Toate nivelurile maxime ar trebui s fie atins n cel puin 95% din timp n care planta sau unitatea

funcioneaz, s fie calculat ca un procent de ore de funcionare anuale. OMS (Organizaia Mondial a Sntii), recomandate de emisii de aer niveluri sunt prezentate pe scurt n Tabelul 2. Dei acestea nu sunt standardele legale, ele ne ofer, cu un sentiment general de obiective de emisii s depun eforturi pentru a ndeplini n condiii de siguran de risc niveluri de expunere de sntate. Tabelul 2. Niveluri int Ambient pentru a realiza
PARAMETRU VALUARE MAXIMA
20 mg/m3 300 mg/m3 10 mg/m3 500 mg/m3 5 mg plant fence 1,2-dichloroethane /m pentru emisii; 0.1 ppb la 5 mg/m3 la emisii; 1.0 ppb la marginea instalatiiei Vinyl chloride 5 mg/m3 pentru emisii; 0.4 ppb la marginea instalatiei Aminiac 15 mg/m3
3

PM Oxizi de azot Cloruri hidrogenate Oxizi de sulf Benzen

Not: Nivelurile maxime ambientale pentru oxid de etilen sunt 0.3 ppb la gard plantelor. Emisii maxime totale de COV acetaldehida, acid acrilic, clorur de benzil, tetraclorura de carbon, clorofluorocarburi, aery etil trziu, haloni, anhidrid maleic, 1,1,1 - trichlorethane, tricloretilena, iar trichlorotoluene sunt de 20 mg/Nm3. Maxime totale de emisii de metale grele sunt 1.5 mg/Nm5.

Poluarea aerului de instalatile de clor-alchili

Exist trei procese de baz pentru fabricarea clorului i a sodei caustice din saramur: celule cu mercur, diafragm, iar celula membrana. Printre aceste tehnologii, celula membrana este cel mai modern i are att avantaje economice i de mediu. Celelalte dou procese genereaz deeuri periculoase care conin mercur sau azbest. Mercur tehnologiei celulare, fiind depit n producie la nivel mondial.

n procesul de membrana, clor (la anod) i hidrogen (la catod) sunt inute n afar de o membrana polimer selectiv care permite ionilor de sodiu pentru a trece n compartimentul catodic i s reacioneze cu ionii de hidroxil pentru a forma sod caustic. Saramur srcit este dechlorinated i reciclat la etajul de intrare. Dup cum sa menionat deja, procesul de celula membrana este procesul de preferat pentru instalaiile noi. Procesele diafragma poate fi acceptabil, n anumite circumstane, dar numai n cazul n care diafragmele nonasbestos sunt folosite. Consumul de energie ntr-un proces de celule membrana este de ordinul a 2200 la 2.500 de kilowai-or pe ton metric (kWh / t), n comparaie cu 2400 la 2700 kWh / t de clor pentru un proces de celul cu diafragm. Clorul este un gaz foarte toxic, i msuri de precauie stricte sunt necesare pentru a reduce la minimum riscul pentru lucrtori i comunicate posibile n timpul manipulrii sale. Surse majore de emisii fugitive de aer de clor i hidrogen sunt guri de aerisire, garnituri, i operaiunile de transfer. Pentru industria cloralcanilor, o pregtire de urgen i un plan de rspuns este obligatorie pentru clor necontrolate potenialul i alte comunicate. Tetraclorur de carbon este folosit uneori pentru a freca triclorurii de azot (format n proces) i pentru a menine nivelurile sale sub 4%, pentru a evita incendiu i explozie. nlocuitori pentru tetraclorura de carbon ar putea fi utilizate, ca utilizarea tetraclorurii de carbon poate fi interzis n viitorul apropiat din cauza cancerigenitate sale. Punerea n aplicare a proceselor de producie ecologice i msuri de prevenire a polurii poate aduce att beneficii economice i de mediu. Tehnologiile de tratare primare oferite la aceast producie se numr urmtoarele: Sisteme de epurare caustic ar trebui s fie instalat pentru a controla emisiile de clor din condensatoare i la punctele de depozitare i transfer de clor lichid. Acid sulfuric folosit pentru uscarea clor trebuie s fie neutralizate nainte de deversare. Monitoarele de clor trebuie s fie situat strategic n cadrul instalaiei pentru a detecta emisiile de clor sau scurgeri pe o baz continu. Datele de monitorizare ar trebui s fie analizate i revizuite la intervale regulate i n comparaie cu standardele de funcionare, astfel c orice aciuni corective necesare s poat fi luate. nregistrrile rezultatelor monitorizrii trebuie s fie pstrate ntr-un format acceptabil. Rezultatele ar trebui s fie raportate autoritilor responsabile i prile relevante, dup cum este necesar.

Preferin ar trebui s se acorde pentru procesul de membrana, datorit caracteristicilor sale mai puin poluante peste alte tehnologii. n plus, splarea de clor de la coada pentru a produce gaze de hipoclorit este foarte recomandat.

POLUAREA AERULUI din produsele chimice agro industriale Instalatiile de ingrasamant mixt
ngrminte mixte conin dou sau mai multe elemente de azot, fosfor, potasiu i (NPK), care sunt eseniale pentru creterea plantelor bun i randamente ridicate culturilor. Aceast subseciune se refer pe scurt producia de fosfai de amoniu (fosfat monoamoniu, sau MAP, i fosfat diamoniu, sau DAP), nitrophosphates, carbonat de potasiu, precum i ngrmintele compuse. Fosfaii de amoniu sunt produi de acid fosforic de amestecare i amoniac anhidru ntr-un reactor pentru a produce un slam. Acest lucru este mentionat ca traseul de acid mixt pentru producerea de ngrminte NPK, sruri de potasiu i altele sunt adugate n timpul procesului. Tulbureala este pulverizat pe un pat de solide reciclate ntr-un granulator de rotaie, i amoniac este sparged n patul de dedesubt. Granule trece la un usctor rotativ, urmat de un cooler rotativ. Solide sunt analizate si trimise la depozitare pentru insacuire sau pentru expediere n vrac. ngrmnt Nitrophosphate se face prin descompunerea fosfat cu acid azotic. Aceasta este calea care duce la nitrophosphate ngrminte NPK, ca i n traseu mixt-acid, sruri de potasiu i altele sunt adugate n timpul procesului. Soluia rezultat este rcit la nitrat de calciu precipitat, care este eliminat prin metode de filtrare. Filtratul este neutralizat cu amoniac, iar soluia se evapor pentru a reduce coninutul de ap. Procesul de prilling poate urma. Azotat de calciu tort filtru poate fi tratat in continuare pentru a produce un ngrmnt azotat de calciu, azotat de calciu pur, sau azotat de amoniu i carbonat de calciu. ngrminte Nitrophosphate sunt, de asemenea, produse de procesul de amestec de acid, prin digestia fosfat de un amestec de acid azotic i acizi fosforici. Potasiu (carbonat de potasiu) i Silvin (clorur de potasiu) sunt soluii de mina din depozitele i sunt rafinate prin procesele de cristalizare pentru a produce ngrminte. Potash ar putea fi, de asemenea, uscat-minat i purificat prin flotaie. ngrmintele compuse se poate face prin amestecul de ngrminte de baz, cum ar fi nitratul de amoniu, MAP, DAP, i granulare potasiu; aceasta ruta poate implica un proces de granulare. Principalilor poluani din producia de MAP i DAP sunt amoniacul i fluoruri, care sunt date n afara abur de reacie. Fluoruri i praful sunt eliberate din materiale de operaiuni de manipulare. Amoniacul a emisiilor de aer necontrolate a fost raportate la intervalul 0.1 - 7.8 kg de azot pe tona metric (kg / t) de produs, cu fosfor variind 0.02 - 2.5 kg / produs T (ca pentoxid de fosfor, P205). n producia nitrophosphate, praful va conine, de asemenea, fluoruri. Oxizi de azot Noj sunt date afara de la digestor. n etapa de evaporare, compui fluorurai i amoniac sunt eliberate. Emisiile nereduse pentru oxizi de azot provenite din procesele selectate sunt mai puin de 1.000 de miligrame pe metru cub (mg/m3) de la digestia de fosfat cu acid azotic, 50 pn la 200 (mg/m3) de la neutralizare cu amoniac, i 30 - 200 mg/m3 de la granulare si uscare. Praful este poluant de aer primar la potas de fabricaie. Materiale de manipulare i mcinarea roc fosfatic ar trebui s fie efectuate n cldiri nchise. Emisiile fugitive pot fi controlate, de exemplu, hote privind echipamentele de transport, cu captare a prafului in

