Revista Informatica Economica, nr.

1 (21)/2002 5

Noua economie

Prof.dr. Ion Gh. ROSCA, prof.dr. Bogdan GHILIC-MICU

Asist.dr. Marian STOICA
Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti

At the begin of third millennium we talk about information society like a new stage in human
civilization evolution, like an Information and Communication Technology (IC`T) revolution
and a work nature revolution. However, we do not forget that this revolution was started in
1946 with the born of computers, when information science was became the main instrument
for production management.
Key words: new economy, information revolution, ICT, telework, teleactivities, information
society, network economy.

L a începutul mileniului trei vorbim

despre societatea informationala ca
despre un nou stadiu în dezvoltarea civili-
zatiei umane, ca despre o revolutie a
tehnologiei informatiei si comunicatiilor
(TIC) si a naturii muncii. Dar nu trebuie sa
uitam ca revolutia a început înca din 1946,
odata cu aparitia calculatorului electronic,
când informatica a devenit principalul
instrument pentru organizarea productiei.
Adoptarea TIC în toate domeniile de
activitate reprezinta conditia esentiala a
dezvoltarii sanatoase a oricarei economii si
asigurarii succesului societatatii informati-
onale. Aceasta trebuie însotita de programe
speciale de absorbtie a fortei de munca
disponibilizate, în vederea evitarii cresterii
alarmante a somajului.
Un imperativ al crearii societatii informa-
tionale îl constituie întelegerea noilor me-
canisme si a regulilor care le guverneaza, a
obiectivelor si a posibilitatii de a face din
munca la distanta un mod de productie
eficient, deopotriva productiv si eliberat de
schematisme, rutina si ineficienta. În egala
masura este vorba de a crea noi structuri
organizationale, functionale si sociale. De
aceea este important sa se studieze si
analizeze efectele utilizarii TIC în noile
metode de cercetare si inovare, de munca
si de consum. Din aceasta perspectiva si în
contextul dat, rezolvarea problemelor juri-
dice cu privire la codul muncii, conventiile
colective de munca, statutul salariatului
etc. constituie o urgenta.
Noile tehnologii informationale pot îmbu-
natati comunicarea între cetateni si admi-
nistratia publica, conducând la o transpa-
renta (dorita) a activitatii administrative
locale si centrale. De asemenea, prin TIC
se poate reduce durata diferitelor proceduri
administrative, astfel încât timpul de
raspuns la problema cetateanului sa fie
minim. De exemplu, domeniile în care
noile tehnologii pot fi utilizate cu efecte
pozitive sunt forta de munca si ocuparea
acesteia, educatia profesionala, orientarea/
reorientarea profesionala, reducerea soma-
jului etc.
Economiile în retea sporesc productivita-
tea, ceea ce duce la cresterea rezultatului
potential al economiei (de exemplu se
poate obtine o rata de crestere fara infla-
tie). Productivitatea marita poate duce si la
o reducere pe termen scurt a locurilor de
munca, în cazul în care capitalul si pietele
de produse nu functioneaza eficient si nu
creeaza activitati noi, care sa transforme
rezultatul potential în crestere reala. În
aceste conditii este nevoie de piete de
capital dinamice care sa sprijine compa-
niile noi si de o piata a fortei de munca
care sa ofere personal calificat si flexibil.
Sintetizând, se poate spune ca sistemul
productiv iese din umbra modelului econo-
mic al standardelor, pentru a intra în lumea
specificului, în care domina logica copro-
ductiei (integrarea client/consumator în
procesul conceptiei si productiei). De ase-
menea, este important gradul de interac-
6 Revista Informatica Economica, nr. 1 (21)/2002
tivitate si de integrare a procesului de
cunoastere, fondat pe interactivitate cogni-
tiva, în cadrul procesului de productie.
