Sunteți pe pagina 1din 25

CUPRINS

Scurt istoric al Uniunii Europene; ...pag. 6 Prezentarea Uniunii Europene; .pag. 16 1.1 Ce este Uniunea Europeana ?; .pag. 17 1.2 Misiunea Uniunii Europene.; ..pag. 17 1.3 Obiective principale; ...pag. 17 1.4 Statele membre; ...pag. 18 1.5 Institutii ale Uniunii Europene.; ..pag. 18 1.6 Simboluri ale Uniunii Europene.; ....pag. 20 1.7 Tratatele Europene. Scurt istoric; pag. 21 1.8 Largirea Uniunii Europene; .pag. 23 1.9 Obiectivul Romaniei de aderare la Uniunea Europeana. pag. 24

1.. SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE:

09.05.1950: Robert Schuman, ministru de externe al Franei, propune un plan de plasare sub o autoritate unic a produciei de cr bune i oel a Franei i Germaniei prin nfiinarea unei Comuniti Europene a Crbunelui i Oelului (C.E.C.O.) la care s poat adera si alte state europene care doresc acest lucru. 18.04.1951: Primul ministru francez Rene Plevcn propunea crea rea unei anuale europene integrate, 24.10.1950: ase ri vcst-europene (Belgia, Frana. R.F. Germania, Italia. Luxemburg i Olanda) semneaz, la Paris, Tratatul C.E.C.O. 27.05.1952: Aceleai sase state semneaz Tratatul de nfiinare a Comunitii Europene a Aprrii, rezultai al,. Planului Pleven" din 1950. 10.08.1952: t ncepe activitatea nalta Autoritate C.E.C.O. (organul executiv al C.E.C.O.. nlocuit din 1965 de ctre Comisia Comunitilor Europene), sub preedinia Iui Jcan Monnet. 30.08.1954: Eecul proiectului Comunitii Europene a Aprrii, clin cauza respingerii ratificrii sale de etre Adunarea Naional Francez (Parlamentul Franei), care vedea n aceasta o posibilitate de renannare a Germaniei. 01-02.06.1955: Reunii n cadrul Conferinei de la Messina (Italia), minitrii de externe ai celor ase ri C.E.C.O. decid s aprofundeze procesul de integrare, instituind, n acest sens, un comitet de experi prezidat de etre Paul-Henry Spaak nsrcinai s analizeze modalitile concrete de realizare.

Uniunea Europeana.

01.01.1958: Intra n vigoare Tratatele de la Roma (C.E.E, i C.E.E.A.). Waller Hallstein este desemnat primul preedinte al Comisiei C.E.E., iar Louis Armnd, preedintele Comisiei Euratom. 10.02.1961: Acord al efilor de stat i de guvern din rile membre ale C.E. privind crearea unui cadru de cooperare politic. Esie nfiinat un comitet de experi prezidat de ctre Chrislian Fouehct, nsrcinat s elaboreze un plan n acest scop. 09.07.1961: Grecia este primul stat ter care semneaz un Acord de Asociere cu C.E.E. 31.07.1961: Irlanda depune cererea de aderare la Comunitile Europene. 09.08.1961: Marea Britanic depune i ea cerere de aderare la Comunitile Europene. 10.08.1961: Danemarca solicit s adere la Comunitile Europene. 08.11.1961: Deschiderea negocierilor de aderare cu Marea Britanic. 17.04.1962: Blocarea primelor negocieri privind crearea unei uniuni politice europene, din cauza lipsei unui acord asupra Planului Houchet. 30.04,1962: Norvegia depune cererea de aderare la Comunitile Europene. 29.01.1963: Ruperea negocierilor de aderare cu Marea Britanic, opoziiei preedintelui Franei, generalul Charles de 14.10.1963. 12.09.1963: Turcia semneaz un Acord de Asociere cu Comunitatea Economic European (C.E.E.) 08.04.1965 : Semnarea Tratatului de fuziune a organelor executi Comuniti Europene. Acesta va intra n vigoare la de Irlanda. 11.05.1967: A doua cerere de aderare la Comunitile Europene depus de Danemarca. 01.07.1967. ve ale celor trei ca urmare a Gaulle, fcut public la

10.05.1967: A doua cerere de aderare la Comunitile Europene depus de Marea Britanic si

Uniunea Europeana.

01.07.1967: Intr n vigoare Tratatul de fuziune semnat la 08. 04.1965. Din acel moment exist o singur Comisie (numit astzi Comisia European) i un singur Consiliu do Minitri (cunoscut acum sub numele de Consiliul UE). Parlamentul European i Curtea de Justiie a C.E. sunt unice din 1958. Jean Rey este primul preedinte al Comisiei Comunitilor Europene (C.E.C.O., C.E.E. i C.E.E.A.) 24.07.1967: A doua cerere de aderare fcut de ctre Norvegia. 28.07.1967: Suedia depune i ea cerere de aderare la Comunitile Europene. 01.07.1968: Intr n vigoare reglementrile relative la principiul liberei circulaii a lucrtorilor pe ntregul spaiu comunitar, n vederea realizrii unei piee comune a forei de munc. 01-02.12.1969: Reunii la Haga (Olanda), pentru a discuta reali zarea pieei interne comuniiare, aprofundarea integrrii si lrgirea Comunitii Europene (nume folosit frecvent pentru desemnarea an samblului celor trei Comuniti Europene dup unificarea instituional din 1967, prescurtat C.E.). efii de stat sau de guvern din cele ase ri membre hotrsc accelerarea procesului de integrare european, realizarea n etape a uniunii economice i monetare (U.E.M.) i relansarea cooperrii politice. Se decide, totodat, deschiderea negocierilor de aderare cu Danemarca. Irlanda, Marea Briianie .i Norvegia. 01.01.1970: Statele membre ale C.E. i transfer competenele naionale n materie de comer exterior ctre instituiile comunitare. 21.04.1970: Decizia Consiliului C.E. de a stabili un sistem de resurse bugetare proprii pentru Comunitate, ncepnd cu anul 1975.