filtre din tesatura. n plantelor fosfat de amoniu, fluxurile de gaze din reactor, granulator, usctor, i mai rece ar trebui s fie trecut prin cicloane i epuratoare, folosind acid fosforic ca lichidul de splare, pentru a recupera particule, amoniac, precum i alte materiale de reciclare. n plantelor nitrophosphate, oxid de azot (NO,) emisiile ar trebui s fie evitate prin adugarea de uree la etapa de digestie. Emisiile de fluor ar trebui s fie mpiedicate prin splarea cu ap a gazelor. Amoniacul, ar trebui eliminate prin splare. Acidul fosforic poate fi folosit pentru splarea n cazul n care sarcina de amoniac este mare. Apa Sistemul de proces ar trebui s fie echilibrate, dac este necesar, prin utilizarea unor rezervoare de a evita descrcarea de gestiune a unui efluent. Dispozitivele suplimentare de control al polurii, dincolo de epurare, cicloane, i baghouses care sunt o parte integrant a proiectului instalaiei i operaiunile nu sunt, n general, necesare pentru instalaiile de ngrminte mixte. Emisii n aer de la punctul de descrcare de gestiune ar trebui s fie monitorizai continuu pentru fluoruri i de particule i anual pentru amoniac i oxizi de azot. Datele de monitorizare ar trebui s fie analizate i revizuite la intervale regulate i n comparaie cu standardele de funcionare, astfel c orice aciuni corective necesare s poat fi luate. nregistrri ale rezultatelor monitorizrii trebuie s fie pstrate ntr-un format acceptabil. Rezultatele ar trebui s fie raportate autoritilor responsabile i parlies relevante, dup cum este necesar. De producie cheie i practicile de control care va duce la conformitatea cu cerinele privind emisiile pot fi rezumate dup cum urmeaz: maximiza recuperarea produsului i minimizarea emisiilor n aer de ntreinere corespunztoare i exploatarea scrubere i baghouses. Pregtirea i punerea n aplicare a unui plan de pregtire de urgen i de rspuns. Un astfel de plan este necesar din cauza cantitilor mari de amoniac i alte materiale periculoase depozitate i manipulate pe site-ul.

Fabricile de ingrasamant cu azot

Aceast subseciune discut producia de amoniac, uree, sulfat de amoniu, azotat de amoniu (AN), amoniu azotat de calciu (CAN), i nitrat de amoniu sulfat (ASN). Fabricarea de acid azotic folosit pentru a produce ngrminte cu azot se produce de obicei pe site-ul i, prin urmare, este inclus aici. Amoniac (NH3) este produs din azotul atmosferic si de hidrogen dintr-o surs de hidrocarburi. Gazul natural este materie prim de hidrocarburi cel mai frecvent utilizate pentru instalaiile noi; alte materii prime, care au fost folosite includ nafta, petrol, crbune i gazeificat. Gazul natural este favorizat de-a lungul alte materii prime din punct de vedere ecologic. Producia de amoniac din gazele naturale include urmtoarele procedee: desulfurization de intermediari de sintez; primare i secundare de reformare; monoxid de carbon schimbare de conversie i eliminarea dioxidului de carbon, care poate fi folosit pentru fabricarea uree, methanation, precum i de sintez a

amoniacului. Catalizatori utilizate n procesul de molibden pot include cobalt,, nichel, oxid de / crom oxid de fier, oxid / de zinc oxid de cupru, si fier. ngrmintele cu uree sunt produse printr-o reacie de amoniac lichid cu dioxid de carbon. Etapele procesului de sintez includ soluie, n cazul n care amoniac si dioxid de carbon reacioneaz pentru a forma carbamat de amoniu, care este deshidratat pentru a forma uree; concentraia soluiei de vid, cristalizare, sau evaporare pentru a produce o topire; formarea de solide de prilling (peletizare picturi de lichid) sau granulare, de rcire i de screening de solide; acoperire a solide; i ncrcarea insacuire sau vrac. De dioxid de carbon pentru producerea de uree este produs sub form de produs de reformare plante de amoniac. Sulfat de amoniu este produs ca un caprolactam produs din industria petrochimic, n calitate de cocs produs, i sintetic prin reacia amoniacului cu acid sulfuric. Doar al treilea proces este acoperit n discuia noastr. Reacia dintre amoniac i acid sulfuric produce o soluie de sulfat de amoniu, care este continuu circulat printr-un vaporizator pentru a ngroa soluie i pentru a produce cristale de amoniu sulfat. Cristalele sunt separate de lichidul ntr-o centrifug, iar lichidul este returnat la vaporizator. Cristalele sunt alimentate fie de la un pat fluidizat sau la un usctor tambur rotativ i sunt verificate nainte de ncrcare insacuire sau vrac. Azotat de amoniu se face prin neutralizarea acidului azotic cu amoniac anhidru. Soluia rezultat 80 la 90% din nitrat de amoniu poate fi vndut ca este, sau poate fi n continuare concentrat ntr-o soluie de 95 - 99.5% (se topesc) i transformate n Granulele. Paii de fabricaie includ formarea soluie, concentraia soluiei, formarea solide, solide finisare, de screening, de acoperire, precum i insacuire sau de transport maritim n vrac. Etapelor de prelucrare depind de produsul finit dorit. Azotat de amoniu de calciu se face prin adugarea calcit amoniac sau dolomit pentru a azotatului de amoniu se topeasc nainte de prilling sau granulare. Sulfat de azotat de amoniu se face prin granulare o soluie de nitrat de amoniu i sulfat de amoniu. Etapele de producie pentru fabricarea acidului azotic includ vaporizarea amoniacului; amestecarea de vapori cu aer de ardere i amestecul peste o platina / rodiu catalizator, racire oxid nitric rezultat (NO) i oxidante-l la dioxid de azot (N02), cu oxigen rezidual; i absorbind dioxidul de azot n ap ntr-o coloan de absorbie a produce acid azotic (HN03). Din cauza cantitilor mari de amoniac i alte materiale cu risc manipulate pe site-ul, o pregtire de urgen i un plan de rspuns este necesar. Emisiile n atmosfer de la instalaiile de amoniac includ dioxidul de sulf (S02), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (C02), hidrogen sulfurat (H2S), compui organici volatili (COV), pulberi n suspensie, metan, cianura de hidrogen, i amoniac. Cele dou surse primare de poluani, cu valori tipice raportate, n kilograme per ton (kg / t) pentru poluanii importante, sunt dup cum urmeaz: gazelor arse de la reformare primara: C02: 500 kg / t NH3, NOx: 0.6 - 1.3 kg / t NH3 ca N02, S02: mai puin de 0,1 kg / t; CO: mai puin de 0.03 kg / t. Dioxid de carbon ndeprtarea: C02: 1200 kg / t.

Emisiile de oxizi de azot depinde de caracteristicile procesului. Oxizi de azot sunt reduse, de exemplu, atunci cnd exist exces de oxigen scazut, cu injecie de abur, atunci cnd post-combustie sunt n vigoare msuri, i atunci cnd arzatoare cu NOx redus sunt n uz. Alte msuri vor reduce, de asemenea, valoarea total a oxizilor de azot emii. Concentraiile de dioxid de sulf n gazele de ardere de la reformatorul poate fi de ateptat s fie semnificativ mai mari n cazul n care un alt combustibil dect gazul natural este folosit. Consumul de energie variaz de 29 - 36 gigajouli pe ton metric (GJ / t) de amoniac. Procesul de condens evacuate este de aproximativ 1,5 metri cubi pe ton metric (m3 / t) de amoniac. Ferme rezervor de amoniac se poate elibera n sus de 10 kg de amoniac pe tona de amoniac produs. Emisiile de amoniac de la proces au fost raportate n intervalul de mai puin de 0,04 la 2 kg / t de amoniac produs. ntr-o chestiune de plante uree, amoniac i pulberi sunt emisiile de ngrijorare. Emisiile de amoniac sunt raportate ca aerisire de absorbie de recuperare (0,1 pn la 0,5 kg / t), ventilaie concentraia de absorbie (0.1 - 0.2 kg / t), prilling uree (0.5 - 2.2 kg / t), i granulare (0.2 - 0.7 kg / t) . Turnul prill este o surs de praf uree (0.5 - 2.2 kg / t), astfel cum este granulator (0,1 pn la 0,5 kg / t). Pulberi n suspensie este principalul poluant emis de instalaiile de sulfat de amoniu. Cele mai multe dintre particule se gsesc n evacuare gazoas a usctoare. Evacurile necontrolate de particule ar putea fi de ordinul a 23 kg / t de la usctoare rotative i 109 kg / t de la uscatoare de pat fluidizat. Rezervoarele de stocare a amoniacului poate elibera amoniac, si pot exista pierderi fugitive de amoniac de la echipamente de proces. Producia de azotat de amoniu produce emisii de pulberi n suspensie (azotat de amoniu i materiale de acoperire) amoniac, acid azotic, i. Sursele de emisie de importan primar sunt turnul prilling i granulator. Cantitile totale de azot evacuate sunt n intervalul de 0.01 - 18.4 kg / t de produs. Valori raportate pentru azotat de amoniu calciu sunt n gama de kg de azot 0.13 - 3 pe tona de produs. Plante de acid azotic emit oxid de azot, dioxid de azot (emisiile vizibile), precum i urme de cea acid azotic. Cele mai multe dintre oxizii de azot se gsesc n gazele de coada de turn de absorbie. n funcie de proces, emisiile din gazele de spate poate varia de la 215 la 4300 de miligrame pe metru cub (mg/m3) pentru oxizi de azot. Fluxul poate fi de ordinul a 3200 m3 pe tona de acid azotic 100%. Valorile de oxizi de azot vor fi n intervalul de sczut atunci cnd nalt presiune de absorbie este utilizat; presiune medie randamentele de absorbie a emisiilor de oxizi de azot de la limita superioar a intervalului. Aceste valori sunt, nainte de adugarea de orice hardware de reducere. Urmtor descrie legate de producie obiective care pot fi atinse prin msuri cum ar fi cele descrise mai sus. Numerele se refer la procesele de producie nainte de adugarea unor msuri de control al polurii. Fabricile de amoniac - instalatiile de amoniac noi ar trebui s stabileasc ca obiectiv realizarea a emisiilor de oxid de azot de nu mai mult de 0,5 kg / t de produs (exprimat ca N02 la 3%). Comunicate de amoniac n eflueni lichizi pot fi controlate la 0,1 kg / t de produs. Condensate din producia de amoniac ar trebui s fie refolosite.

