperatura aerului in padure este in general mai mica decat a aerului din campul deschis invecinat. Precipitatiile atmosferice sunt puternic influentate de padure, cu precadere in sensul scaderii cantitatii acestora sub coronamentul arborilor. Aceasta se datoreaza interceptarii unei cantitati importante de apa de catre coroanelor arborilor. Stratul de zapada care se formeaza in padure este mai gros si mai uniform, dar cu o densitate mai redusa decat in campul deschis. De asemenea, si vantul este influentat de padure, mai ales in ceea ce priveste viteza. Aceasta scade in interiorul padurii, cu atat mai mult cu cat densitatea arborilor creste. Lacurile i fluviile mari modific conditiile cliamtice locale.Evaporaia este mai intens: ca urmare. umezeala din aer este mai mare i temperaturile mai coborte, dar cu amplitudini termice mai reduse.Datorit influenei acestor factori, prezentai mai nainte, condiiile climatice pot suferi modificri pe plan local, ajungndu-se la o diversitate de topoclimate.

Prezentare