30.06.1970: Deschiderea, la Luxemburg, a negocierilor de ade rare cu Danemarca. Irlanda Marea Britanic i Norvegia. 27.10.1970: Reunii la Luxemburg, minitrii de externe ui rilor embre ale C.E. prezint efilor lor de stat sau de guvern Raportul ivignon privind Cooperarea Politic European (C.P.E.). C.P.E. a ptimit embrionul viitoarei Politici Externe i de Securitate a numii Europene. 05.12.1970: Malta semneaz un Acord de Asociere cu C.E.E.
Uniunea Europeana.

22.01.1972: Semnarea Tratatelor de Aderare la C.E. a Danemar-ti. Irlandei, Marii Britanii si Norvegiei. 21.03.1972: Punerea n practic a Sistemului Monetar European, Lrc coreleaz ntre ele monedele naionale ale rilor membre C.E., pumnii marja de fluctuaie a acestora la 2,25%, conform unei sinusoide numit simbolic sarpe monetar". 10.05.1972: Populaia Irlandei aprob prin referendum aderarea tarii la Comunitatea European. 13.07.1972: Parlamentul britanic aprob aderarea Marii Britanii la C.E. 25.09.1972: Populaia Norvegiei respinge prin referendum aderarea acestei ri la Comunitatea Europeana. 02.10.1972: Danemarca aproba prin referendum aderarea la C.E. 20.10.1972: efii de stat sau de guvern din C.E., inclusiv ri te au ratificai aderarea, decid s transforme Comunitatea European fnti-o Uniune European" si adopt un calendar pentru realizarea uniunii economice i monetare (U.E.M.) 19.12.1972: Cipru scmneaz un Acord de Asociere cu C.E.E. 01.01.1973: Lrgirea C.E. de la sase la nou membri devine efectiva. Comunitatea European primete competena exclusiv u puneniul politicii comerciale comune. 14.05,1973: Semnarea unui Acord de liber-schmb ntre C.E.E. si Norvegia. 05.10.1973: Semnarea unui Acord de Uber-schimb ntre C.E.E. i Finlanda.

09.12.1974: efii de stat sau de guvern din rile membre ale C.E. decid, la Paris, s se ntlneasc n mod regulat n cadrul unei i instane politice noi numit Consiliul European". 10.03.1975: Primul Consiliu European al efilor de stat sau de guvern din rile C.E. se reunete la Dublin (Irlanda). 18.03.1975: Consiliul C.E. decide nfiinarea unui Fond European de Dezvoltare Regional (F.E.D.E.R.), instrument fundamental pentru viitoarea politic structural a Uniunii Europene. 12.06.1975: Grecia depune cererea de aderare la Comunitatea European.
Uniunea Europeana.

02.12.1975: Consiliul European decide introducerea unui paaport european" pentru cetenii statelor membre ale C.E. 16.02.1976: Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), format din rile blocului comunist, propune ncheierea unui acord ntre membrii si i Comunitatea European. 27.07.1976: Deschiderea negocierilor de aderare cu Grecia. 28.03.1977: Portugalia solicit aderarea la Comunitatea European. 01.07.1977: Eliminarea tuturor restriciilor vamale ntre cei nou membri C.E. 28.07.1978: Spania solicit s adere ia Comunitatea European. 06-07.1978: Consiliul European de fa Bremen (Germania) decide crearea unui Sistem Monetar European (S.M.E.) i a unei uniti monetare europene (E.C.U. - European Currency Unit). 17.10.1978: Deschiderea negocierilor de aderare cu Portugalia. 01.01.1979 : Intr n vigoare Sistemul Monetar European 05.02.1979 : Deschiderea negocierilor de aderare cu Spania. 28.05.1979 : Semnarea Acordului de Aderare a Greciei la C.E. 07.06.1979 : Au loc primele alegeri pentru Parlamentul European (PE) prin sufragiu universal direct n cele nou state mem bre aie C.E. (pn alunei desemnarea membrilor PE (S.M.E.),

se fcea din rn dul deputailor din parlamentele naionale). Simione Veil este prima preedint a noului Parlament European. 02.04.1980: Semnarea unui Acord de Cooperare C.E. - Iugoslavia. 28.07.1980: Semnarea Acordului de Cooperare C.E. - Romnia. 01.01.1981: Grecia devine al zecelea membru al Comunitii Europene. 23.02.1982: Groenlanda (devenit membr a C.E. o dat cu Danemarca) decide prin referendum s prseasc C.E. 17.06.1983: Consiliul European de la Stuttgard semneaz o Declaraie solemn asupra Uniunii Europene". Este, praclic, prima meniune oficial a viitoarei denumiri a construciei comunitare.