Instalaia de acid azotic - nivelurile de oxid de azot trebuie s fie controlate la un maxim de 1,6 kg / t de acid azotic 100%. Absorbie extinse i tehnologii, cum ar fi reducerea catalitic neselectiv (NSCR) i reducere catalitic selectiv (SCR) sunt folosite pentru a controla oxizi de azot din gazele de coad. Pentru a atinge un nivel de 150 de pri pe milion din volum (ppmv) de oxizi de azot din gazele coada, urmtoarele abordri ar trebui s fie luate n considerare: de nalt presiune, cu un singur presiunea de proces cu absorbie cu randament ridicat, suficient pentru a evita faciliti suplimentare de reducere a emisiilor; dual- procesul de absorbie cu un randament de absorbie suficient de mare pentru a evita faciliti suplimentare de tratare; dual-presiunea de proces cu SCR, presiune medie, cu un singur presiunea de proces cu SCR. Instalatiile de uree - n instalaiile de uree, scrubere umede sau filtre textile sunt utilizate pentru a controla emisiile fugitive de la turnuri prilling; filtrele textile sunt folosite pentru a controla emisiile de praf din operaiuni pung. Aceste echipamente sunt o parte integrant a operaiunilor, s pstreze produsul. Instalaiile noi uree ar trebui s ating nivelurile de pulberi n suspensie n aer de emisii mai mic de 0,5 kg / t de produs att pentru uree i amoniac. Instalatiile de sulfat de amoniu - n instalaiile de sulfat de amoniu, utilizarea filtrelor textile, cu injectarea de absorbant, dac este necesar, este modalitatea preferat de control. Evacurile de nu mai mult de 0,1 kg / t de produs ar trebui s fie realizabile pentru pulberi n suspensie. Practicile de producie i de control, care vor duce la conformitatea cu cerinele privind emisiile pot fi rezumate dup cum urmeaz: Alegei gaze naturale, n cazul n care este posibil, ca materie prim pentru instalaia de amoniac. D prioritate nalt presiune procese sau procese de absorbie n combinaie cu uniti de reducere catalitic. Folosii low-praf-formatoare de procese pentru formarea solide. Reutilizare condens i alte ape uzate. maximiza recuperarea produsului i minimizarea emisiilor n aer de ntreinere corespunztoare i exploatarea scrubere i baghouses.

Instalatiile de nitrat de amoniu - n instalaiile de azotat de amoniu, scrubere umede pot fi luate n considerare pentru turnuri prill i plante granulare. Emisiile de particule de 0,5 kg / t de produs pentru turnul prill i 0,25 kg / t de produs pentru granulare ar trebui s fie inta. Sarcini similare pentru amoniac sunt adecvate. Alte eflueni care provin dintr-un complex de ngrminte cu azot includ purjare cazan, de tratare a apei de plante splare n contracurent, i turnul de rcire purjare din amoniac i acid azotic plante. Acestea pot necesita ajustarea pH-ului i soluionarea. Aceti eflueni ar trebui s fie de preferin, reciclate sau refolosite. Catalizatori uzai sunt de obicei trimise de regenerare sau eliminate ntr-un depozit de deeuri securizat. Emisii n aer ar trebui s fie monitorizat anual, cu excepia plantelor de acid azotat, n cazul n care oxizi de azot trebuie s fie monitorizate continuu. Eflueni trebuie s fie monitorizai continuu pentru pH i lunar pentru ali parametri. Datele de monitorizare ar trebui s fie analizate i revizuite la intervale regulate i n comparaie cu standardele de funcionare,

astfel c orice aciuni corective necesare s poat fi luate. nregistrri ale rezultatelor monitorizrii trebuie s fie pstrate ntr-un format acceptabil. Rezultatele ar trebui s fie raportate autoritilor responsabile i prile relevante, dup cum este necesar. Tabelul 3 evideniaz unele dintre practicile de prevenire a polurii, care sunt aplicate pentru controlarea emisiilor de aer. Exist multe alte practici de prevenire a polurii, care pot fi aplicate pentru a deeurilor solide i a apelor uzate. Putei s v gndii de unele dintre acestea.

Practicile de producie i de control, care vor duce la conformitatea cu cerinele privind emisiile pot fi rezumate dup cum urmeaz: Alegei gaze naturale, n cazul n care este posibil, ca materie prim pentru instalaia de amoniac. D prioritate nalt presiune procese sau procese de absorbie n combinaie cu uniti de reducere catalitic. Folosii low-praf-formatoare de procese pentru formarea solide. Reutilizare condens i alte ape uzate. maximiza recuperarea produsului i minimizarea emisiilor n aer de ntreinere corespunztoare i exploatarea scrubere i filtre de aer.

Tabelul 3. Practici recomandate la prevenirea polurii n instalatiile de ngrminte.

PROCESS POLLUTION PREVENTION PRACTICE
n cazul n care este posibil, folosii gazele naturale ca materie prim pentru instalaia de amoniac, pentru a reduce emisiile de aer. Utilizai gaz fierbinte de la procesul de reformare secundar pentru a incalzi tuburile primare (reformare conceptul schimbtorul de-reformator), reducnd astfel nevoia de gaze naturale.. POLUAREA procesul de prevenire PRACTICA Direct acid cianhidric (HCN), gaze ntr-o instalaie de gazeificare de combustibil lichid la o unitate de ardere pentru a preveni eliberarea sa. Luai n considerare utilizarea gazelor de purjare de la procesul de sinteza la foc reformator, benzi condensate pentru a reduce amoniac i metanol. Utilizai de dioxid de carbon, procesele de eliminare, care nu elibereaz toxice pentru mediu. Cnd monoetanolamin (MEA) sau alte procese, cum ar fi carbonat de potasiu la cald, sunt utilizate n ndeprtarea dioxidului de carbon, funcionarea corect i procedurile de ntreinere ar trebui s fie urmat pentru a minimiza emisiile n mediul nconjurtor.

Instalata de amoniac

3.

Instalatia de ureeUtilizai procese totale de reciclare n procesul de sinteza; reduce formarea microprill i reportarea amenzilor 6.
n prilling turnuri.

Instalatia de azotat Prill turn: reduce formarea microprill si a reduce reportarea amenzilor prin antrenare. de amoniu Manipularea materialelor: n cazul n care capacele de utilizare fezabile i hote pe transportoare i puncte
de tranziie. Bunele practici de curatare trebuie s fie n loc pentru a minimiza contaminarea apelor pluviale doilea tur de scrutin din proprietate de plante. Granulatore: reducerea emisiilor de praf de la dezintegrarea de granule.

Instalatiile de ingrasamanat cu fosfati

ngrmintele fosfatice sunt produse prin adugarea de acid la sol sau roc fosfatic pulverizat. n cazul n care acidul sulfuric este utilizat, un singur sau normal, fosfat (SSP) este produs, cu un coninut de fosfor de 16 la 21% ca pentoxid de fosfor (P2Oj). Dac acid fosforic este folosit pentru a acidula roc, fosfat triplu (TSP) este rezultatul. TSP are un coninut de fosfor de 43 pn la 48% ca P2Oj. SSP producie presupune amestecul de acid sulfuric i stnc ntr-un reactor. Amestecul de reacie este evacuat pe o banda transportoare se deplaseaz ncet-ntr-o groap. Amestecul este vindecat timp de 4 pn la 6 sptmni nainte de insacuire si de transport maritim. Dou procese sunt folosite pentru a produce ngrminte TSP: run-of-pluate i granulare. Procesul de run-of-gramada este similar cu procesul de SSP. TSP granule mici, rezistente folosete acid fosforic (40%, comparativ cu 50% pentru run-of-teanc). Amestecul de reacie, un slam, este pulverizat pe amenzi de

