ISTORIA RELIGIILOR

Definitie Este acea ramura a istoriei generale care se ocupa cu descrierea si caracterizarea tuturor religiilor, sub toate formele si pe care aceasta le-a luat in decursul vremurilor.

Metode de cercetare Metoda filologica, Metoda antropologica-etnologica, Metoda Metoda

comparative, Metoda istorica, Metoda psihologica si metoda psihanalitica, Metoda sociologica, fenomenologica, Metoda hermeneutica.

Sisteme de explicare a finite religiei Fetisism, naturism, animism, magism, totemism, monotheism primitiv.

Religia in preistorie, paleolitic, mezolitic, neolitic

Religia in preistorie cuprinde credintele si practicile religioase ale omului timpuriu. In paleolitic vorbim deja de un cult al mortilor si exista chiar si un cult al craniilor. Mormintele erau individuale sau colective, inmormantarea se facea inauntrul sau in afara grotelor, majoritatea cadavrelor fiind indreptate cu capul spre rasarit, un posibil argument pentru credinta in nemurire. Inhumarea este evidenta in Orientul Mijlociu si in Europa. Apare incinerarea copiilor in Moravia. Alt obicei de inmormantare este cu ocru rosu, vopsirea cadavrelor cu ocru, procedeu repetat ca semn al nemuririi, rosul simbolizand viata. In alte locuri cadavrele erau legate de picioare, craniile

transormate in cupe de baut. In paleoliticul superior se remarca si picturile de pe peretii a numeroase caverne, grafismele. Se redau animale in general, dar se vor regasi si fiinite umane. Toate acestea vor forma presupusa religia leptoliptica ce va domina Europa Occidentala 20.000 de ani.

Se adauga noi practice: utilizarea pigmentilor, impodobirea mortilor cu inele, brose, diademe, etc. In Mezolitic se observa un cult al craniilor. Practici: cu ocru rosu, in pozitie chircita, cu podoabe si unelte puse in mormant; ritualuri de ciopartire a cadavrului. In Romania, zona Portile de Fier s-au descoperit mari constructii rectangulare, cu doua etaje, care pot fi echivalente templelor. In Neolitic se inmultesc practicile religioase si se evidentiaza atat inhumarea cat si incinerarea cadavrelor. Ritualul presupune separarea craniului si remodelarea capului mortului din argila. Se ingropau cu lucruri peronale si hrana. Mormintele megalitice apar incepand cu mileniul V i.Hr.

Canibalism si sacrificii Practicile canibale se intalnesc pe toata perioada paleoliticului. Apare la populatiile predominant agrare. Sacrificiile apar la inceputul paleoliticului mijlociu. Oase de animale apar alaturi de cranii umane, obicei present si acum printer vanatorii din Asia. Victimele sunt femei si copii asezati printre bucati de carne de porci tineri, practica religioasa. Samanismul

Ansamblu de metode extatice si terapeutice cu scop de a obtine comunicarea cu universal parallel dar invizibil al spiroitelor cu scopul de a obtine ajutorul acestora in actv. Omenesti. Saman=vrajitor (in lb. tungusa) Divinitatile Se observa credinta intrun zeu suprem, al carui nume difera in functie de comunitatile care il cinstesc: Marele Manitu (America), Relma(Polinesia), Bunjil(Australia). Se practica in continuare samanismul. Popoare primitive cred si in astfel de divinitati: soarele, luna, stelele, etc. Este interesanta credinta intrun zeu suprem, impartasita de multe triburi din Asia de Sud. Cultul Lacasurile de cult nu prea predomina, cultul se va savarsi in aer liber. La pieile rosii templele sunt foarte mici, la polinesieni, templele sunt niste tufisuri sfinte. In Noua Guinee templele sunt lacustre. Sacerdotiul Savarsitorul este capul familiei, care trebuie sa cunoasca

numeroase ceremonial legate de diferite perioade din viata

familiei. Seul tribului este si Marele Preot, un rol important il au samaii si vindecatorii.