Imaginea pesimista a unei societati în care
indivizii comunica si interactioneaza
exclusiv prin mediul virtual nu trebuie sa
devina niciodata reala, deoarece initiativele
din domeniul telelucrulului au aratat ca
lipsa contactelor sociale poate primejdui
întregul program de implementare a socie-
tatii informatio nale. Nevoia de interactiune
sociala, apropiere fizica si afectiune umana
va surclasa comunicarea electronica. Teh-
nologia informatiei va permite prin noile
cai complementare posibilitatea de a co-
munica si a lucra. Oamenii vor fi capabili
sa aleaga cel mai convenabil mediu în
concordanta cu scopul actiunii lor, cu
partenerii de interactiune, cu necesarul de
informatie etc., în multe cazuri optând
pentru comunicarea directa. De asemenea,
TIC va permite indivizilor sa se adapteze
diferitelor ipostaze sociale (familie, religie,
munca, petrecerea timpului liber, responsa-
bilitati civice etc.), ducând la o crestere a
personalitatii lor.
În acelasi timp, TIC ar putea fi o amenin-
tare pentru intimitatea individului. Astfel,
problemele etice si legislative nu sunt de
neglijat având în vedere informatiile
nocive accesibile prin Internet, referitoare
la pornografia infantila, activitatile teroris-
te, tehnicile de asasinat, metodele de suicid
etc.
Noul set de reguli care guverneaza socie-
tatea informationala se aplica atât la nivel
economic, dirijând noua economie, dar si
la nivelurile politic, social, administrativ,
cultural, religios etc., transformând realita-
tea înconjuratoare într- una virtuala. Prac-
tic, privind din perspectiva societatii infor-
mationale, nu exista dimensiune a vietii
noastre cotidiene care sa nu fie afectata de
procesul de virtualizare, dictat de explozia
tehnologica din ultimul deceniu. Astfel,
notiuni ca magazin virtual, ambasada
virtuala, muzeu virtual, gradina zoologica
virtuala, parc virtual, cazino virtual, bise-
rica virtuala sau chiar cimitir virtual nu ne
mai sunt astazi straine, ele integrându-se
aproape complet în vocabularul curent.
Acest lucru a fost posibil datorita, în
primul rând, dezvoltarii World Wide Web
începuta la mijlocul anilor ’90, coroborata
cu noile descoperiri tehnologice din dome-
niul informatiei si comunicatiilor. Bineîn-
teles ca nu s-a atins nivelul maxim al
dezvoltarii si se poate spune ca produsele
si serviciile virtuale sunt înca în faza de
pionierat, dar ele constituie deja startul
pentru marea trecere a societatilor spre
civilizatia digitala, stapânita de puterea
informatiei, comunicarii si cunoasterii.
Procesul de “virtualizare” nu se opreste
aici. El se aplica cu succes la nivelul
politicului si administratiei centrale prin
teleguvernare. Asa cum exista conceptul
de ambasada virtuala pentru telediplo-
matie, exista si cel de e-guvern (guvern
puternic informatizat). La nivelul adminis-
tratiei locale exista atât în tara, cât si în
strainatate, încercari de creare a primariilor
si prefecturilor virtuale.
Revenind la e-guvern, trebuie precizat ca
acesta nu este doar un ansamblu de pagini
Web si posta electronica, o forma de acces
digital la informatia guvernamentala sau o
posibilitate de autorizare electronica a unor
mijloace de plata. În timp ce toate aceste
lucruri sunt importante si realizate, ele
reprezinta doar o mica parte a vietii noastre
cotidiene, e-guvernul însusi putând repre-
zenta fundamentul schimbarii puterii. Pen-
tru anii viitori, e-guvernul trebuie sa
reprezinte o provocare pentru politicieni si
societate deopotriva, constituind o revolu-
tie a guvernarii însasi, o revolutie în adeva-
ratul sens al cuvântului, o schimbare dra-
matica în modul de organizare si folosire a
puterii politice si sociale.
Cu siguranta, dincolo de orice simpla ana-
liza, civilizatiile sunt complexe si mereu în
schimbare. Cu toate acestea, oricând sunt
posibile identificarea si izolarea unei ca-
racteristici generale, comune unui anumit
segment de populatie. Revolutia guvernarii
va schimba importanta granitelor, poate
chiar o va redefini având mai putina lega-
tura cu geografia si mai mult cu alte noti-
uni de identitate în comuniune, cu anumite
Revista Informatica Economica, nr. 1 (21)/2002
caracteristici comune. De asemenea, se vor
schimba relatiile dintre cetateni si guver-
nanti si vor aparea noi concepte de coabi-
tare atât în termeni de nevoi, cât si de
responsabilitati, iar ca rezultat, se vor rede-
fini nu numai actiunile guvernamentale (ce
fac guvernele si pe ce cai), dar si motivele
pentru care ele actioneaza, alterând însasi
esenta democratiei asa cum o cunoastem
astazi.