ngrminte reciclate ntr-un granulator. Granule cresc si sunt apoi evacuate ntr-un usctor, ecranate, i trimis la depozitare. Fosfat de ngrminte complexe de multe ori au sulfuric i fosforic instalaiile de producie de acid. Acid sulfuric, este produs prin arderea sulfului topit n aer pentru a produce dioxid de sulf, care este apoi convertit catalitic la trioxid de sulf de absorbie n oleum. Dioxidul de sulf poate fi, de asemenea, produs de minereu pirita prjire. Acidul fosforic este fabricat prin adugarea de acid sulfuric n fosfat. Amestecul de reacie este filtrat pentru a elimina fosfogips, care se ncheie la soluionarea iazuri sau halde de deeuri. Fluoruri i praf sunt emise n aer de la fabric de ngrminte. Toate aspectele legate de prelucrarea fosfat i manipularea produsului finit genera praf, de la Masina de tocat i pulverizatoare, transportoare pneumatice, i ecrane. Mixer / reactoare i peteri produce vapori care conin tetrafluoride de siliciu i acid fluorhidric. O instalaie de acid sulfuric are dou principalelor emisii de aer: dioxid de sulf si vapori de acizi. n cazul n care minereul de pirit este prjit, vor fi, de asemenea, particule din emisiile atmosferice, care pot conine metale grele, cum ar fi cadmiu, mercur, plumb i. Instalaia de acid fosforic genereaz praf i fum, ambele din care contin acid fluorhidric, tetrafluoride siliciu, sau ambele. ntr-o uzin de ngrminte, principala surs de poluare a aerului potenial este praf i fum de la scurgeri, suparari de operare, i a emisiilor de praf. Este esenial ca procedurile stricte de operare s fie n vigoare i c o atenie deosebit trebuie acordat pentru a cura constant de scurgeri i la alte msuri curenie. Descrcarea de gestiune a dioxidului de sulf din plante acid sulfuric ar trebui s fie reduse la minimum prin utilizarea dublu-contact, dublu-absorbie proces, cu separator de nalt eficien de vapori. Scurgeri i deversrile accidentale ar trebui s fie mpiedicate prin utilizarea de bine-bunded rezervoare de stocare, prin instalarea de captare deversare i faciliti de izolare, precum i prin practicarea bun gospodrire i ntreinere. n instalaia de acid fosforic, emisiile de compui de fluor din digestor / reactorul ar trebui s fie redus la minimum prin utilizarea bine conceput, bine-operate, i bine ntreinute epuratoare. De gestionare a sterilelor fosfogips este o problem major din cauza volumelor mari si suprafata mare de necesare i datorit potenialului de eliberare de praf i gaze de radon i a fluorurilor i cadmiu n infiltraiilor. Urmtoarele msuri de ajutor pentru a minimiza impactul: Meninerea unui capac de ap pentru a reduce eliberarea de gaze radon i a emisiilor de praf. n cazul n care capacul de ap nu pot fi meninute, pstreaz sterile umed sau revegetate pentru a reduce praful. (Not, cu toate acestea, faptul c procesul de renaturare poate crete rata de emisii de radon.)

Punerea n aplicare a proceselor de producie ecologice i msuri de prevenire a polurii poate aduce att beneficii economice i de mediu. Urmtoarele obiective legate de producie poate fi realizat prin

msuri cum ar fi cele descrise mai sus. Numerele se refer la procesele de producie nainte de adugarea unor msuri de control al polurii. n instalaiile de acid sulfuric care utilizeaz contactul dublu, dublu proces de absorbie, nivelurile de emisii de 2 pana la 4 kilograme de dioxid de sulf pe ton metric (kg / t) de acid sulfuric pot fi atinse, precum i nivelurile de trioxid de sulf de ordinea de 0,15 0.2 kg / t de acid sulfuric sunt realizabile. Scrubere sunt folosite pentru a elimina fluorurilor i acid din emisiile atmosferice. Efluentul de la scrubere Aceast subseciune descrie formulare a pesticidelor din ingrediente active. Fabricarea pesticidelor merite o discuie separat complet. Marile grupuri chimice, care sunt formulate includ: Insecticide (organofosfai, carbamai, piretroide, organochlorines, biorationals, i vegetale); Fungicide (ditiocarbamai, triazoli, CMB-uri, morfoline, Pirimidine, phthalamides, i anorganice); Erbicide (triazine, carbamai, fenil ureas, acizi fenoxi, bipyridyls, glyphosates, ureas sulfonil, xilenolilor amide i Scopul principal al formulrii pesticidelor este de a produce un produs care are o eficien optim biologic, este convenabil de a folosi, i reduce la minim impactul asupra mediului. Ingredientele active sunt amestecate cu solveni, adjuvani (boostere), i umplutur dup cum este necesar pentru a atinge formularea dorit. Tipurile de formule includ pulberi umectabile, solubil concentrate, emulsii concentrate, ulei-n-ap, emulsii suspensii concentrate, suspoemulsions, ap, granule dispersabile granule uscate, i eliberare controlat, n care ingredientul activ este eliberat n mediu la un transportator polimerice, liant, absorbante, sau encapsulant ntr-un ritm lent i eficient. Paii de formulare ar putea genera emisii n aer, eflueni lichizi, i deeuri solide. Principalilor poluani atmosferici sunt pulberile n suspensie (PM) i compuii organici volatili (COV). Acestea sunt eliberate din operaiuni de amestecare i de acoperire. Practici de prevenire a polurii, n general, folosite pentru a reduce emisiile de aer Utilizarea de colectori de praf dedicate de a recicla materiale recuperate. Cele hote de aspiratie de utilizare a colecta vaporii i a altor emisii fugitive.

O instalaie de formulare pesticide ar trebui s pregteasc i s pun n aplicare o pregtire situaii de urgen i un plan de rspuns care s ia n considerare utilizrile terenurilor nvecinate i consecinele poteniale ale unei situaii de urgen sau deversri accidentale de substane nocive. Msuri pentru a evita eliberarea de substane nocive ar trebui s fie ncorporat n proiectarea, exploatarea, ntreinerea, precum i de gestionare a plantelor. Echipament de control al polurii angajai n acest sector includ baghouses pentru ndeprtarea de pulberi n suspensie i adsorbie de carbon pentru ndeprtarea COV. Urmtoarea discuie se refer la sinteza ingredientelor active utilizate n formulele de pesticide. Marile grupuri chimice, produse includ: carbamai i ditiocarbamai (carbofuran, carbaril, ziram, i Compui Chlorophenoxy (2,4-D, 2,4,5-T, i SILVEX) Compui organofosforici (malathionului, dimetoat, forat, i

compui, cum ar fi diverse biopesticide (de exemplu, Bacillus thuringiensis i pherhormones), Heterocicli (de exemplu, atrazin), piretroizi (de exemplu, cipermetrin), i derivaii din uree (de exemplu,

O atenie deosebit trebuie s fie acordat substane restricionate. Propuneri de producie pentru pesticide urmtoarele ar trebui s fie evaluat cu atenie: hexaclorbenzen, toxafen, clordan, aldrin, DDT, mirex, dieldrin, endrin, heptaclor i. Paii principale de producie sunt (a) pregtirea intermediarilor de proces; (b) introducerea unor grupri funcionale; (c) de cuplare i esterificarea; (d) procese de separare, cum ar fi splarea i ndeprtarea i (e) de purificare a produsului final. Fiecare dintre aceste etape pot genera emisii n aer, eflueni lichizi, i Principalilor poluani atmosferici sunt COV i PM. Practicile tipice de prevenire a polurii care vizeaz reducerea emisiilor de aer includ: Utilizarea sistemelor de "nchise" pentru furaje pentru reactoare lot. utilizarea azotului blanketing, dup caz, la pompe, rezervoare de stocare, precum i alte echipamente pentru a minimiza eliberarea Organics toxice. Acordarea de prioritate nonhalogenated i solveni nearomatice n cazul n care Utilizarea de colectori de praf dedicate de a recicla materiale recuperate. Meninerea pierderi din pompe de vid (cum ar fi inelul de ap i uscat) la doze mici Obiective specifice de reducere pentru diferitele procese nu sunt bine stabilite. n absena unor obiective specifice de reducere a polurii, instalaiile noi trebuie s ating ntotdeauna mai bine dect media pe ramur i ar trebui s se apropie de sarcin pe baz de Tipic poluarea aerului echipamente de control utilizate de ctre industria includ urmtoarele: splarea stiva de gaz i / sau de carbon adsorbie (pentru organice toxice) i baghouses (pentru indepartarea particulelor materiei) sunt tehnologii aplicabile i eficiente pentru minimizarea emisia de poluani n aer semnificative. Combustie este folosit pentru a distruge organice toxice. Dispozitivele de ardere trebuie s fie operate la temperaturi de peste 1100 C, cu un timp de reziden flacara de cel puin 0.5 secunde pentru a atinge eficiena distrugerii acceptabil de toxice. Cu toate acestea, la temperaturi de aproximativ 900 C sunt acceptabile cu condiia ca cel puin distrugerea 99.99%, iar eficiena de ndeprtare a toxine este realizat. Deeuri solide contaminate sunt n general incinerate, iar gazele de ardere sunt curate. Nivelurile de emisii menionate n

O instalaie de fabricare a pesticidelor ar trebui s pregteasc o evaluare a pericolelor i de studiu operabilitii i, de asemenea, pregti i pune n aplicare un plan de urgen i de pregtire de rspuns care s ia n considerare utilizarea terenurilor nvecinate, precum i posibilele consecine ale unei situaii de urgen. Msuri pentru a evita eliberarea de substane nocive ar trebui s fie ncorporat n proiectarea, exploatarea, ntreinerea, precum i de gestionare a plantelor. Punerea n aplicare a proceselor de producie ecologice i msuri de prevenire a polurii poate aduce att beneficii economice i de mediu.

tabelul 4 sunt cele recomandate de ctre Organizaia Banca Mondial, care ar trebui s fie atins. Tabelul 4. Emisiile provenite din fabricaie Pesticide.