Uniunea Europeana.

14.02.1984: Parlamentul European aprob proiectul de Tralat asupra Uniunii Europene" preglit de clre Comisia Juridic a acestei instituii, prezidat de Alteiro Spinelli. Proiectul va rmne doar pe hrtie, deoarece rile membre nu erau nc pregtite s acceple un transfer masiv de suveranitate de la nivel naional la nivelul instituiilor comunitare. 07.01.1985 : Jacques Delors este desemnat preedinte al Comisiei C.E. Timp de zece ani (trei mandate, ultimul fiind de doi ani), el va marca decisiv, prin activitatea sa, evoluia construciei comunitare. 12.06.1985 : Semnarea Tratatelor de aderare a Spaniei i Portugaliei. 14.06.1985 : Comisia C.E. prezinl documentul intitulat Cartea alb privind realizarea Pieei Interne", care prevedea atingerea acestui obiectiv ntr-un interval de apte ani (pn la 31.12.1992). Ea aceeai dat, cinci ri membre ale C.E. (Frana, Germania, Belgia, Olanda si Luxemburg) semneaz la Schcngen (Luxemburg) un acord privind eli minarea progresiv a controalelor ia frontierele lor comune, punnd bazele a ceea ce astzi numim Spaiul Schengen".

01.01.1986 : Aderarea Spaniei si Portugaliei devine efectiv, nu mrul rilor membre ale C.E. crescnd astfel la i2. 17-28.02.1986 : Semnarea de ctre guvernele rilor membre ale C.E. a Actului Unic European (A.U.E.), prima mare modificare a tratatelor originare de la Paris i Roma. 26.09.1988 : Semnarea Acordului de Cooperare Economic i C.E.E. i Ungaria. 15-18.06.1989 : Consiliul European de la Madrid decide convo carea unei Conferine Intcrguvernatnentale (C.I.G.) care s pregteas c, sub coordonarea lui Jacques Delors, crearea U.E.M. n trei faze (ceea ce s-a i ntmplat, ultima faz constituind-o crearea, la 01.01.1999, a Bncii Cenliale Europene i introducerea monedei unice Euro, care va intra efectiv n circulaie ncepnd cu 01.01.2002). 29.06.1989: Spania intr n Sistemul Monetar European. 17.07.1989: Austria solicit aderarea la Comunitatea European.
Uniunea Europeana.

Comercial ntre

10.09.1989: Semnarea Acordului de Cooperare Comercial si Economic ntre C.E.E. si Polonia. 09.05.1990: Semnarea Acordului de Cooperare Comercial i Economic ntre C.E.E. i Bulgaria. 19.06.1990: Cele cinci state membre ale Acordului Schengen din 1985 semneaz o Convenie de punere n aplicare a acestui acord. Lor li s-au adugat ulterior alte ri membre ale U.E.: Italia (27.11.1990). Spania si Portugalia (25.06.1991), Austria (28.04.1995), Danemarca, Finlanda Suedia (19.12.1998). Protocoale de aderare la acordul n cauz au semnat i Islanda i Norvegia (19.12.1996). 26.06.1990: Consiliul European de la Dublin decide convocarea unei Conferine Interguvernamentale privind U.E.M. i o alta pe tema Uniunii Politice. 04.07.1990: Cipru depune cererea de aderare la Comunitatea European. 16.07.1990: Malta solicit, la rndul su, aderarea la C.E.

03.10.1990: Intr n vigoare Tratatul de reunificare a R.F.G. cu R.D.G. 08.10. 1990 : Marea Britanic devine cel de-al zecelea membru al 28.03.1991 : Semnalrii Acordului Schengen i Polonia decid eli ncepnd cu 08.04.1991. 01.07.1991 : Suedia solicita s adere la Comuniunea European. 09-10.12.1991 : Consiliul European de la Maaslricht (Olanda) i proiectul de Tratat de Uniune European. 16.12.1991 : Polonia, Ungaria i Cehoslovacia semneaz Acor Comunitatea European. Obiectivul final menionat rilor n cauz la U.E. 07.02.1992 : Semnarea, la Maastricht, a Tratatului de Uniune Eu numele de Tratatalul de la Maaslricht". 18.03.1992 : Finlanda depune cererea de aderare la Comunitatea
Uniunea Europeana.

S.M.E. minarea reciproc a vizelor

d acordul cu privire ia duri europene cu

n aceste acorduri l constituie aderarea ropean, cunoscut i sub European.

05.04.1992: Portugalia ntr n Sistemul Monetar European (S.M .E.).

02.05.1992 : Minitrii de externe din rile membre ale C.E. si A.E.L.S. (Asociaia European a Liberului-Schimb) semneaz Acor dul de nfiinare a Spaiului Economic European (S.E.E.). 20.05.1992 : Elveia i prezint cererea de aderare la Comunitatea European. 25.11.1992: Norvegia solicil. pentru a treia oar. s adere la C.E. 06.12.1992 : Populaia Elveiei respinge prin referendum partici parea la S.E.E. In aceste condiii, aderarea la Comunitatea European nu mai poate fi luat n calcul. 12.12.1992 : Consiliul European de la Edinburg accept soli- cilarea Danemarcei de a nu participa la moneda unic european si nici la politica de aprare comun, ambele prevzute n Tratatul de la Ma-aslrichl. Acesle condiii erau cerule de guvernul danez pentru a putea convige populaiia s voteze n favoarea Tratatului de la Maastrichl. pe care iniial l respinsese prin referendum.