Informatia electronica si cunostintele
vehiculate prin retele de calculatoare au
devenit elementele centrale, în jurul carora
este organizata societatea, iar acesta va fi
rezultatul final în noul aranjament social,
cu noi reguli, noi metode de organizare si
noi moduri de gândire pentru guverne si
toate sectoarele societatii. În cea mai
simpla definire, e-guvernul trebuie înteles
ca un guvern simplu, nascut si potrivit
pentru o societate informationala, o socie-
tate tot mai puternic globalizata. E-
guvernul este ceea ce va “munci” pentru
noua societate si pentru rezolvarea proble-
melor proprii, sociale si de mediu. Pentru
a-i defini aplicabilitatea, nu trebuie excluse
obiectivele sociale ale oamenilor, care tin
de grija fiecaruia pentru propria siguranta
si pentru familie. Oare ajuta cu ceva
dinamismul rapid în scopul îmbunatatirii
vietii populatiei? Oare sa se sacrifice totul
pentru a rezolva problemele celor putini?
Si nu în ultimul rând, face e-guvernul o
societate mai buna?
Nu stim si, poate, nu vom afla niciodata.
Cert este ca e-guvernul poate acoperi toate
obligatiile formelor anterioare de guverna-
re si, probabil, câteva obligatii noi. În acest
sens, e-guvernul, ca si formele precedente,
poate fi bun sau rau, prost sau întelept,
opresiv sau democratic. Informatizarea
permite o paleta larga de posibilitati, dar
nu toate sunt dezirabile. Digitizarea sin-
gura nu poate salva si dirija o societate,
spre deosebire de posibilitatile populatiei
de a prospera în noua economie, carac-
terizata de schimbari profunde în toate
sferele existentei umane.
7
Schimbarea relatiilor de munca
Oamenii (ca indivizi si colectivitati), orga-
nizatiile si institutiile publice simt necesi-
tatea, dar au si abilitatea de a organiza
viata în diferite moduri. Ca în multe alte
situatii, aceasta implica protejarea intere-
selor cuiva împotriva intereselor altora,
deseori ajungându-se la conflicte. Deoare-
ce o zi obisnuita din viata unei persoane
este în principal legata de munca, posibi-
litatile de orga nizare a vietii depind si se
coreleaza în mod direct cu relatiile de
munca. Chiar daca se pune accent pe com-
portamentul în plan individual, modifica-
rile în organizarea muncii vor constitui
subiectul principal al procesului de trans-
formare determinat de telelucru. Capaci-
tatea de a gasi solutii creative si inovative
pentru toate functiile unei întreprinderi
constituie un factor decisiv, cu importanta
crescânda, pentru organizatiile implicate în
competitia de piata.
Schimbarea structurii sectorului de
afaceri
În paralel cu aparitia noilor abordari
organizationale, sectorul de afaceri a trecut
si trece prin schimbari majore, una din
trasaturile cel mai usor de remarcat fiind
mutatia între domenii. În secolul XX
populatia ocupata în agricultura a scazut
semnificativ, transferul facându-se în prin-
cipal spre industrie. Punctul culminant a
fost spre sfârsitul anilor ‘60, dupa care
ocuparea în industrie a început sa scada,
înregistrându-se o crestere în cadrul servi-
ciilor sociale si civile. În continuare,
progno zele si estimarile arata ca populatia
ocupata în industrie va scadea gradual pâna
la 7-8% din populatia ocupata în anul
2010, din care numai jumatate va fi
implicata direct în productia de bunuri.