PARAMETRI PM VOCs Clorine (SAU cloride)

NIVEL MAXIM , miligrame pe metro cub 20;5 CAND COMPUSI FOARTE TOXICI SUNT PREZENTI" 20 5

Monitorizarea emisiilor n aer trebuie s se fac pe o baz continu atunci cnd debitul masic al substantelor toxice depete 0,5 kg pe or. n caz contrar, se poate face anual.

Polurii aerului din fabricarea cocsului

O instalaie de fabricare a pesticidelor ar trebui s pregteasc o evaluare a pericolelor i de studiu operabilitii i, de asemenea, pregti i pune n aplicare un plan de urgen i de pregtire de rspuns care s ia n considerare utilizarea terenurilor nvecinate, precum i posibilele consecine ale unei situaii de urgen. Msuri pentru a evita eliberarea de substane nocive ar trebui s fie ncorporat n proiectarea, exploatarea, ntreinerea, precum i de gestionare a plantelor. Punerea n aplicare a proceselor de producie ecologice i msuri de prevenire a polurii poate aduce att beneficii economice i de mediu. Aceast subseciune ofer o imagine de ansamblu a produciei de cocs metalurgic i asociat de produse care folosesc replici intermitente orizontale, precum i practicile de prevenire a polurii. Cocs i cocsul de-produse, inclusiv cu cuptor de cocseriede gaz, sunt produse de piroliza (nclzire n absena aerului) din clasele adecvate de crbune. Procedeul include, de asemenea, prelucrarea gazului de cocserie pentru a elimina gudron, amoniac (de obicei recuperat sub form de sulfat de amoniu), fenol, ulei de naftalin, lumina, i sulf nainte de gazul este Fabrici chimice de cocs sunt interesante i complexe. Dei procesele de baz unitare sunt la fel, exist diferene semnificative de multe ori suficient ntre plante care disting una de alta. n general, industria de cocsificare este o industrie grea poluante. n timp ce n Statele Unite, industria de cocsificare este la o mic parte din capacitatea sa de circa 30 de ani n urm, este nc foarte vie n multe pri ale lumii. n Rusia i n multe pri din Europa de Est, cocsul serveste ca o industrie de aprovizionare comerciant pentru a sectorului de fier i oel. n procesul de luare a cocsului-, crbunelui bituminos este alimentat (de obicei, dup operaiunile de prelucrare pentru a controla dimensiunea i calitatea furajelor) ntr-o serie de cuptoare, care sunt sigilate i nclzite la temperaturi ridicate, n absena oxigenului, de obicei, n cicluri de durat 14 - 36 ore. Compui volatili, care sunt conduse pe crbune sunt colectate i

prelucrate pentru a recupera gazelor combustibile si alte produse. De carbon solid rmas n cuptorul de cocserie este. Cocs este dus la un turn de stingere, n cazul n care acesta este rcit cu un jet de ap sau de gaz inert circul (de exemplu, azot), un proces cunoscut sub numele de stingere uscat. Cocs este apoi analizate i trimis la un furnal sau de stocare. Gazului de cocserie este rcit, iar subproduselor sunt recuperate. Lichior Flushing, format din de racire a gazului de cocserie, iar lichidul din coolerele primare contin gudron i sunt trimise la un decantor de gudron. Reinei faptul c gazul de cocserie are o valoare de nclzire i pot fi utilizate n mod eficient n cogenerare de cldur sau de energie electric, care pot fi utilizate de ctre instalaie, sau dac este disponibil n cantiti suficiente, pot fi vndute n reelele locale. Un precipitator electrostatic este utilizat pentru a elimina mai mult gudron din gazele de cocserie. Gudron este apoi trimis la depozitare. Amoniacul este, de asemenea, lichior separat de decantor gudron i trimis la tratament a apelor uzate dup recuperare amoniac. Gaz de cocserie este n continuare rcit ntr-un cooler final. Naftalin este eliminat ntr-un separator de pe cooler final. Ulei uor este apoi eliminat din gazul de cocserie i este fracionat pentru a recupera benzen, toluen, xilen i. Unele faciliti pot include un distilarea gudronului de la faa locului unitate. Procesul de Crciun este utilizat n mod normal pentru a recupera de sulf din gazele de cocserie. n timpul operaiunii de cocs clire, de manipulare, si de screening, praf de cocs este produs. Briza este fie reutilizat pe site-ul (de exemplu, n instalaii de sinterizare) sau vandut offsite ca un produs. Cuptoare de cocs sunt surse majore de emisii fugitive de aer. Cocsificarea emite pulberi n suspensie (PM), compui organici volatili (COV), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), metan, la aproximativ 100 de grame pe ton metric (g / t) de cocs, amoniac, monoxid de carbon, hidrogen sulfurat (50 la 80 g / t de cocs de la mpingerea operaiuni), cianura de hidrogen, oxizi de sulf i - SOx, (30% din eliberarea de sulf n hrana pentru animale). Cantitate semnificativ de COV pot fi, de asemenea, lansat n operaiunile de recuperare de-produse. Pentru fiecare tona de cocs produs, aproximativ 0.7 - 7.4 kilograme (kg) de PM, 2.9 kg de SOx (intre 0.2 si 6.5 kg), 1,4 kg de oxizi de azot NOx, 0.1 kg de amoniac, si 3 kg de COV (inclusiv 2 kg de benzen) pot fi eliberate n atmosfer n cazul n care nu exist un sistem de recuperare a vaporilor. Crbune operaiuni de manipulare poate fi responsabil pentru aproximativ 10% din sarcina de particule. Crbune de ncrcare, mpingnd cocs, precum i stingerea sunt surse majore de emisii de praf. Prevenirea polurii n procesul de cocs se axeaz pe reducerea emisiilor de cocsificare cuptorului i dezvoltarea de fier i oel cokeless de luare tehnici. Tabelul 5 prevede o list de prevenire a polurii i a msurilor de control aplicate n mod obinuit. Organizaia Banca Mondial recomand ca emisiile de benzen nu ar trebui s fie mai mult de 5 miligrame pe metru cub normal (mg/Nm3) n scurgerile de lumina de prelucrare a ieiului, rcitor final, gudron de decantare, gudron de depozitare, slab lichior de stocare de amoniac, precum i de gudron / apa separator. Emisiile de COV trebuie s fie mai mic de 20 mg/Nm3. Emisiile de pulberi de la stivele nu trebuie s depeasc 50 mg/Nm3. De recuperare a sulfului din gazul de cocserie ar trebui s fie de cel puin 97%, dar de preferin peste 99%. Emisii n aer

tehnologii de control includ scrubere (eficiena de ndeprtare de 90%) i baghouses i filtre electrostatice (ESP), cu randamente de eliminare de 99,9%. Filtrele de aer sunt de preferat peste scrubere venturi pentru controlul emisiilor de pulberi n suspensie provenind de ncrcare i mpingnd operaiunile din cauza creterilor n eficien de ndeprtare mai mari. ESP sunt eficiente pentru indepartarea gudronului de final de la gazul de cocserie. Emisiile de aer coul de fum trebuie s fie monitorizai continuu pentru pulberi n suspensie. Alternativ, msurtorile de opacitate de gaze stack poate fi de ajuns. Emisiile fugitive trebuie monitorizai anual pentru COV. Tabelul 5. Exemple de practici la prevenirea polurii n industria cocsului

PROCESS

POLUAREA procesul de prevenire PRACTICA

1. Utilizai fier-oel i cokeless procesele de luare a, cum ar fi procesul de reducere directa, pentru a elimina nevoia de a produce cocs. Utilizai de mbogire (de preferin la mina de crbune), precum i procesele de amestecare care mbuntesc calitatea furajelor crbunelui pentru a produce cocs de calitate dorit i de a reduce emisiile de oxizi de sulf i de ali poluani 2. Utilizai transportoare nchise i site pentru crbune i cocs de manipulare. Utilizai sprinklere i emulsii de plastic pentru a suprima formarea de praf. Furnizeaz perdele acolo unde este posibil. Depozitai materialele n buncrele sau depozite. Reducerea distanelor de pictur..