22.12.1992 : Semnarea Acordului European ntre Bulgaria si C.E. 01.01.1993 : ncheierea procesului de realizare a Pieei unice comune. 02.02.1993 : Semnarea Acordului european ntre Romnia si C.E. 18.05.1993 : Populaia danez aprob prin referendum Tratatul de la Maastricbt. dcblocnd astfel procesul de intrare n vigoare a acestuia. 22.06.1993 : Consiliul European de la Copenhaga (Danemar ca) adopt decizia de Srgirc a U.E. spre Est i stabilete criteriile de ndeplineasc rile candidate. 04.10.1993 : Semnarea, dup renegociere, a Acordurilor europe ne ntre C.E. si Republica Ceh si Slovacia, cele dou ri rezultate din dezmembrarea Cehoslovaciei aa-numitul divor de catifea"). 01.11.1993: Intr n vigoare T ratatul de la Maastricht. 08.04.1994 : Polonia depune cererea de aderare la Uniunea Euro pean. 27-18.11.1994 : Populaia Norvegiei respinge prin referendum, aderarea acestei ri la uniunea European.
Uniunea Europeana.

aderare pe care trebuie s le

pentru a doua oar,

10.12.1994 : Consiliul European de la Essen (Germania) adopt prima strategie de pregtire a rilor din Europa Central i de Est pentru aderarea lor la Uniunea Europeana. 01.01.1995: Aderarea Austriei. Finlandei i Suediei devine efectiv. Din acest moment Uniunea European numr 15 membri. 09.01.1995: Austria intr n Sistemul Monetar European. 01.02.1995: Intr n vigoare Acordurile de asociere la U.E. a Romniei. Republicii Cehe, Slovaciei i Bulgariei. 23.01.1995: Debutui primului mandat de cinci ani al Comisiei Europene (pn atunci mandatul su era de patru ani). Noul preedinte al acestei instituii comunitare este luxemburghezul Jacques Santer.

26.01.1995: Intr n vigoare, dup zece ani de la semnare, Acordul Schengen, fiind astfel eliminat controlul la frontierele comune ntre Frana, Germania, Belgia. Olanda, Luxemburg, Spania i Portugalia. 12.06.1995: Semnarea Acordurilor de asociere ntre U.E., pe de o parte, i Estonia, Letonia i Lituania, pe de alt parte. 22.06.1995: Romnia depune cererea de aderare la Uniunea European. 26-27.06.1995: Consiliul European de la Cannes (Frana) adopt Carlea alb de pregtire a rilor asociate n vederea integrrii lor n Piaa intern a U.E." 27.06.1995: Slovacia solicit s adere la U.E. 27.10.1995: Letonia depune cererea de aderare la U.E. 28.11.1995: Estonia solicit s adere la U.E. 08.12.1995: Lituania solicit, la rndul su. s adere la Uniunea European. 16.12.1995: Consiliul European de la Madrid (Spania) deci de c negocierile de aderare cu primele ri candidate vor ncepe la ase luni dup ncheierea Conferinei interguvernamentale de revizui re a Tratatului de la Maastricht (acesta s-a ncheiat n 1997). tot acum este adoptat numele viitoarei monede europene, Euro". 01.01.1996: Intr n vigoare uniunea vamal ntre Turcia i Co munitatea Europena.
Uniunea Europeana.

17.01.1996: Republica Ceh solicit s adere Sa U.E. 29.03.1996: Deschiderea oficial ia Torino (Italia), a Conferinei interguveniamentale de revizuire a Tratatului de la Maaslricht. 10.06.1996 : Slovenia solicit aderarea la U.E. 22.06.1996 : Consiliul European de la Florena (Italia) adopt 14.10.1996 : Finlanda intr n Sistemul Monetar European 24.11.1996: Italia revine n S.M.E. Convenia Europol. (S.M.E.)

13-14.12.1996: Consiliul European de la Dublin (Irlanda) adop t un Pact de stabilitate si cretere economic pentru U.E.M.; sunt pre zentate publicului primele mostre ale viitoarelor bilete de banc ..Euro". 17.06.1997: Consiliul European de ia Amsterdam (Olanda) marcheaz ncheierea C.I.G. de revizuire a Tratatului de Ia Maastricht, rezultatul acesleia fiind Tratatul de la Amsterdam (semnat n acest ora la 01.11.1997). Cu acest prilej, Comisia European lanseaz documentele Agenda 2000" care traseaz bazele evoluiei U.E. n perioada 2000 - 2006. 13.12.1997: Consiliul European de la Luxemburg decide lan sarea unui proces global, inclusiv si evolutiv de aderare si negociere" n care sunt incluse cele zece ri candidate din Europa Central si de Est. crora li se adaug Cipru. Se decide c negocierile efective de aderare vor ncepe n I99S cu ase ri din cele 11 ri nominalizate. 31.03.1998: Lansarea formal a negocierilor de aderare cu pri mul grup de ri candidate (Polonia, Ungaria. Estonia, Republica Ceh. Slovenia si Cipru). 11.12.1999: Consiliul European de la Helsinki (Finlanda) decide s extind negocierile de aderare i cu celelalte cinci ri asociate (printre care i Romnia). Turcia este si ea inclus n procesul de lrgire a U.E. pe ba/a unei Mraiegii de preaderare ce va fi elaborat de clre Comisia European.
Uniunea Europeana.