Schimbarea structurii sociale
În societatea bazata pe agric ultura si
manufactura, regula aproape universala era
ca munca se desfasoara în casa sau în
apropierea ei. Numai anumite industrii
urbane si institutii publice aveau un loc
specific de munca, situat de obicei în cen-
trele oraselor sau comunitatilor. Aparitia
industrializarii si dezvoltarea ei sustinuta
8 Revista Informatica Economica, nr. 1 (21)/2002
au modificat radical structura, aparând o
separare clara între casa si locul de munca,
atât sub aspect fizic, cât si functional.
Deplasarea între locul de munca si
domiciliu (naveta) a devenit o obisnuinta
zilnica. Acest tip de deplasare, bazat pe o
anumita organizare a activitatii în mediul
de afaceri, nu a fost niciodata pusa sub
semnul întrebarii, în ciuda faptului ca se
consuma o parte semnificativa din timpul,
puterea si alte resurse ale omului. Structura
organizationala a formei de productie in-
dustriala si-a pus amprenta asupra modului
de organizarea a tuturor celorlalte tipuri de
activitati, inclusiv asupra functiilor admi-
nistrative si a celor care implica servicii
Societatea informationala munca oriunde, inclusiv acasa
Societatea industriala
munca în casa si în apropiere
Societatea agrara (fara naveta)
Fig. 1. Evolutia structurii sociale
Schimbarea motivatiilor pentru munca
În subconstient, omul a asociat de mult
timp câstigarea existentei cu o firma sau un
angajator ca persoana juridica, dar si cu un
loc fizic sau o cladire tangibila. Sunt co-
mune în vocabularul tuturor expresii de
genul “sunt la serviciu (munca)” sau “ma
duc la serviciu (munca)”. Semnificatia este
ca se afla pe teritoriul firmei (cladire si
birouri) sau în drum spre acesta. De aceea,
va trebui reasezat modul de gândire în
aceasta problema. În viitor va fi important
sa se porneasca de la locul în care persoana
cu calificarea dorita locuieste sau vrea sa
locuiasca si nu de la locul unde organizatia
care îi solicita serviciile îsi are sediul
administrativ si cauta personal.
Schimbarea structurii zilei de munca
Pietrele de temelie ale vietii noastre de zi
cu zi au devenit munca si casa, între care
ne miscam pe cai prestabilite. Toata struc-
sociale si civile. O organizatie este vizuali-
zata sub forma ei fizica si, de obicei, prin
denumire. Atunci când se discuta despre
înfiintarea unui nou sediu sau mutarea
unuia existent dintr- un loc în altul, pro-
blemele ridicate sunt legate în mare parte
de locatia fizica a organizatiei. Aceasta
constituie emblema existentei organizatiei
si, prin urmare, a locurilor de munca.
Având în vedere tranzitia de la structurile
dominate de industrie la economia bazata
pe cunostinte si servicii, precum si dezvol-
tarea TIC, se poate anticipa aparitia si
succesul unor forme de organizare radical
schimbate si, probabil, a unui nou tip de
structura sociala (figura 1).
(fara naveta)
munca în fabrica
(cu naveta)
tura societatii este construita în jurul aces-
tor puncte fixe si miscari, fara a mentiona
barierele de timp si spatiu. De exemplu,
ceasul a devenit simbolul restrictiilor dure
de timp asupra omului. Organizarea tem-
porala si spatiala a muncii este factorul
determinant cu cea mai mare importanta
pentru comportamentul omului în timp si
spatiu. Se cunoaste faptul ca, legat de locul
de munca al oamenilor, marea majoritate a
deplasarilor obisnuite (naveta la locul de
munca) este concentrata în scurte perioade
de timp (dimineata si seara). Faptul ca
putini oameni traiesc, muncesc si se
recreeaza în acelasi loc duce la nevoia de
deplasari, deseori pe distante mari.
O mare parte din deplasari se deruleaza în
timpul zilei si saptamânii de lucru. În
comunitatile mici, problema deplasarilor se
rezolva cu consumuri mici de timp. În
zonele metropolitane sau în cazul caselor
Revista Informatica Economica, nr. 1 (21)/2002
izolate conditiile difera, deoarece locurile
de munca pot fi departe de casa. Depla-
sarea implica sacrificii considerabile, iar
programul zilnic nu poate fi încadrat într-o
perioada de timp rezonabila folosind trans-
portul public, ci presupune accesul la una
sau doua masini personale.