Religia vechilor mexicani

Mexicul a fost populat de diferite triburi, cu religii diferite ca si izvoare, se regasesc register contabile, anale ale templelor, cronici si memorii. Dintre divinitati amintim pe zeul aztec supreme Tloque, Nahuque, pe zeul Quetzalcoatl, Tezcatlipoca si Tlaloe. Ca si locasuri de cult, aztecii aveau temple marete numite si teocale, cu forme de piramide cu mai multe etaje, simbolizand universul. Aici se aduceau si sacrificiile, vazute de popor din toate partile. Exista o puternica casta sacerdotala. In orasele mari erau scoli de preoti si preotese unde invatau copii alesi din imperiu. Disciplina preoteasca era severa si abaterile erau aspru pedepsite..

Mai aveau in grija si cultivarea stiintei si educarea tinerilor, fiind si astrologi sau ghicitori. Erau scoli pt tineri de rang inalt si pt cei din clasa de mijloc. Disciplina era f severa, pedepsele sunt pana la arderea pe rug. Sacrificiul era principal caracteristica a religiei aztecilor, mai ales cele omenesti. Victimele sacrificiilor omenesti erau alese dintre copii, femei, sclavii si prizonierii de razboi. Sarbatorile erau randuite in calendare si erau obisnuite sau extraordinare. Celebrarea sarbatorilor era facuta cu mult fast, cu daruri, sacrificii si pulque(bere) in cantitati foarte mari. In viata individuala nu se accepta poligamia. Cultul mortilor era complex, ritulurile deosebindu-se de la o clasa sociala la alta, la fel in functie de notorietatea sau averea defunctilor. Religia Maya Triburile Maya au locuit in Peninsula Yucatan si in Guatemala, exercitand influenta asupra populatiei aztece, pe care au dominato si in ceea ce priveste arhitectura, literatura si astronomia. In cadrul religiei mayase, divintatile erau 13 pt cer, pt pamant 7 si pt subteran 9. Zeul principal era Kinch-Aham, seul soarelui.

Preotii nu se bucurau de o cinstire deosebita. Acestia predau scrierile hieroglifice, calendarul si prevestirile. Sacrificiul se numea pa chi (deschiderea gurii). Se preferau sacrificiile umane in detrimentul celor animale.

Religia vechilor peruvieni

Ca si vechii mexicani, erau politeisti. Soarele forma centrul religiozitatii lor iar Luna, sotia Soarelui, ca zeitatea nr.2 Curcubeul era ofiterul soarelui, iar stelele, paji si domnisoare de onoare care insoteau luna. Viata de cult se desfasura in temple, salasuri ale zeilor. Sub incasi, templele ajung la o mare dezvoltare . Preotii erau la rang de mare cinstire. Pe langa preoti, era si sacerdotiul feminin, fecioarele soarelui, alese din familii de incasi si de nobili si tinute in institutii similar manastirilor. In cazul sacrificiilor, predomina cele animale, cele umane fiind mai rare. Vrajitoria era infloritoare. In cultul mortilor predominau mumiile carora la sarbatori li se aduceau ofrande de mancare si bautura.

Religia Egiptului Antic

Evolutia statului unitar egiptean are loc in mai multe etape: regatul timpuriu, regatul vechi, perioada regalitatii multiple, regatul mijlociu si regatul nou. Izvoare: Textele Piramidelor, Textele Sarcofagelor. Religia a fost un factor essential al civilizatiei egiptene. Faraonul era zeul intrupat care instaura o lume noua. Cultul soarelui era extreme de dezvoltat. Zeii vechi vor forma un panteon, fiecare zeitate locala avand propriul sau cult. Religia egipteana are numerosi zei cu locuri diferite in ierarhia cereasca. Panteonul era format din Geb(Pamant), Nut(cer), si Ra (Soare). Numarul zeilor egipteni e nesfarsit, mentionandu-se 2000. Isis si Osiris au un loc important in cultul mortilor, fiind marele prieten al acestora. Cultul faraonului are rol important in religia egipteana. Este cunoscut si cultul pt diverse animale, cel mai cunoscut era boul Apis, deosebit de important in cultul memfit.