General

3. or

Coke Oven Emissions

. ncrcare: particule de praf de la ncrcare crbune ar trebui evacuate prin utilizarea de jumper-sistemele de conducte i de injecie de abur n conducta de ascensiune sau controlat de filtre textile Cocsificarea: folosesc cuptoare mari pentru a crete mrimea lotului i pentru a reduce numrul de chargings i pushings, reducnd astfel emisiile asociate. Reducerea fluctuaiilor n condiii de cocserie, inclusiv temperatura. Curai i foc de cocserie deschideri cuptor pentru a reduce emisiile. Utilizai dispozitive mecanice de curare (de preferin automat) pentru ui de curenie, tocuri de usi, si capace gaura. Sigila capacele, folosind un slam. Utilizai sczut construciei uii de scurgere, de preferin cu garnituri de gaz. mpingerea: emisiile provenite de la cocs de mpingere poate fi redus prin meninerea unui timp suficient cocsificarea, evitndu-se astfel "push verde." Utilizai grajduri nchise i maini, sau luai n considerare utilizarea de cltorie hote. Cele gazele eliberate ar trebui s fie eliminate i au trecut prin filtre textile. Stingere: acolo unde este posibil, utilizarea usuce n loc de stingere umed. Se filtreaz toate gazele extrase din unitatea de stingere uscat. Dac stingere umed, se folosete, s ofere interceptori (deflectoare) pentru a elimina praful grosier. Atunci cnd apele uzate este folosit pentru clire, procesul transfer poluani din apele uzate la aer, care necesit ndeprtarea ulterioar. Reutilizarea de clire cu ap. De transport i de sortare: anexai surse poteniale de praf i gaze, filtrul evacuate.

By-Product Recovery

Utilizai sisteme de recuperare a vaporilor pentru a preveni emisiile n aer de la prelucrarea petrolului lumina, gudron de prelucrare, procesare naftalin, i procesele de fenol i de amoniac de recuperare. Reduce coninutul de amoniac fix lichior de amoniac cu ajutorul sod caustic i ndeprtarea prin abur. Recuperare de sulf din gazele de cocserie. Recycle Claus gazul rezidual n sistemul de gaz de cocserie.

POLUAREA AERULUI din producia de colorani

Aceast seciune ofer o imagine de ansamblu a sintezei de colorani i pigmeni utilizate n textile i industriile conexe. Colorani sunt solubile la un moment dat a procesului de aplicare, ntruct pigmeni, n general, n esen, pstreaz particule acestora sau de forma cristalin n timpul aplicrii. Un colorant este folosit pentru a da culoare la materialele din care aceasta devine o parte integrant. O structura inelului aromatic cuplat cu un lan lateral este de obicei necesar pentru rezonan i, astfel, pentru a da culoare. Structuri de rezonanta provoca deplasarea sau apariia benzilor de absorbie n spectrul vizibil al luminii, i, prin urmare acestea sunt responsabile pentru culoarea. Corelarea structurii chimice de culoare a fost realizat n sinteza de colorant cu ajutorul unui cromogen-cromofor cu auxochrome. Cromogen este structura care conine benzen aromat, naftalin, sau inele antracenului. Un grup cromofor este un dttor de culoare sau donator i este reprezentat de radicalii urmtoare, care constituie o baz pentru clasificarea chimic a coloranilor atunci cnd este cuplat cu cromogen: azoici (N = N-); carbonil (= C = 0); de carbon (= C = C =); carbon-azot (> C = NH-CH = sau N-); nitrozo (-NO sau NOH); nitro (N02 sau = NO-OH) i sulf (> C = S, precum i a altor grupuri de carbon-sulf). Structura cromogen-cromofor nu este de multe ori suficient pentru a da solubilitatea i provoca aderarea la fibra de vopsea. Auxochrome sau grupuri de unire de afinitate sunt radicali amina, hidroxil, carboxil, i sulfonic, sau derivatele lor. Aceste auxochromes sunt importante n clasificarea utilizarea coloranilor. O list de colorani prin utilizarea clasificrii cuprinde urmtoarele: colorani raionale Acetat: dezvoltat pentru acetat de celuloz i unele fibre sintetice. Colorani acizi: utilizate pentru colorarea fibrelor animale prin intermediul soluie acidulat (care conine acid sulfuric, acid acetic, sulfat de sodiu, i tensioactivi), n combinaie cu proteine amfoter. colorani: azoic conin grupul azo (i acid formic, sod caustic, compui metalici, i de nitrat de sodiu), mai ales pentru aplicarea pe bumbac. Colorani de baz: derivate de amino-acid acetic (i ageni de nmuiere i); utilizate n principal pentru aplicarea pe suport de hrtie. Colorani direci: coloranti azoici, i srurile de sodiu, ageni de fixare, i (crom i cupru), compui metalici; utilizate, n general, pe de bumbac, ln, bumbac sau mtase-combinaii. MORDANT sau colorani de crom: sare metalica sau lac format direct pe fibra de utilizarea de sruri de aluminiu, crom, fier sau care provoac Cantitatea in situ. Lacul sau colorani pigmeni: forma compui insolubili cu aluminiu, bariu, crom sau de sruri de molibden; precipit sunt la sol pentru a forma pigmenii utilizai n vopsele i cerneluri.

colorani de sulf sau sulfur: conin sulf sau sunt precipitate de la baie sulfurat de sodiu; furnizeaz nuante mate, cu rezistenta buna la lumina, splare, dar i acizi sensibile la clor si lumina. colorani TVA: impregnat n fibre n condiii de reducere i de reoxidized la o culoare insolubil. Colorani sunt sintetizate ntr-un reactor, apoi se filtreaz, se usuc, i n amestec cu ali aditivi pentru a produce produsul final.Sinteza pas presupune reacii, cum ar fi sulfonare, halogenare, amination, diazotizarea, i de cuplare, urmate de procese de separare, care pot include distilarea, precipitaii, i de cristalizare.

Clasificarea chimice se bazeaz pe cromogen. De exemplu, colorani nitro au cromofor-N02. Indicele de culoare (CI), publicat de Societatea de Dyers i Colourists (Marea Britanie), n colaborare cu Asociatia Americana a Chimistilor textile i Colorists (AATC), prevede o clasificare detaliat a coloranilor i a pigmenilor comerciale pe denumire generic i constituie chimic.

n general, compuii organici, cum ar fi naftalina sunt reacionat cu un acid sau alcalin, mpreun cu un un intermediar (cum ar fi un nitrurare sau un compus sulfonarea) i un solvent pentru a forma un amestec colorant. Colorant este apoi separat de amestec i purificat. La finalizarea fabricrii de culoarea real, operaiunile de finisare, inclusiv uscarea, mcinarea, i de standardizare, sunt efectuate, acestea sunt importante pentru meninerea calitii produselor n concordan.

Principalilor poluani aeriene din producia de colorani sunt COV, oxizi de azot (Noj, clorur de hidrogen (HC1), i oxizi de sulf (SOx) Stiva splarea gazelor i / sau de carbon adsorbie. (Pentru organice toxice) sunt tehnologii aplicabile i eficiente pentru minimizarea eliberare semnificative de poluani n aer. combustie este folosit pentru a distruge compuii organici toxici dispozitive de ardere trebuie s fie operate la temperaturi de peste 1100. C (atunci cnd este necesar pentru distrugerea efectiv a organice toxice), cu un timp de reziden de cel puin 0,5 sec. Diluarea emisii n aer sau eflueni pentru a obine orientri este considerat inacceptabil de niveluri maxime ar trebui s fie atins n cel puin 95% din timp n care planta sau unitatea funcioneaz, s fie calculat ca un procent de ore de funcionare anuale.. Din cauza toxicitii multora dintre poluani din acest sector industrial, se recomand ca monitorizarea emisiilor in aer se face pe o baz continu.

Poluarea aerului din industria farmaceutic

Colorani sunt sintetizate ntr-un reactor, apoi se filtreaz, se usuc, i n amestec cu ali aditivi pentru a produce produsul final. Sinteza pas presupune reacii, cum ar fi sulfonare, halogenare, amination, diazotizarea, i de cuplare, urmate de procese de separare, care pot include distilarea, precipitaii, i de cristalizare. Industria farmaceutic include fabricarea, extragerea, prelucrarea, purificarea i ambalarea materialelor chimice care urmeaz s fie folosite ca medicamente pentru oameni sau animale. De fabricaie farmaceutic este mprit n dou etape majore: producerea de ingredient activ sau de droguri (de prelucrare primar, sau fabricrii) i prelucrarea secundar, conversia medicamente active n

produse potrivite pentru administrare. Aceast seciune se ocup cu scurt sinteza de ingrediente active i folosirea lor n formulele de droguri pentru a oferi doza prescris. Formularea este, de asemenea, menionat ca producie galenic. Principalele grupuri farmaceutice fabricate includ: brevetate de produse etice sau medicamente pe baz de prescripie numai (POM), care sunt de obicei produse brevetate. Produsele etice generale, care sunt de fapt standard de baza de prescriptie medicala numai pe medicamente fcute ntr-o formul recunoscut faptul c pot fi specificate n cri de referin standard de industrie. Over-the-counter (OTC), sau fara prescriptie, produse. Produsele sunt disponibile sub form de comprimate, capsule, lichide (sub form de soluii, suspensii, emulsii, geluri, sau injectabile), creme (de obicei ulei-n-ap emulsii), unguente (de obicei ap-n-ulei emulsiilor), i aerosoli, care conin produse inhalabile sau produsele potrivite pentru uz extern. Combustibilii utilizai n aerosoli includ clorofluorocarburile (CFC), care sunt n curs de eliminare. Recent, butan a fost folosit ca un propulsor n produsele aplicate pe plan extern. Marile grupuri fabricate includ: Antibioticele, cum ar fi penicilina, streptomicina, tetracicline, cloramfenicol, i antifungice; Alte medicamente sintetice, inclusiv sulfamide, droguri, medicamente antituberculoase antileprotic, analgezice, anestezice, i antimalarice; Vitaminele; hormoni sintetice; Produse glandulare, droguri de origine vegetal, cum ar fi chinina, stricnina si brucine, Emetin, precum i glicozide digitalice; Vaccinuri i seruri; Alte produse chimice farmaceutice, cum ar fi gluconat de calciu, sruri feroase, nikethamide, glycerophosphates, cloralhidrat, zaharin, antihistaminice (inclusiv meclozine, i buclozine), tranchilizante (inclusiv meprobamate i chloropromazine), antifilarials, citrat de diethylcarbamazine, i antidiabeticele orale, inclusiv tolbutamida i chloropropamide; suturi chirurgicale i pansamente.