Cadrul pentru folosirea TIC în vederea
realizarii unei organizari mai individuali-
zate si mai flexibile a conditiilor de munca
si viata s-a îmbunatatit simtitor. Datorita
acestuia, posibilitatile de a raspunde diferi-
telor nevoi individuale si de a rezolva
problema timpului ridicata de programul
de munca, deplasare si viata personala s-au
extins. Cu ale cuvinte, s-a îmbunatatit ca-
drul pentru ca o persoana sa poata decide
locul si durata deplasarilor. Oamenii s-au
obisnuit atât de mult cu naveta la locul de
munca încât nu mai constientizeaza posibi-
litatile de reducere sau eliminare ale aces-
tor deplasari, de multe ori chiar nedorind o
iesire din cotidian. Puterea obisnuintei
blocheaza deseori gândirea necesara pentru
efectuarea unei modificari. În mod natural
ei considera acest comportament ca fiind
normal si nu îl pun la îndoiala decât foarte
rar sau niciodata. Este adevarat ca nu toate
deplasarile sunt impuse si consuma ener-
gie. Marele avantaj al TIC este ca face
posibila reducerea deplasarilor fizice care
apar ca obligatii sau sacrificii si pun resur-
sele la dispozitia acelor deplasari care aduc
beneficii.
Schimbarea structurii formelor de
munca
Pe baza posibilitatilor oferite de TIC se
creeaza si se rafineaza noi forme organiza-
tionale, mai flexibile. Forma care a primit
cea mai mare atentie pâna în prezent este
telelucrul. Acesta îmbraca una din formele
de manifestare pe care le-am prezentat în
acest capitol (centrele de telelucru satelit/
de cartier, liber-profesionistii, biroul virtu-
al etc.). O forma organizationala superioa-
ra care necesita tehnologii ale informatiei
si comunicatiilor mult mai avansate este
organizatia virtuala.
Trasaturile esentiale ale tendintelor de dez-
voltare în ceea ce priveste când, unde si
9
cum vom putea lucra în noua economie a
societatii informationale sunt destul de
clare, fiind vizibila deplasarea interesului
spre o flexibilitate sporita. Vom asista la
aparitia unor noi forme de organizare si
metode de munca, despre care stim putin
astazi, dar despre care putem face presupu-
neri pertinente. Ca si în alte situatii,
impulsul initial a fost dat de aparitia TIC în
sectorul afacerilor. Noile forme de munca
au doua trasaturi care se suprapun partial.
Una este structura organizationala genera-
la a angajatorului, iar cealalata are legatura
cu functiile lucratorului individual si
modul de organizare a muncii acestuia în
timp si spatiu (inclusiv în relatie cu colegii
de munca).
Fundamentarea presupunerilor facute în
judecatile si calculele legate de discutiile
privind tendintele posibile sau dezirabile
ale evolutiilor viitoare este importanta, ne-
cesitând o analiza mai aprofundata. Atunci
când se discuta despre întinderea curenta si
mai ales despre evolutia viitoare a tele-
lucrului, este util sa se analizeze schimba-
rile în metodele de munca si faptul ca au
aparut, în principal, în cadrul structurilor
caracterizate de principiile organizationale
ale societatii industriale. Aceasta înseamna
ca modurile noi si evidente de organizare a
muncii sunt înca influentate de modelele
din întreprinderile existente, aplicate în
contextul culturii de uzina. Pentru a asimi-
la diferitele abordari, noile cunostinte,
diferitele valori si a permite totodata
vechilor metode sa se transforme în forme
de munca diferite substantial este nevoie
de o reorientare semnificativa în cadrul
anagajatorilor si managerilor aflati în
diferite stadii ale carierei.
Schimbarile care pot fi introduse acum prin
dezvoltarea TIC trebuie sa demoleze
structurile existente si sa treaca peste ele
pentru a progresa. Este un proces greu
deoarece variatele structuri pe care au fost
implementate întreprinderile dispar greu.