15.02.2000: Lansarea oficial a negocierilor de aderare cu Romnia. Bulgaria, Lituania. Letonia, Slovacia i Malta (ultima i-a reactivai cererea de aderare n 1998, dup ce si-o retrsese n 1997). 01.01.2002: Punerea n circulaie a monedei EURO. 12.12.2002: Consiliul European de la Copenhaga. Romnia primete confirmarea aderrii n 2007 i i se elaboreaz ,.foaia de par curs'' (Road Map). 01.12.2004 : Romania incheie capitolele de negociere cu Uniunea Europeana.

2. PREZENTAREA UNIUNII EUROPENE: Integrarea este un proces activ i reflexiv care implic includerea unei pri ntr-un ntreg, ncorporarea lui i armonizarea cu viziunea de ansamblu. Verbul care definete aceast aciune este de origine francez integrer, care, la rndul lui, este preluat din latinescul integrare. Importana sensului lui este att de mare, prin aspectul practic i teoretic, nct s- a constituit i n simbol matematic. A te integra ntr-un sistem, mai ales cnd acesta i-a dovedit viabilitatea, este, desigur, un mare avantaj, aa, cum i pstrarea identitii este nu doar o obligaie, ci chiar singura ans de supravieuirea a individualitii. Observatorii politici, istoricii, eseitii atrag atenia supra dublului pericol: a fuziona nseamn a face jocul modelului dominant, n timp ce afirmarea fr discernmnt a specificului ar putea duce la reapariia ghetourilor i la un rzboi al tuturor naiilor mpotriva tuturor celorlalte i a fiecrui trib mpotriva celorlalte triburi. Situaia nu este fr ieire, aa cum pare multora, ci dimpotriv: msuri chibzuite, cunoaterea realitii, studiul dezvoltrii tendinelor, cooperarea, nvarea din experiena altora, nsuirea propriilor responsabiliti sunt doar cteva dintre cile care pot face un individ dar i o colectivitate s-i gseasc locul printre alii, alturi de alii i chiar n ntreg fr a-i pierde esena.

Uniunea Europeana.

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANA? Uniunea Europeana (UE) este o comunitate de state europene independente - astzi n numr de 15, reunite n jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, n

urma procesului de cooperare integrare nceput n 1951, odat cu semnarea Tratatului de la si Paris. 2.2 MISUNEA UNIUNII EUROPENE: Organizarea relaiilor ntre statele membre si ntre popoarele lor ntr-o maniera coerenta si pe baza solidaritii dintre ele este misiunea de baza a U niunii Europene. 2.3 OBIECTIVE PRINCIPALE: - sa promoveze progresul economic si social (piaa unica a fost stabilita n 1993; moneda unica a fost lansata n 1999); - sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaionala (prin ajutorul unanitar ctre tarile ce nu sunt membre, politica externa si de securitate comuna, aciunea n crizele internaionale; de asemenea, prin poziii comune n cadrul organizaiilor internaionale); - sa introduc cetenia europeana (care nu va nlocui cetenia naionala, ci o va completa si va conferi un numr de drepturi civile si politice cetenilor europeni); - sa extind zona libertii, securitii si justiiei (legat de operaiunile de pe piaa interna si, mai ales, de libertatea de micare a persoanelor); - sa pstreze si sa ntreasc legislaia UE existenta (ntreaga legislaie adoptata de instituiile europene, mpreuna cu tratatele fundamentale).

Uniunea Europeana.

2.4 STATELE MEMBRE:

Tratatul de la Paris a fost semnat de sase state: Frana, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, au constituit nucleul de baza Uniunii Europene de astzi. ce al D up 1 9 5 1 , n patru valuri succesive de extindere, U E a ajuns la 151973 membri: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; 1981 - Grecia; 1986 - Spania si Portugalia; 1995 Austria, Finlanda si Suedia. 2.5 INSTITUTII ALE UNIUNII EUROPENE: Parlamentul European: este forul democratic al popoarelor europene, crui ai membri sunt alei prin vot universal direct, din cinci n cinci ani. primordiale ale Funciile Parlam entului European sunt de a participa la procesul de adoptare a legislaiei UE si de a controla activitatea Comisiei Europene. M em brii lui se ntlnesc n sesiuni plenare o sptm na pe luna la care a fost Strasbourg, confirmat ca sediul definitiv al Parlam entului European. M embrii Parlamentului European se ntlnesc, de asemenea, n sesiuni de scurta durata la Bruxelles, unde se afla birourile permanente ale comisiilor si birourile deputailor. Secretariatul Parlam entului European se afla la Luxemburg. M embrii Parlamentului European sunt grupai n funcie de partidele crora le politice aparin si nu n funcie de naionalitate. C onsiliul Uniunii Europene: principala instana de decizie a Uniunii Europene, este format din reprezentanii guvernelor tarilor membre. Exista cte un Consiliu de M initri, alctuit din minitrii de resort ai statelor membre, pentru fiecare din domeniile vizate: agricultura, finane, educaia, afaceri generale sau externe. Reglementrile adoptate sunt obligatorii pentru toate statele m embre si devin parte a legislaiilor naionale.

