Sunteți pe pagina 1din 48

CONACUL BELLU URLATI-jud.

PRAHOVA
Este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din ara Romneasc. Muzeul este amenajat in casa mic (asa era denumit CASA DE OASPETI). Aceasta cladire a fcut parte dintr-un complex de cldiri, un complex arhitectonic ce a nfruntat cele dou rzboaie mondiale i mai multe cutremure. Conacul Bellu , amplasat in partea de nord-est a orasului Urlati, este un monument reprezentativ pentru arhitectura veche romaneasca; a facut parte dintr-un complex arhitectonic ce dateaza de la jumatatea secolului al XIX-lea si a apartinut familiei Bellu, al carui nume astazi se leaga aproape invariabil numai de cimitirul bucurestean.

Inrudit cu mari domnitori (de la Ghica la Cantacuzino), innobilat cu titlul de baron la Viena si avand proprietati in toata Europa, Alexandru Bellu s-a retras cu cei 7 copii ai sai in conacul de la Urlati, unde si-a cheltuit uriasa sa avere, colectionand tablouri si mobilier de mare pret, timbre si monede rare, obiecte bisericesti si costume populare, pe care le va dona in anul mortii, in 1921, Academiei Romane. Ultimul descendent, George Bellu, va oferi conacul si intinsele mosii statului comunist, in schimbul privilegiului de a locui in camaruta servitorilor, pana in 1972, cand se va stinge din viata, iar sotia sa Odette (o frantuzoaica frumoasa, care abia vorbea cateva cuvinte romanesti) se va sinucide, in saracie si disperare, la varsta de 90 de ani!

Intrarea pe domeniul Bellu de la Urlati

Cuhnia, bucataria casei, seamana cu paraclisul brancovenesc de la Mogosoaia, avand turla si cruce mare pe acoperis. Jur-imprejurul conacului, dosite sau puse la vedere, se mai pastreaza si astazi coloane si capiteluri, pisanii si strane, descoperite si salvate de la pieire de catre baron.

Drumul spre cladirea conacului, prin parcul de pe domeniu

La un moment dat, intr-un luminis, isi face aparitia cladirea alba a conacului

Iata cladirea muzeului actualcu cerdac prelung si beci gospodaresc la temelie, cu stalpi de lemn si o superba pardoseala cu un mozaic din pietre de rau colorate, imaginand desene florale, simple si rafinate in egala masura.
Niciunde nu ai sa vezi o casa romaneasca mai frumoasa si mai bine pastrata ca cea de la Urlati. O bijuterie!

Cladirea pastrata pana astazi este compusa din mai multe incaperi, mobilate cu diverse piese vechi, reunind epoci, stiluri si origini de tot felul: italiana, florentina, bologneza, franceza, austriaca, araba, dar si romaneasca, cu precadere brancoveneasca. Delimitarea unor camere s-a realizat prin tehnica arcadelor; in camere, plafoanele au fost realizate cu grinzi de lemn. De pe peretii holului si ai salii de primire ne privesc portretele Domnitorului Barbu Dimitrie Stirbei, cu doamna sa- Elisabeta, portretul sotiei Domnitorului Gh. Bibescu, in costum national, litografii pe hartie semnate Carol Popp de Szathmary, Paris, 1851. O biblioteca in stit Biedermaier adaposteste o colectie de carte rara, reputatului bibliofil Alexandru Bellu revenindu-i meritul de a fi achizitionat lucrari ale scriitorilor antici greci si latini si opere din secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Conacul se completeaz cu o imensa cram boiereasc, cu butoaie uriase si utilaje i vase pentru producerea vinului, din cele mai vechi timpuri i pn azi.

Vis-a-vis de cladirea muzeului se pot vedea fundatiile fostei case boieresti

Bogatiile sunt dincolo de usi, in camerele joase si numeroase, ce se succed din una in alta, ca intrun labirint. La fel si obiectele: sofale si birouri masive cu intarsii, tablouri vechi, infatisand "trecute doamne si domnite", sigilii si carti rare, covoare de colectie si un tabernacol din secolul al Xv-lea, jilturi si fotolii din piele de Cordoba, ceasuri mestesugite in argint masiv, cu termometru si calimari de cristal, lampi olandeze, stampe japoneze si pudriere cloazonate, arme si flinte cu manerul lucrat in fildes si sidef, papuci de odalisca, migaliti in fir de aur si argint, cu o puzderie de clopotei, cristaluri armate in osatura aurita , dormitor cu baldachin si doua incaperi nu tocmai obisnuite: camera ardeleneasca (plina de obiecte populare transilvane) si un mic paraclis, cu icoane vechi si jilt pentru rugaciune.

Dormitorul impresioneaza prin fast si solemnitate: un pat cu baldachin, in stil Ludovic al XVI-lea . Picturi apartinand unor nume celebre: Stefan Luchian, Stefan Popescu, Sever Burada si Theodor Aman... Stampe japoneze...
(Mentiune: in interior este interzis fotografiatul; pozele alaturate sunt descarcate de pe internet)

De la bun inceput, baronul Bellu si-a gandit conacul ca pe un muzeu si, deloc intamplator, cele patru laturi ale casei au patru fatade diferite, patru stiluri arhitectonice romanesti diferite si unitare deopotriva.

CRAMA CONACULUI
Butoiul din fundal are capacitatea de 10.000 l )

TAVANUL CRAMEI-bolta din caramizi, fara punct de sprijin central

Plimbare pe domeniul Bellu

Alexandru Bellu s-a gandit sa ofere locului un nou stil de viata, atent la natura si la frumos, gradinarind un imens parc dendrologic, cu un munte in miniatura si o pestera, cu alei de margaritar si podete de piatra, cu magnolii si liliac japonez, cu livada de ciresi si nesfarsite randuri de bujori sau trandafiri. Un rai.

PESTERILE PENTRU VIZITATORII DOMENIULUI, CONSTRUITE DIN INITIATIVA LUI ALEXANDRU BELLU

PRISPA

Castanul din fata conacului a inflorit pentru a doua oara in acest an

Prezentare realizata de Doina Gheorghe (foto: Costin si Doina Gheorghe)