Mai erau venerate berbecul Baregbed, boul Mnevis, pasarea Phoenix, crocodilul, vulturul, sarpele, pisica, maimuta sau ibisul. In Heliopolis se vor forma 2 scoli teologice: memfita si tebana. Cultul era pe primul loc jn viata spirituala a egiptenilor. Templele erau la inceput colibe din rachita, imprejmuite cu gard de pari. Mai tazriu se vor construe temple de piatra cu doua usi. Cultul era practicat in special de faraon si mama acestuia. Existau 3 clase de preoti: purii, ceremonialii, si lectorii. In Regatul Mijlocui, preotimea capata putere si se va separa de laici. Marele Preot avea rol important in cult, totodata fiind si administrator cu functii laice importante. Sarbatorile erau anuale si periodice. In ceea ce priveste cultul mortilor sunt primii care vb despre nemurirea sufletului. La Memphis, se credea ca sufletele merg fericite in barca lui Ra. Cat despre judecata, Toth va fi avocatul celui decedat, in fata judecatorului Osiris. La vechii egipteni, mormintele reprezentau o groapa in pamant sau stanca si acoperita.

Mormintele regale devin adevarate fortarete si erau similar cu o casa pamanteasca. Casa mortuara purta numele de mastaba.

Religia Mesopotamiei

Civilizatia in Mesopotamia incepe cu sumerienii. In mileniul III i.Hr., se vor impune akkadienii peste vechea civilizatie sumeriana. Vor urma cuceriri migratoare de amoniti, elamiti si guti, ce vor forma sub Hammurabi, Imperiul Babilonian, cucerit in 330 i.Hr de Alexandru cel mare. Izvoare: Epopeea lui Ghilgames, Poemul Creatiei, Cosmologia Caldeeana, etc. Viata religioasa intense. Toate elementele mediului inconjurator reprezentau divinitati. Zeii principali: An, Enlil, Enkki, Ninhursag. Panteonul asirobabilonian are un nr mare de zeitati. Dupa triada cosmica: Anu-Enlil-Ea, panteonul e inlocuit de triada astrala: SirSamas-Istar. Miturile de creatie: Ideea de potop, Mitul coborarii la iad al zeitei Istar.

La sumerieni fiecare zeu avea resedinta proprie si un domeniu in cer si unul pe pamant. Practicile religioase se concentrau in jurul templelor. Rugaciunile erau publice si private. Existau si rugaciuni de invocare a zeului. Sarbatorile erau impartite in ordinare, extraordinare, anuale si lunare. Magia are o larga raspandire, era numita kipsur, fiind incredintata preotului descantator asipu, detonator al puterii in cetatea zeului Ea. Oracolele erau la mare cinste. Preotii ghicitori foloseau hepatoscopia, astrologia, diagnostic, etc pt a descoperi viitorul. De la babilonieni au ramas numele planetelor Uranus, Saturn, Jupiter, Neptun. In perioada primitive, datoria sacerdotala era indeplinita de capul familiei. Ulterior, in perioada sumero-akkadiana, Marele Preot era conducatorul cetatii (patesi). Sacrificiile erau partea principala a cultului, fiind socotite mesele zilnice ale zeilor. Se aduceau sacrificii de doua ori pe zi dimineata si seara. Aveau credinta in viata viitoare.

Credeau ca mortii ajung in infern prin pasajul creat de mormant, mortii neingropati neputand ajunge in lumea cealalta. Practicau injumarea, mortii fiind ingropati in sicrie de teracota sau inveliti in rogojini. Mormintele erau simple, fara podoabe.