Uniunea Europeana.

Com isia Europeana: organul executiv al U niunii Europene si este format din 20 de este comisari, independeni de guvernele lor naionale, dar numii de ele. Comisarii sunt numii pentru

un mandat de cinci ani, pentru ca mandatul fiecrei Comisii sa se desfoare n paralel cu perioada legislativa de cinci ani a Parlamentului European. Sediul Comisiei Europene este la Bruxelles. Ca membru al acestui organ colectiv, fiecare comisar este responsabil de un anum it portofoliu sau ntr-un anum it dom eniu politic, la fel ca un m inistru ntr-un guvern. Com isia Europeana este condusa de un preedinte, n prezent aceasta funcie fiind ocupata de Rom ano Prodi (Italia). Rolul Comisiei Europene este de a asigura respectarea prevederilor tratatelor fundamentale ale UE, de a propune legislaia comunitara, si, odat legislaia aprobata, de a asigura aplicarea ei. Comisia are puteri autonome substaniale, m ai ales n privina politicii concurentei si n dom eniul conducerii si administrrii politicilor comune pe domenii. Ea administreaz diferite fonduriprograme UE, inclusiv cele destinate sprijinirii tarilor din afara si UE. Curtea Europeana de Justiie: Luxemburg este Curtea Suprema a din Uniunii Europene n domeniile n care se aplica legislaia UE. Comunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii, ceea ce nseamn ca articolele tratatelor de baza si legislaia ce decurge din ele devin parte a legislaiei naionale a statelor membre. Pentru a fi aplicate, aceste articole trebuie sa fie interpretate clar, fapt ce confer Curii Europene de Justiie un rol foarte important. Tratatele de baza au fcut la legislaia UE sa prevaleze n fata legislaiei naionale. C urtea de Conturi Europeana: verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor U niunii n vederea unei bune gestionari a bugetului european.

Banca Centrala Europeana: definete si aplica politica monetara europeana. Ea coordoneaz operaiunile de schimb si asigurafuncionare a sistemelor de plata. buna

Uniunea Europeana.

C om itetul R egiunilor: vegheaz la respectarea identitii si prerogativelor regionale si locale. Este consultat obligatoriu n chestiuni de politica regionala, mediu si educaie. ce in Banca Europeana de Investiii: instituia financiara a UE care este finaneaz proiecte de investiii pentru a contribui la dezvoltarea echilibrata a Uniunii. Ombudsman-ul european: poate sa fie sesizat de orice persoana (ceteni) sau fizica m orala (instituii, ntreprinderi) din UE, care se considera victim e ale unor aciuni greite ale instituiilor sau organism elor com unitare. C onsiliul Europeandevenit cel m ai nalt organ legislativ al U E, dei nu era prevzut n a tratatele fundamentale ale Uniunii. Uniunea Europeana Consiliul European nu trebuie sau sa fie confundate cu Consiliul Europei de la Strasbourg (Consiliul Europei este o organizaie interguvernamentala, n tim p ce UE este o comunitate de state; cele 15 state membre UE fac parte din Consiliul Europei, alturi de alte 28 de tari cemembre UE). sunt nu Consiliul European a fost creat n 1974, cnd efii de stat si de guvern sa se au hotrt ntlneasc n m od regulat, m preuna cu m initrii externe, cu preedintele si cu un lor de vicepreedinte al Comisiei Europene. Statutul Consiliului European a fost definit n Tratatul de la M aastricht din 1993: Consiliul European va oferi U niunii Europene dinam ism ul necesar dezvoltrii sale si va defini liniile politice generale ale acesteia". 2.6 SIMBOLURI ALE UNIUNII EUROPENE: D rapelul U niunii Europene a fost adoptat n anul 1986 de Consiliul European: pe un fond azuriu sunt 12 stele aurii n cerc, ce reprezint uniunea popoarelor Numrul de stele Europei. este fix, 12 fiind un simbol al perfeciunii. Im nul UEeste Oda Bucuriei", de la finalul Simfoniei a 9-a de Ludwig van Beethoven. Este folosit ncepnd cu anul 1986.

Uniunea Europeana.