Paii principale de producie sunt (A) pregtirea intermediarilor de proces; (B) introducerea unor grupri funcionale; (C) de cuplare i esterificarea; (D) separarea procese cum ar fi splarea i ndeprtarea i (E) de purificare a produsului final.

Msuri suplimentare de pregtire de produse include de granulare, uscare, presare comprimat, de imprimare, i de acoperire, de umplere i ambalare. Fiecare dintre aceste etape pot genera emisii n aer, eflueni lichizi, i deeuri solide. Fabricarea de penicilina, de exemplu, implic fermentarea lot folosind 100 - 200 m3 loturi de buturi alcoolice abrupt porumb sau o baz similar, cu precursori organici adugate pentru a controla randamentul. Cultura mucegai specific, cum ar fi Penicillium chrysogenum pentru Tipul 11 se inoculeaz n mediul de fermentare. Penicilina este separat de bulion de fermentare prin extracie cu solvent. Produsul este purificat suplimentar prin extracie acid. Aceasta este urmat de tratament cu o solutie apirogen ap distilat cu coninut de sare alcalin a elementului dorit. Concentratul apoas purificat este separat de solvent ntr-un supercentrifuge i sub presiune printr-un filtru biologic pentru a elimina ultimele urme ale bacteriilor i pirogene. Soluia poate fi concentrat prin liofilizare sau uscare prin pulverizare n vid. Oil-solubil procaina penicilina se face prin reacia unui concentrat penicilin (20 la 30%), cu o soluie apoas de 50% de clorhidrat de procaina. Procaina penicilina cristalizeaza din acest amestec. n unele ri, fabricarea de produse farmaceutice este controlat de practici de management (GMP). Unele ri necesit o evaluare de mediu (EA), raportul abordeaz soarta i toxicitatea de droguri i a metabolizate acestora de ctre produse. Reinei c principalilor poluani aerieni sunt compui organici volatili (COV) i pulberi n suspensie (PM).

Poluarea aerului n industria petrolier Privire generala

Aceast seciune descrie procesele industriale majore n industria de rafinare a petrolului, inclusiv materialele i echipamentele utilizate, precum i procesele utilizate. Seciune este necesar pentru o nelegere a interdependenele dintre procesele industriale, de tipurile de emisii de aer, i de control i abordri de prevenire a polurii. Descrieri ale proceselor de producie utilizate n mod obinuit, materii prime, asociate subproduselor obinute sunt descrise pentru prima data. Rafinarea petrolului este separarea fizic, termic, precum i chimic a ieiului n fraciunile sale de distilare majore, care sunt apoi prelucrate ulterior, printr-o serie de msuri de separare i de conversie n produse petroliere finite. Produsele primare ale industriei se mpart n trei mari categorii: combustibili (cu motor pe benzin, motorin i pcur distilat, gaz petrolier lichefiat, cu jet de combustibil, pcur rezidual, kerosen, i cocs); produse finite nonfuel (solveni, uleiuri lubrifiante, grsimi, cear de petrol, vaselina, asfalt, i cocs); i materii prime pentru industria chimic (nafta, etan, propan, butan, etilena, propilena, butilena, butadien, benzen, toluen, xilen i). Aceste produse petroliere cuprind aproximativ 40% din energia total consumat n SUA i sunt utilizate ca intrare principal la o serie larg de produse,

inclusiv: ngrminte, pesticide, vopsele, cear, diluani, solveni, lichide de curare, detergeni, ageni de rcire, anti- -congelare, rini, materiale de etanare, izolatii, latex, compui de cauciuc, materiale plastice dure, foi de plastic, spum de plastic, i din fibre sintetice.

Aproximativ 90% din produsele petroliere utilizate n SUA sunt combustibili cu benzin auto de contabilitate pentru aproximativ 43% din total. Figura 1 ofer o defalcare conceptual a produselor. Clasificarea Industrial Standard (SIC) cod stabilit de Biroul de Recensmnt pentru a urmri fluxul de bunuri i servicii n cadrul economiei este 29 pentru rafinarea petrolului si industriile conexe. Industria chimica este clasificat ca SIC 2911, care include producia de produse petroliere prin distilarea i fracionarea ieiului, re-distilarea derivate din petrol neterminate, cracare, sau alte procese.

MOTOR PE BENZINA (43%)

DIESEL casa, motorin pentru nclzire

PROPANE ETHANE BUTANE

COMBUSTIBIL INDUSTRIAL

Combustibil rafinat (4,0%) gaz de rafinarie combustibil lichid

NAFTA PROPYLENE Asfalt i lubricant rutieri, fraciuni nafta solvent de ulei ceara NONFUEL COCSIFICARE DIVERSE PRODUSE ETAN BUTYIENE PROPANE BENZEN BUTANE TOLUEN

Figura 1. Produsele de rafinrie i a randamentelor.

Industriile conexe n cadrul SIC 29 sunt: 2951, Amestecuri asfalt pavaj i blocuri; 2952, psle i asfalt Acoperiri, 2992, uleiuri lubrifiante si unsori, i 2999, petrol i de produse de crbuni, neclasificate n alt parte. Anumite produse care sunt produse de industria de rafinare a petrolului sunt, de asemenea, produse de alte industrii, inclusiv: 2865, titei ciclici organice i intermediare, precum i vopsele organice i pigmeni; 2869, produse chimice pentru industrie; 2819 organice, produse chimice industriale anorganice, neclasificate n alt parte; 2821 , materiale plastice, rini sintetice, Nonvulcanizable elastomeri; 2873, ngrminte azotate, 4613, Magistrale petroliere rafinate, precum i 5171, petrolieri Staii vrachiere i terminale. Cele mai crude distilarea capacitate de ulei este deinut de companiile mari, integrate, cu multiple faciliti de nalt capacitate de rafinare. Rafinriile mici, cu capaciti de mai jos, pentru 50000 de barili pe zi, cu toate acestea, se completeaz pn aproape jumtate din toate facilitile, dar numai 14% din capacitatea total de distilare a ieiului. Statele Unite ale Americii este un importator net de petrol brut i produse petroliere. n 1994, importurile au reprezentat mai mult de 50% din iei utilizat n SUA i aproximativ 10% din produse petroliere finite. Cota de iei importat este de ateptat s creasc ca cererea din SUA pentru produse petroliere, crete i producia intern de iei scade. Importurilor de produse finite petroliere servi nie de pia specifice care decurg din considerente logistice, penuria regionale, i pe termen lung relaiile comerciale dintre furnizori i a rafinriilor. Exporturile de produse petroliere rafinate, care n primul rnd constau din cocs de petrol, pcur, combustibil i ulei de distilat, reprezint aproximativ 4% din producia rafinriei SUA. Exporturile de iei produs n contul SUA pentru aproximativ 1% din totalul de petrol brut SUA produs i importat. Industria chimica din SUA a simit presiunile economice considerabile n ultimele dou decenii, care decurg dintr-un numr de factori, inclusiv: creterea costurilor de munc; conformitatea cu siguran noi i reglementrile de mediu, precum i eliminarea subveniilor guvernamentale prin Programul Petrol Drepturi care a ncurajat rafinrii mai mici pentru a aduga capacitatea de-a lungul anilor 1970. O perioad de raionalizare a nceput dup ce preurile ieiului i a drepturilor au fost decontrolled la nceputul anului 1981. Piaa stabilit c nu a existat surplus de capacitate i marjele au sczut pentru a ncuraja nchiderea capacitii cel eficient. Reflectnd aceste presiuni, numeroase facilitati au fost nchise n ultimii ani. ntre 1982 i 1994, numrul de rafinrii din SUA, determinate de Departamentul de Energie a sczut 301 - 176. Cele mai multe dintre aceste nchideri au implicat faciliti mici de rafinare mai mult de 50.000 de barili de iei pe zi. Unele faciliti mai mari, cu toate acestea, s-au nchis, de asemenea, ca rspuns la presiunile economice. Reprezentanii industriei citate cu respectarea normelor de mediu n cretere, n special cerinele Clean