Printre obstacolele majore, probabil cel
mai mare este conceptia diferitelor grupuri
despre cum trebuie sa functioneze o între-
prindere si cum trebuie sa se desfasoare
10
munca. Sugestiile privind noi modalitati de
conducere a întreprinderilor si îndeplinire a
sarcinilor de serviciu vor fi, cel putin la
început, cu greu ascultate si vor fi blocate
de inertia institutionala.
Evolutia, aplicarea si implementarea TIC
se întind în tot mai multe zone, iar oamenii
sunt inclusi si devin participanti la poten-
tialul noii tehnici. Posibilitatile tehnice
cresc permanent, tehnica este rafinata, ca-
pacitatea creste, aplicatiile noi devin dispo-
nibile si deschid domenii inexistente sau
neabordate anterior. În sarcinile de serviciu
apar constant schimbari, atât în întreprin-
derile existente, cât mai ales în cele nou
înfiintate, de cele mai multe ori datorate
introducerii TIC, facilitând patrunderea
tehnicii în toate domeniile societatii. În
plus, exista schimbari în conceptii si apar
multi alti factori de influenta în lumea
înconjuratoare (internationalizare, globali-
zare, noi sisteme de regulamente etc.) care
fac tot mai usoara introducerea noilor
forme de munca si functionarea noii eco-
nomii odata cu trecerea la societatea infor-
mationala.
Si în România, dezvoltarile în domeniul
TIC conduc spre o posibilitate semnifica-
tiva de creare de noi structuri organizato-
rice în fiecare ramura a societatii, în urma
carora indivizii, firmele si institutiile
publice pot obtine multe avantaje. Modifi-
carea relatiilor în timp si spatiu datorita
TIC face posibila cresterea independentei
în organizarea fizica si functionala a diferi-
telor activitati. În consecinta, se poate an-
ticipa aparitia de noi modalitati de viata si
structuri sociale. Au aparut si au fost
implementate noi forme de organizare
flexibila a muncii, precum telelucrul, tele-
centrele, sediile satelit etc.
Multe sectoare de baza ale societatii vor fi
afectate gradual, pe masura ce telelucrul
devine tot mai larg cunoscut si creste atât
în intensitate, cât si ca numar de oameni
implicati. Unele dintre domeniile deja in-
fluentate într- un fel sau altul sunt cala-
toriile si transporturile, modalitatile de
transport, proiectarea interiorului caselor
Revista Informatica Economica, nr. 1 (21)/2002
(domotica), planificarea mediului înconju-
rator, serviciile culturale, sociale si comer-
ciale, structurile educationale, relatiile so-
ciale, dezvoltarea regionala etc.
Cele mai profunde schimbari se vor pro-
duce, probabil, în domeniul organizational
si al muncii dar, gradual, zone tot mai
intim legate de viata privata vor trece prin
transformari semnificative, în moduri dife-
rite. Ca o consecinta, se poate anticipa
aparitia noilor sabloane de viata si structuri
ale societatii. În particular, aceasta se refe-
ra la ceea ce afecteaza sabloanele de viata,
adica „cum si unde traim si muncim”,
„cum ne transportam”, „cum ne facem
cumparaturile” etc. Schimbarile vor afecta
si alte arii ale structurii sociale, inclusiv
arena politica, economica si sociala, care
vor fi redesenate în diferite feluri.
Problema implementarii TIC în România
ridica o serie de bariere dificil de traversat,
datorita unor factori obiectivi si subiectivi:
ü lipsa unei infrastructuri specifice
TIC la nivel national;
ü existenta unor retele de comunicatii
insuficient dezvoltate;
ü costuri înca mari pentru serviciile
de comunicatii;
ü slaba informatizare a organizatiilor
economice sau de alta natura;
ü lipsa unei culturi în domeniul
informaticii la nivelul angajatilor;
ü rezistenta la înnoire a unei parti a
personalului;
ü teama ca introducerea TIC va duce
inevitabil la scaderea locurilor de
munca.