Ziua Europei, 9 m ai,fost stabilita pentru a marca data de 9 mai 1950, cnd ministrul a francez de externe, Robert Schuman, a propus crearea Comunitii Europene a Crbunelui si Otelului - propunere vizionara care enta reconcilierea franco-germ ana si care a condus la cim U niunea Europeana astzi. de A ceste trei sim boluri exem plifica entitatea politica a U niunii Europene. 2.7 TRATATELE EUROPENE. SCURT ISTORIC: 9 m ai 1950: iniiativa negociatorului francez Jean M onnet, ministrul La francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus (avnd acordul cancelarului german Konrad Adenauer) crearea unei uniti Europene a C rbunelui si Otelului (CECO ), Com sub controlul unei autoriti independente, care sa administreze piaa n domeniu. Scopul iniial al acestei Comuniti: evitarea greelilor trecutului si stabilirea unor asemenea relaii ntre fotii inamici europeni care sa mpiedice pentru totdeauna posibilitatea unui nou conflict. Iniiativa a fost mbriat cu cldura att de Frana si G ermania, ct si de Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg. Tratatul de la Paris privind crearea CECO (sau Piaa Comuna") a fost semnat n aprilie 1951. 25 m artie 1957: Semnarea Tratatului de la R om a urma cruia, n alturi de CECO, a fost creataComunitatea Economica Europeana si, de asemenea, (CEE) Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom). De acum ncolo se va vorbi despre Comunitile Europene (CEE, CECO si Euratom) sau, generic, despre Comunitatea Europeana. Odat cu extinderea ariei de competente, acest Tratat a stabilit instituiile si mecanismele de luare a deciziilor, prin care vor fi exprimate att interesele naionale, ct si punctul de vedere al Comunitii Europene. 1 ianuarie 1973: Prima lrgire a Comunitii Europene (cu

Danemarca, Irlanda si M area Britanie), proces care a continuat si continua, n prezent fiind vizate pentru aderare tari est-europene si mediteraneene (1 3 candidate, inclusiv Romnia).

Uniunea Europeana.

17 februarie 1986: Semnarea Actului European Unic, la Luxemburg si Haga, document ce leag obiectivul unei piee interne integrate cu cel privind realizarea coeziunii economice si sociale. 1 noiembrie 1993: semnarea Tratatului de la Maastricht, prin care Comunitatea Europeana, organizaie n principal economica, a devenit Uniunea Europeana (UE). se UE bazeaz pe trei piloni: nti, procedurile instituionale tradiionale ce guverneaz activitatea Comisiei Europene, Parlam entului European, a Consiliului European si a Curii Europene de a Justiie n domenii precum piaa interna a UE si politicile comune; ceilali doi piloni implica prerogativele statelor membre si cooperarea dintre ele n domenii precum, pe de o parte, politica externa si de securitate si, pe de alta parte, afacerile interne - n probleme ca imigraia si politica de azil, politia si justiia. Tratatul de la M aastricht a decis, de asemenea, realizarea Uniunii Economice si M onetare (UEM ) 1 ianuarie 1999 si adoptarea graduala, n funcie de la ndeplinirea unor criterii stricte de ctre tarile membre, a monedei unice europene Euro.

1 mai 1999: Semnarea Tratatului de la Amsterdam. Acesta are patru obiective principale: plasarea problemei locurilor de munca si a drepturilor cetenilor n centrul preocuprilor UE (o Europa sociala); depirea ultim elor obstacole privind libertatea de micare a persoanelor si ntrirea securitii; prezentarea unei voci unice a UE n problemele mondiale; eficientizarea structurii instituionale com unitare n vederea extinderii U niunii Europene. 26 februarie 2001: Semnarea Tratatului de la Nisa, document adoptat la reuniunea europeana la nivel nalt (n engleza - summit, n franceza - sommef) din acest

ora francez, ce s-a desfurat n zilele de 7, 8 si 9 decembrie 2000. Acest tratat, denum it al extinderii", definitiveaz reforma instituionala a Uniunii Europene, stabilind, totodat, trecerea la o extindere treptata a UE, ncepnd cu anul 2003.

Uniunea Europeana.

2.8 Lrgirea Uniunii Europene: U niunea Europeana a lansat n anul 1998, n m od oficial, procesul extinderii sale ctre tarile din Europa Centrala si de Est si din mediteraneeana, odat cu deschiderea negocierilor pentru zona aderare. Acest proces este considerat unul dintre cele rnai im portante oportuniti ale U E pentru secolul XXI. Este vorba despre sarcina istorica de a desvri integrarea europeana prin mijloace panice, extinznd zona stabilitii si prosperitii prin primirea de noi membri. Statele candidate sunt n num r de 13: Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, M alta, Polonia, Romnia,Republica Slovaca, Slovenia, Ungaria - care au nceput negocierile de aderare - si Turcia. UE a ncheiat, de-a lungulacorduri de asociere, au anilor, ce creatbaza legala pentru relaiile bilaterale dintre tari europene nem em bre si U E. Faza negocierilor de aderare a fost nceput n martie 1998 cu sase state: Cipru, Republica Ceha, Estonia, Polonia, Slovenia si Ungaria. Ulterior, it-ul european de la la surnm H elsinki din decem brie 1999 fost deschise 12 au negocieri de aderare cu alte sase tari: Romnia, Republica Slovaca, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta. Negocierile urmresc, n primul rnd, ndeplinirea criteriilor pentru aderare, stabilite cu ocazia Consiliului European de la Copenhaga dinAtunci s-a decis ca aderarea va avea 1993.

loc imediat ce o tara candidata va fi capabila sa-si asume obligaiile de membru plin, prin ndeplinirea condiiilor politice si economice necesare". Potrivit criteriilor de la Copenhaga", pentru a deveni membru UE, o tara candidata trebuie sa fi realizat: - stabilitatea instituiilor ce garanteaz democraia, statul de drept, drepturile omului si protecia minoritilor; - existenta unei econom ii de piaa funcionale, precum si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si forelor pietii din interiorul Uniunii Europene.
Uniunea Europeana.