Air Act Amendament din 1990, astfel cum cel mai important factor care afecteaz rafinare a petrolului din anii 1990. n ciuda nchiderii rafinriilor n ultimii ani, producia rafinriilor total de produse finite a rmas relativ constant, cu creteri uoare, n ultimii doi-trei ani. Creteri n ieiri rafinrii sunt atribuite la rate de utilizare mai mare de capacitate de rafinare, i la adaosuri elementare la capacitatea de rafinare la facilitile existente, spre deosebire de construirea de noi rafinrii. Cererea de produse petroliere rafinate este de ateptat s creasc n medie cu aproximativ 1,5% pe an, ceea ce este mai lent dect creterea ateptat a economiei. Acest ritm mai lent de cretere a cererii va fi din cauza creterii preurilor la produsele petroliere, ca urmare a conservrii, dezvoltarea de nlocuitori pentru produse petroliere, precum i creterea costurilor de conformare cu cerinele de mediu i de siguran. Recente i viitoare schimbrile de mediu i de siguran de reglementare sunt de ateptat pentru a fora industria chimica s fac investiii substaniale n modernizarea proceselor de rafinare anumite pentru a reduce emisiile i a modifica compoziii de produse. De exemplu, estimrile din industrie a costurilor de capital pentru a se conforma cu 1990 Clean Air Act, care Amendamente mandatul compozitii specifice de produse sunt pe cale de 35 dolari la 40 dolari miliarde de dolari. Exist ngrijorarea c, n unele cazuri, poate fi mai economic pentru unele rafinrii de a nchide parial sau n ntregime, mai degrab dect modernizarea instalaiilor pentru a satisface aceste standarde. De fapt, departamentele de Energie al SUA i se ateapt Comert opririle de rafinare pentru a continua prin prima parte a deceniului nou, cu toate acestea, totalul brut distilarea capacitate de ulei este de ateptat s rmn relativ stabile, ca urmare a creterii capacitii i ratele de utilizare la instalaiile existente. Creteri ale cererii de produse petroliere finite vor fi ocupate de creterea importurilor. Presiune pentru a satisface Curenie Air Amendamentele act este o for major pentru programele de prevenire a polurii n acest sector industrial.

OPERAIUNI DE PROCES I SURSE DE emisiilor n aer

ieiul este un amestec de hidrocarburi diferite i cantiti mici de impuriti. Compoziia ieiului poate varia n mod semnificativ n funcie de sursa acesteia. Rafinrii petroliere este un sistem complex de operaii multiple i a operaiunilor utilizate la o rafinrie dat depinde de proprietile iei care urmeaz s fie rafinat i produsele dorite. Din aceste motive, nu exist dou rafinrii sunt la fel. Poriuni de rezultatele de la unele procese sunt re-introduse napoi n acelai proces, alimentat la noi procese, reintroduse la un proces anterior, sau n amestec cu alte ieiri pentru a forma produse finite. Operaiunile majore unitare de obicei, implicate n rafinriile de petrol sunt descrise pe scurt mai jos. n plus fa de cele enumerate mai jos, exist, de asemenea, mai multe procese cu destinaie special, care nu pot fi descrise aici i care poate juca un rol important n eforturile de o instalaie pentru a se conforma cu cerinele de descrcare de gestiune de poluani i specificaiile produsului. Rafinarea ieiului n produse petroliere utile pot fi separate n dou faze i o serie de operaiuni de sprijin. Prima faz este desalinizarea ieiului i distilarea ulterioar n diversele sale componente sau "fracii." A doua faz este compus din trei tipuri diferite de procese "n aval": combinarea, de rupere, i remodelare. Procesele din aval converti unele fracii de distilare n produse petroliere (pcur, benzin,

kerosen, etc) prin orice combinaie de cracare diferite, cocsificarea, reformare, i procesele de alchilare. Sprijinirea operaiunilor de tratare a apelor uzate pot include, de recuperare a sulfului, producia de aditivi, de cldur de curare schimbtor, sisteme de purjare, amestecul de produse, precum i depozitarea produselor. Ieiri poluante rafinrie sunt discutate n detaliu mai trziu.

Distilarea Crude Oil i desalinizare

Una dintre cele mai importante operaiuni ntr-o rafinrie este distilarea iniial a ieiului n fraciunile acestuia diferitele punctul de fierbere. Distilarea presupune nclzirea, vaporizarea, fracionarea, condensarea i rcirea materiilor prime. Aceast subseciune discut procesele de distilare atmosferic i n vid, care atunci cnd sunt utilizate n rezultatul ordine n costuri mai mici i eficien mai mari. Aceast subseciune discut, de asemenea, primul pas important din desalinizarea ieiului, nainte de distilare. Desrarea - nainte de a separrii n fracii, iei trebuie s fie tratai n prealabil pentru a ndeprta srurile corozive. Procesul de desalinizare elimin, de asemenea, unele dintre metale i solide n suspensie care cauzeaza dezactivarea catalizatorului. Desalinizarea presupune amestecul de iei cu ap nclzit (aproximativ 3 pn la 10% din volumul de iei), astfel c srurile se dizolv n ap. Apa trebuie s fie apoi separat de iei ntr-un vas de separare, prin adugarea produselor chimice demulsifier pentru a ajuta la ruperea emulsiei i / sau, mai frecvent, prin aplicarea unui cmp electric de potenial ridicat n ntreaga nav soluionare a se coaguleze picturile de ap srat polare. Procesul de desalinizare creeaz un nmol uleios desalinizare i un nivel ridicat de sare temperatura apei reziduale curs de apa, care este de obicei adaug la alte ape reziduale din proces pentru tratament n instalaiile de tratare a apelor uzate de rafinrie. Apa utilizat n desalinizarea ieiului este de multe ori netratate sau tratate parial de ap din alte surse de ap de proces de rafinare. Distilarea atmosferic - iei desalted este apoi nclzit ntr-un schimbtor de cldur i cuptor la aproximativ 750 F i hrnit ntr-o coloan vertical de distilare, la presiunea atmosferic n cazul n care cea mai mare parte hrana este vaporizat si separate n fracii diversele sale de condensare la data de 30 a 50 tvi de fracionare, fiecare corespunznd unei temperaturi de condensare diferite. Fraciunile uoare condensa i sunt colectate spre partea de sus a coloanei. Fraciunile mai grele, care nu poate evapora n coloan, sunt n continuare separate ulterior prin distilare n vid. n cadrul fiecrui turn de distilare atmosferic, un numr de fluxuri secundare (cel puin patru) de componente punct de fierbere sczut sunt eliminate din turnul din tvi diferite. Aceste amestecuri punct de fierbere sczut punct sunt n echilibru cu componentele mai grele, care trebuie s fie eliminate. Fluxurile secundare sunt trimise la fiecare un mic turn diferit de stripare cu patru pn la 10 tvi cu abur injectat sub tava de jos. Abur benzi componentelor lumina-end de la componentele mai grele i att de aburi i lumin-end-uri sunt hrnite napoi la turn de distilare atmosferic deasupra tvii partea corespunztoare remiz curs de apa. Fraciuni obinute din distilarea atmosferic includ nafta, benzin, kerosen, combustibil lichid uor, uleiuri diesel, motorin, distilat lubrifiant, si fundul grele. Cele mai multe dintre acestea pot fi vndute ca produse finite, sau amestecate cu produse din procesele din aval. Un alt produs fabricat n distilare atmosferic, precum i de multe alte procese de rafinare, este lumina, noncondensible combustibil gaz de rafinrie (n principal metan i etan).

Figura 2. Distilarea ieiului

De obicei acest gaz conine, de asemenea, hidrogen sulfurat i amoniacul. Amestecul acestor gaze este cunoscut sub numele de "gaz acide" sau "gaz de acid." Gaze acide este trimis la sistemul de tratare a gazului de rafinrie acide care separ gazul combustibil, astfel nct s poat fi folosit drept combustibil n cuptoarele de nclzire din rafinrie. Emisii n aer n timpul distilarea atmosferic provin din arderea combustibililor n cuptoare pentru nclzirea ieiului i a procesa guri de aerisire i a emisiilor fugitive. Apelor uleioase acide (abur condensat, coninnd sulfat de hidrogen i amoniac) i uleiul sunt, de asemenea, generate n fractionators (vezi Figura 2). Distilarea n vid - fraciuni grele de la instalaia de distilare atmosferic, care nu poate fi distilat de cracare sub presiune fr a acesteia i condiiile de temperatur sunt de vid distilat. Distilare n vid este pur i simplu distilarea fraciunilor petroliere, la o presiune foarte sczut (0.2 - 0.7 psia) pentru a crete volatilizarea i separarea. n cele mai multe sisteme, vid n interiorul fracionare este meninut cu ejectoarelor de aburi i pompe de vid, condensatoare barometrice, sau condensatoare de suprafa. Injecie de abur supranclzit, la baza coloanei de fracionare a reduce i mai mult de vid presiunea parial a hidrocarburilor din turn, facilitnd vaporizarea i separarea. Fraciunile mai grele din coloana de distilare n vid sunt procesate n aval n mai multe produse valoroase, fie prin operaiuni de cracare sau cocsificarea.