Cu toate ca România se afla în stare
incipienta cu privire la introducerea si
utilizarea TIC, exista câteva încercari si
unele realizari, care ne îndreptatesc sa
credem ca adoptând un management co-
rect, societatea informationala româneasca
poate deveni realitate. Proiectele directoare
de informatizare a prefecturilor si primarii-
lor, concepute de organismele de specia-
litate la nivel national sunt un prim punct
de plecare în tratarea gradului de adapta-
bilitate a functionarilor la noile tehnologii.
Revista Informatica Economica, nr. 1 (21)/2002
A doua categorie de organizatii în care
introducerea TIC poate constitui un succes,
plecând si de la necesitatea obiectiva a
utilizarii tehnicii de calcul, a retelelor de
calculatoare, a comunicatiilor moderne
este formata din administratiile financiare,
societatile de asigurari, camerele de comert
si industrie, casele de pensii, aasele de
asigurari de sanatate, sistemele vamale etc.
Bancile si institutiile financiare utilizeaza
deja TIC într-un grad avansat si constituie
o categorie aparte, datorita specificului ac-
tivitatii lor, care, pe lânga atributii comune
altor organizatii, impun cel mai înalt grad
de securitate si un nivel ridicat de interco-
nectare.
Un exemplu atipic îl reprezinta Bursa de
Valori Bucuresti si piata extrabursiera
RASDAQ, institutii care, înca de la înfiin-
tare, au utilizat tehnologii informationale
avansate, activitatea lor fiind aproape com-
plet automatizata. Managementul utilizarii
TIC în aceste institutii poate fi considerat
un succes. Nu trebuie uitat însa ca aproape
toti agentii umani ai acestor organizatii
(managerii, brokerii, dealerii, analistii fi-
nanciari) sunt cu studii superioare, având
cunostinte în domeniul informaticii. Aceste
profesii au implicat din start utilizarea TIC
si, în consecinta, problema adaptarii poate
aparea numai în raport cu dezvoltarea
tehnologiei.
Alt aspect care justifica încrederea în
succesul societatii informationale în Româ-
nia îl reprezinta pachetul de legi referitoare
la TIC, care constituie obiectul de lucru al
Guvernului: legea semnaturii digitale (care
a fost deja promulgata), legea comertului
electronic, legea cadru privind protectia
datelor personale, legea protectiei datelor
personale în telecomunicatii, legea antifra-
uda si legea notarului electronic. De
asemenea, trebuie sa punctam adoptarea
legii licitatiilor electronice si functionarea
11
concreta a acesteia (www.e- licitatie.ro).
Nu în ultimul rând trebuie sa remarcam
eforturile factorilor de decizie în directia
demonopolizarii telecomunicatiilor interne,
aparitia noilor operatori pe piata telefoniei
mobile din România si cresterea neastep-
tata a numarului de utilizatori ai serviciilor
de telefonie mobila.
Tot în plan legislativ este importanta
adoptarea de catre Parlament a proiectului
privind noul Cod al Muncii, care stipuleaza
clar posibilitatile de desfasurare pe terito-
riul României a activitatilor cu caracter de
telelucru.
Toate eforturile legislative românesti sunt
în acord cu aquis-ul comunitar, iar tara
noastra nu are decât de câstigat din expe-
rienta tarilor Uniunii Europene în demersul
trecerii spre noua economie si spre societa-
tea informationala.
Bibliografie
1. Roche L., Schmidt D., Steiler D., Bat-
teux C., Chatelain Y., Daniel C., Duy-
medjian R., Cybergagnant – Techno-
logie, Cyberspace & Développement
Personel, Maxima Paris, Franta 2000
2. Rosca I., Ghilic-Micu B., Stoica M.,
Managementul utilizarii tehnologiei in-
formatiei, în Informatica Economica
nr.9, Ed. Inforec, Bucuresti 1999
3. Ghilic-Micu B., Stoica M., eActivita-
tile în societatea informationala, Ed.
Economica, Bucuresti 2002
4. Drucker P.F., The new society of orga-
nisations, Harvard Business Review, nr.
70/1992, p. 95-104
5. Patsikas S., La Macedoine Occidentale:
crise demographique et organization de
l’espace, doctoral Thesis, Montpellier,
Franta 1978
6. Colectia Monitorul Oficial al României,
2001, 2002