- capacitatea de a ndeplini obligaiile de m em bru U E, inclusiv cele privind obiectivele uniunii politice, economice si monetare; - condiiile de integrare prin ajustarea structurilor sale administrative, transpunerea legislaiei Uniunii Europene n legislaia naionala (adoptarea acquis-ului com unitar) si aplicarea ei prin structuri administrative si juridice adecvate. In funcie de ndeplinirea acestor criterii, Com isia Europeana rapoarte regulate prezint asupra progreselor realizate de fiecare tara candidata n procesul de aderare. De ntreaga problematica a lrgirii UE se ocupa un comisar european, are n ce subordine un directorat general. Actualul comisar european pentru extinderea U E este Guenter V erheugen (G erm ania).

2.9 OBIECTIVUL ROMANIEI DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA: a. Importanta aderrii la UE: Romnia este interesata sa se integreze n structurile comunitare europene innd cont de fora si coerenta U E n plan politic, economic si social, fapt de natura sa confere stabilitate si securitate. Aspiraia tarii noastre de a adera la UE este expresia identitii de valori si idealuri, a vocaiei sale de tara democrata ce aparine, prin cultura si civilizaie, spaiului unic european. b. Avantajele aderrii pentru Romnia, n ansamblu, sunt multiple: - beneficiul aparteneneiola mare familie de naiuni;

- securitatea care aceasta apartenena o confer; pe - avantajul participrii la mai mare piaa unica lume; cea din - oportunitile legate creterea economica; de - crearea de locuri de munca; - accesul la Fondurile structurale destinate regiunilor mai puin prospere ale UE (att de benefice, de exem plu, pentru tari ca Irlanda si Portugalia).
Uniunea Europeana.

c. Avantajele aderrii pentru ceteni sunt, si ele, semnificative: - mbuntirea continua a calitii vieii; - standarde nalte privind protecia m ediului; - condiii optime sistem ul de ngrijire a sntii; n - protecie sociala sigurana la locul de munca; si - dreptul de calatori si de a se stabiliorice stat mem bru; a n - protecie consulara si diplomatica din partea altui stat membru, cnd viziteaz tari dinafar UE; - cetenia europeana com pleteaz pe cea naionala, nu o o nlocuiete. d. n perspectiva aderrii n structurile comunitare europene, majore ale obiectivele Romniei vizeaz: - consolidarea sistemului democratic si a instituiilor democratice; - crearea unui at econom ic si social sa confere m axim um beneficii cetetenilor clim care de - eficientizarea structurilor si mecanismelor iei de piaa; econom - ntrirea cooperrii politice, econom ice si culturale cu membre UE si cu statele tarile candidate; - consolidarea statutului R om niei pe scena europeana si internaionala n term eni de stabilitate si securitate. e. Istoricul relaiilor cu UE:

Romnia a semnat Acordul de asociere Uniunea Europeana (Acordul European) pe la data de1 februarie 1993. Acest A cord, intrat n vigoare la 1 februarie 1995, statueaz cadrul juridic si instituional al raporturilor Romniei cu UE, avnd ca obiectiv fundamental pregtirea aderrii la Uniunea Europeana. Cererea oficiala de aderare la UE a fost naintata la 22 iunie 1995. In iunie 1999, Romnia nainteaz Programul National de Aderare la Uniunea Europeana.
Uniunea Europeana.

Consiliul European de la Helsinki din 12 decembrie 1999 a decis nceperea negocierilor de aderare cu toate statele candidate, inclusiv R om nia.Aceste negocieri ncepuser n m artie 1998 cu num ai sase tari candidate. La 28 februarie 2000, Romnia a nceput efectiv negocierile de aderare la cinci capitole din acqu/s-ul comunitar: tiina si cercetare, educaie si form are profesionala, ntreprinderi mici si mijlocii, relaii externe, politica externa si de securitate comuna. Ca urmare a propunerii Comisiei Europene, m ai 2000 convenit nchiderea 25 la s-a provizorie a negocierilor cu Romnia la cele cinci capitole. In semestrul 2000 au fost deschise negocierile la patru capitole: statistica, culturaII audiovizual, telecomunicaii si politica n domeniul concurentei. A lte capitole de negociere au fost deschise n anul 2001: pescuit, libera circulaie a capitalului, dreptul societilor comerciale, transporturi, uniunea(semestrul l 2001), vamala impozitarea, politici sociale, protecia consumatorilor si a sntii II2001). (semestrul Au fost nchise provizoriu negocierile la capitolele statistica (semestrul 2000),pescuit II (semestrul l 2001), protecia consumatorilor si dreptul societilor comerciale (semestrul II2001). In luna martie 2002, Rom nia avea deschise 17 capitole de negocierecu Uniunea Europeana, din care 9 au fost nchise provizoriu.

Potrivit deciziei Comisiei Europene, ncepnd ianuarie 2002, 1 cu cetenii romni, posesori de paapoarte valabile, pot calatori fr vize, pentru o perioada de scurt sejur, n tarile Spaiului Schengen (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Frana, G ermania, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania si Suedia).